Page 60 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 60
525 © MARŢI, 19 IANUARIE 1982 pag. 9
Fazi® finală a Festivalalui-concurs „Căluşerul transilvănean'
S ă r b ă t o a r e a t e u l u i p o p u l a r r o m â n e s c
fletiţcl re-/ presupune acest joc, tor formaţii, a avut o încăr
„Orient Prestigioasa manifestare de
toiul epi- preluare şi valorificare a tra prin excelenţă bărbătesc, i-au cătură emotivă deosebită in
diţiilor folclorice ' „Căluşerul însoţit deopotrivă pe că/uşe- evoluţia căluşerilor din Dineu
ul — se rii de-o şchioapă ca şi pe cei Mare (tatăl predă ştafeta fiu
transilvănean", ajuns la cea
de-a Xlll-a ediţie, a reunit cu timplele cărunte. Dealtfel, lui şi acesta nepotului Eugen
pe scena Casei de cultură cele două extreme de virstă Sturza, care, la cei patru ani
ulul Deva 23 de formaţii din 12 s-au bucurat de simpatia deo ai săi, a fost cel mai tinăr
feistoneze Judeţe, oferind duminică, u- sebită a publicului, pentru că căluşer).
nui public numeros, două prezenţa lor in festival suge Alături de formaţiile concu
spectacole — precedate de rează nu numai ideea de rente, in festival au partici
eonomlcS parări pe străzile municipiu continuitate în timp, garanţia pat ca invitaţi de onoare că
ct şi-n lui —, de o mare varietate perpetuării acestui joc dar şi luşarii din Ţinţăreni (Gorj) şi
;r»m ar- sentimentul de trăinicie, că- din Orăştioara de Sus, care,
a elementelor coregrafice, de
o deosebită bogăţie cromati luşeria constituind o profe doar cu o zi înainte, sărbăto Start la săniuş...
— balet că a costumelor şi o elevată siune de credinţă ce nu poa riseră 80 de ani de activi
ţinută artistică. te fi trădată. Merită sublinia tate. Sărbătorirea a prilejuit
giior fie simpozionul „Autenticitate şi
— Această ediţie — ne tă prezenţa unui mare număr
r
-aă ‘ risca maestrul coregraf de căluşeri-copli, care adau tradiţie in jocul căluşeresc, in
Tita Sever, preşedintele ju gă frumuseţii jocului farme obiceiul de iarnă hunedo-
riului — se detaşează prin- cul vîrstei: in formaţii proprii rean“. Formaţiei i s-a decer
tr-o Interpretare artistică la o şcolile generale din Rapoltu nat. cu acest prilej Diploma
ştachetă ridicată, in care, pe Mare şi Orăştioara de Sus de onoare a Consiliului Cul
cosmică lingă Jocul căluşeresc pro- şi Liceul silvic din Năsăud, turii şi Educaţiei Socialiste,
<$ ; -re- priu-zis a apărut şi valorifi ca şi in componenţa ansam iar celor din Bucium, Cos-
DOAHA: carea obiceiului de căluşerî: blurilor cu mai multe gene teşti, Ludeşti şi Orăştioara de
•’Ja căra); raţii: formaţia reprezentativă Sus — Diploma de onoare a
i tratez casele de cultură din Buziaş
Familie şi Braşov, formaţia căminului a judeţului Cluj, mixtă din Comitetului judeţean de cul
ntraban- cultural Armeniş, judeţul Ca Baru, Bucium, Boşorod, Po- tură şi educaţie socialistă.
(Con- raş-Severin. O prezenţă per S-au mai acordat insigne cu
tOŞANI: manenta' in spectacole a per placa (Sibiu), Vinerea (Alba), brevet „Evidenţiat in munca
; Esea- Dineu Mare. încărcată de culturală de masă“ unui nu
burători mis căluşerilor din Boiu — sentimente patriotice a fost măr de 53 de membri ai for
Noiei deşi formaţia n-are un număr evoluţia căluşerilor din Arme
tei e de foarte mare de interpreţi —, niş (Caraş-Severin) prin trans maţiei, 60 de diplome de o-
Cojac la să ajungă la o omogenitate noare unor vătafi sau foşti
cil orc sr) miterea legămintului de a cin- vătafi, factorilor educativi din
în E- şi o trăire unică a jocului ta, juca şi apăra pămintul comună, care au sprijinit ac
EONEA: căluseresc. Iar tineri vătafi românesc. Ideea de transmi tivitatea formaţiei.
linerul); ca Nicolae Mălina (Boşorod) tere a ştafetei generaţiilor,
a mea şi Traian Gridan (Orăştioara prezentă în evoluţia mai mul VIORICA ROMAN
Horesc); de Sus) au ajuns să fie con
nu e
itoresc); ducători de puternice ansam
tăcerii bluri căluşereşti, cu o deose Premiile festivalului
j Tntîl- bită îmbinare intre comandă
lemii şi execuţie, o deosebită co
lASTIE: relare vătaf-iormaţie. Marele premiu: căminele culturale Boşorod şi Dineu Mare
iacă vel (Hunedoara); premiul pentru cel mai autentic joc căluşe-
QAGIU- Faza finală a celei de-a resc: Boiu (Hunedoara); premiul pentru cea mai izbutită îm ,.şi la schi, pe Dealul Paiului din Deva. Foto: VIRGIL ONOIU
in oară Xlll-a ediţii a Festiva!ului-con- binare muzical-coregrafică: Vinerea (Alba), Lepindea (Mureş);
premiul pentru formaţia a cărei generaţie de tineri a avut
î cullu- curs „Căluşerul transilvănean“ cea mai constantă şi revelatoare activitate artistică: Liceul
ighetoa- constituie un început foarte silvic Năsăud (Bistriţa-Năsăud); premiul pentru cea mai va Aproape 10000 de participanţi
Schiţe promiţător pentru cea de-a loroasă interpretare a unei formaţii de şcolari: Orăştioara de
■noma); IV-a ediţie a Festivalului na Sus (Hunedoara) ; premiul pentru formaţia pionierească cu
fulgerul ţional „Cîntarea României". cea mai bună activitate: Rapoltu Mare (Hunedoara); premiul ii
^ ■ HTca* n ;ea « a sl» h
:ultur&); special al generaţiilor: reprezentativa judeţului Cluj: premiul la întrecerile locale ale „Daciadei
tea mea Fiecare formaţie — şi in ca pentru cel mai frumos şi educativ obicei căluşeresc: oasele
lava K. drul tor fiecare generaţie — de cultură Braşov şi Buziaş (Timiş): premiul pentru pre Timpul prielnic practi ani, sanie, locul 1 fete — Braia Lupeni, Brazi Vul
umas în a adus in scenă alte elemen zenţă inedită: Poplaca (Sibiu); premiul pentru cel mai au cării sporturilor dc iarnă Fati Sabina (Liceul nr. 5), can .şi la Petrila, cu peste
tentic costum: Dorvoş (Arad), Baru (Hunedoara); premiul
te coregrafice, alt ritm, alte pentru spectacol deosebit in transmiterea jocului căluşeresc : a dat posibilitatea ca du iar la băieţi — Eugen Fota 2000 de participanţi la e-
costume, ceea ce a imprimat Armeniş (Caraş-Severin). Bucium (Hunedoara) : premiul pen minică mii de tineri din (Liceul nr. 2 Deva). La tapa de masă, iar etapa
festivalului nota de varietate, tru cea mai bună valorificare a jocului căluşeresc în vatra şcolile de toate gradele, în schi, categoria 14—19 ani. municipală, care s-a des
o m a demonstrat multitudinea for satului : Recea (Braşov), Batoş (Mureş) şi Renghet (Hune treprinderi şi instituţii să locul 1 fete —Czimbalmoş făşurat duminică, cu re
melor de manifestare a jo doara) ; premiul pentru cei mai valoroşi vătafi de căluşerî participe, pe pîrtiile de Melania (Liceul „Decebal"), prezentanţii şcolilor ge
cului de căluşeri. Zimbetul, (pe categorii de virstă) : Ovidiu Crăciun (Vinerea), Sorin schi, săniuş, precum şi pe iar la băieţi — Mircea O- nerale, a dat câştigători
„Arta*, ca expresie a bucuriei de a Onoae (Năsăud), loan Grecu şi Nicolae Mălina (Boşorod), patinoare, ia întrecerile or ros (Liceul nr. 4 Deva). La pentru etapa judeţeană pe
<îe es- Ion Cândroi (Dineu Mare), Radu Gridan (Bucium), Ion 'Poan Cristina Humei (Şcoala ge
îodii la juca, eleganţa şi acurateţea tă (Boşorod), Paullna Jitea şi Viorel Rahotă (Baru), Ion ganizate, într-un cadru Săr slalom, locul I fete a fost
e“. mişcărilor, siguranţa în exe Holoni (Lepindea), Artenie Homorodean (Boiu), Aurel Cân bătoresc, de către organele ocupat de Horvath Zsuzsa nerală nr. 4 Petroşani) şi
Casa cuţie, impresia de plutire, de droi (Dineu Mare), Gheorghe Filipesou (Bucium), Marin şi organizaţiile sportive, în (Asociaţia sportivă Voinţa), Adrian Giurca. de la a-
!7 Ki 20. zbor, care nu lasă să trans- Stoica (Renghet). strîn.să colaborare cu orga iar la băieţi de Mircea ceeaşi şcoală.
ta a Fl p.M rb afrxrhit flr*nc;nl-,it ne ne nele şi organizaţiile U.T.C., Oros. în Parîng a avut loc
it Cluj- concursul de schi rezervat
plaiuri de sindicat, pionieri şi In Pe lingă factorii cu a-
spectoratul şcolar judeţean. tribuţii, la buna reuşită a elevilor din licee. Clubul
LA. For- Astfel, după cum rela acestui festival şi-au adus sportiv şcolar, întreprinderi
k „Nico- tează primul vicepreşedinte o contribuţie importantă şi instituţii. Cîştigători :
Craiova: profesorii de educaţie fi 8—9 ani — Cristina Botar
oltean". ai Consiliului municipal
pentru educaţie fizică şi zică din Deva, precum şi (C.S.Ş.); Adrian Cimpeanu
sport - Deva. Mircea Sîrbu, Asociaţia sportivă „Voin (C.S.Ş.); 10—11 ani Daniel
duminică pe Dealul Paiului ţa". Darie (C.S.Ş.); 11 — 14 a n i —
a avut loc „Festivalul de- La Sinieria, pe Dealul Cristina Iordan (Şcoala ge
vean al sporturilor de iar Uroiului. în jur de 300 de nerală nr. 1 Petroşani);
nă'* la sanie şi schi. la tineri au participat la loan Chirilă (Şcoala gene
rvii din
care au participat aproape „Festivalul zăpezii" — .la rală nr. 6 Petroşani); 14—19
2 500 de copii şi elevi din sanie si schi. organizat, de ani — Re mus But uza (Li
S-l.
toate şcolile, precum si ti consiliul orăşenesc pentru ceul industrial Petroşani);
St 21. 10. neri şi tinere din întreprin educaţie fizică şi sport, în Mirela Stănescu (Liceul
. 70, 5!). derile şi instituţiile oraşu colaborare cu factorii ou a- Petrila); peste 19 ani —
lui. tribuţii în mişcarea sporti Gabriela Pica (A.S. „Pa-
1 007 381 După întrecerile pasio vă. Competiţia s-a bucurat rîngul") şi Dumitru Lazăr
nante care au avut loc de o bună organizare, da (I.M. Livezeni).
pentru „Cupa Pionierului" torită contribuţiei cadrelor Tot cu această ocazie pe
la sanie, s-au clasat pe de specialitate, care au a- patinoarele amenajate la
primele locuri Cornel Con sigurat buna desfăşurare a / Deva, Hunedoara. Petro
stantin (Şcoala generală nr. întrecerilor. în cadrul în şani şi Lupeni s-nu desfă
5) şi Simona Bozan (Şcoala trecerilor s-au evidenţiat şurat concursuri cu partici
pentru generală nr. 3). La schi, loan Palade. Gabriela Mun parea a aproape 400u de
■ie 1382: tean, Emil Dobre. Viorica tineri. Subliniem că toate
, geroa- categoria 11—14 ani. pri întrecerile s-au bucurat de
nraţa, în mele locuri au fost ocupate Popa. Nicolae Pîrvu şi Mi-
cerul de Ovidiu Drăghiei (Şcoala haela Ignat, care au ocu o bună popularizare, me
Se va pat primele locuri. ritul revenind factorilor in
recventă generală nr. 3) şi Horvath în Valea Jiului, întrece vestiţi cu această sarcină.
ere de Suzana (Şcoala generală N. PEPENAR
î sufla Căluşerî din Transilvania, intr-un moment de respiro, in timpul festivalului. nr. 3). La categoria 14—19 rile de sanie s-au desfăşu
empera- rat pe dealul Institutului instructor la C.J.E.F.S.
i noap- de mine Petroşani. la Hunedoara-Deva
: şi mi
na între
i grade,
le mun- Start hun in acest an pentru depăşirea producţiei de cărbune cocsiîicabi! Creşterea producţiei de lapte
•umoasâ
varia-
. Vîntul (Urmare din pag. 1} această problemă avem realizările întregului colec combinat să vadă care este {Urmare din pag. 1) că. Faţă de realizările anu
I s!aU. posibilitatea să dăm în tiv al întreprinderii. Am situaţia. La un alt abataj lui trecut, cuantumul aces
ime v®r de pe fluxul de transport fiecare lună cîte 2 000 tone vrea să ştim cauzele şi de însemnate stimulente ce tora Se va ridica la aproa
ninus 5 nu se confirmă rezerva. se vor materializa în creş
maxime au dus la pierderea unei peste plan şl să încheiem posibilităţile de redresare Cu toate acestea avem po terea veniturilor unităţii pe 1000 lei pe’ntru fiecare
cantităţi însemnate de pro trimestrul cu un plus de cît mai rapidă. sibilităţi de redresare în vacă.
pentru ducţie. Măsura asupra că 5 000 tone. — Un abataj este oprit cursul acestui trimestru. şi ale cooperatorilor. Deoarece unitatea va li
ianuarie reia a convenit întreaga pentru că nu mai prezenta Din calculele făcute re vra Ia fondul de stat. în
erai re- — Tovarăşe subinginer Deci. din trei sectoare zultă că. în condiţiile apli medie, cel puţin 2200 I
mineaţa. conducere a minei a fost loan Dănilă. sectorul III siguranţă în exploatare, două au o activitate foarte cării măsurilor de stimu
•U. Nln- aceea de a scurta banda — cam într-o săptămînă va lapte pe cap de vacă. vom
?recvent în loc de una să fie două, pe care-1 conduceţi a păşit intra însă din nou în plin. bună. iar unul se situează lare. vom putea realiza în beneficia de o însemnată
tă. întrucît are 400 m şi este nu tocmai bine în acest an, iar la pregătirea panoului la polul opus. Considerăm semnate venituri băneşti cantitate de furaje concen
frumoa- acumulînd după prima de IV am oprit lucrările pen că aceasta şuseită cea mal suplimentare, ca urmare a trate. care se acordă în
H. (Me- pe o înclinare de 38—40 raport de producţia de
i: Tu tu grade, ceea ce duce la cadă un minus de peste tru că nu este sedimentat mare atenţie din oartea unor eforturi sporite pen
multe defecţiuni din cauza 1500 tone de cărbune. în stratul de cărbune. Aştep conducerii inu-corie-lcrii şi. tru creşterea producţiei de lapte predată la fondul de
suprasolicitării, Rezol vînd felu! acesta aţi afectat tăm să vină cineva de la bineînţeles a C.M.V.J. lapte marfă pe cap de va stat.
