Page 62 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 62
i&Sfeîîfrtr'' ju»i. I Ivjxîte^i
SALA D£ t i _T'Jf<A
în pagina a ll-a
CHEMĂRI LA ÎNTRECERE
CHEMAREA LA ÎNTRECERE ADRESATĂ DE ORGANIZAŢIA
MUNICIPALĂ BUCUREŞTI A P.C.R. TUTUROR
ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE DE PARTID
(TEXT PRESCURTAT)
CHEMAREA LA ÎNTRECERE ADRESATĂ DE ORGANIZAŢIA
(JUDEŢEANĂ A P.C.R. CONSTANTA TUTUROR ORGANIZAŢIILOR I
L JUDEŢENE DE PARTID \
t
(TEXT PRESCURTAT)
încheierea lucrărilor celui de al VHea
POLITICA PARTIDULUI — STUDIATA PROFUND, ÎNSUŞITĂ
Congres al cooperaţiei meşteşugăreşti
TEMEINIC, APLICATA IN VIAŢA CU DĂRUIRE ŞI FERMITATE
Spiritul revoluţionar este nevoia permanentei încheiat • lucrările celui contribuie la înlăturarea Republica Socialistă Rornâ,
Marii, 19 ianuarie, s-au
neajunsurilor ce mai per
nia.
La ultimul punct al or
înnoiri şi perfecţionări în muncă de-al VI-lea Congres al sistă şi la îmbunătăţirea dinii de zi, Congresul a
cooperaţiei meşteşugăreşti
muncii în toate domeniile
din Republica Socialistă
România, de activitate. ales, prin vot secret. Con
în unanimitate, cei care
siliul UCECOM, alcătuit
în prima parte a şedin ■au luat cuvîntul au expri din 133 membri şi 18 mem
„Acţiomnd în mod revoluţionar, partidul nostru trebuie sâ ştie sâ ţei s-a • dat citire sintezei mat' deplina adeziune a tu bri supleanţi, precum şi
lucrărilor celor patru sec-,
înfrunte orice greutăţi, orice furtuni" turor oamenilor muncii din Comisia de revizie.
ţiuni, desfăşurate luni du- co opera ţ i a meşt eş ugă reâscă în prima sa şedinţă, Con
NICOLAE CEAUŞESCU pă-amiază. la politica internă şi exter siliul UCECOM. a ales Co
îq cadrul dezbaterilor ge nă a partidului şi statu mitetul Executiv, format
tarea ţării în actualele împre nerale din cea de a doua lui, la strălucita iniţiativă din 31 membri, precum şi
de pace a României socia
Mesele rotunde ale ziarului jurări grele. zi a Congresului au luat liste, a preşedintelui Nicolae Biroul Comitetului' Execu
tiv format din 11 tovarăşi.
cuvîntul numeroşi tovarăşi.
Colectivul nostru laminează
în fiecare schimb o mare Vorbitorii au dat o înal Ceauşescu. Preşedinte al Uniunii
cantitate de laminate pentru tă apreciere Mesajului a- Congresul a aprobat ac Centrale a Cooperativelor
tivitatea ' desfăşurată de
Cu masa rotundă, organizată de redacţie la Combi export, dar şi pentru nevoile dresat Congresului de to Consiliul Uniunii Centrale Meşteşugăreşti a fost ales
varăşul Nicolae Ceauşescu,
tovarăşul Gheorghe Blaj,
natul siderurgic Hunedoara, ziarul inaugurează un ciclu interne. Se cere, în conse secretar general al Parti a Cooperativelor Meşteşu iar vicepreşedinţi tovară
de dezbateri pe probleme iavorîte din documentele ple cinţă, maximă atenţie faţă de dului Comunist Român, găreşti în . perioada dintre şii Ion Chirilescu, Paul
narei comune a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al calitate. De ce ? Pentru că preşedintele Republicii So Congresele al V-lea şi al Nagy, Adriana Moraru,
Dezvoltării Economice şi Sociale din noiembrie 1981, unii lucrători sînt tentaţi să cialiste România, document Vl-lea şi activitatea Comi Constantin Cotoi şi Olga
din expunerea secretarului general al partidului, tovară realizeze cantitatea, neglijînd ce constituie un adevărat siei de revizie a UCECOM. Horşia.
şul Nicolae Ceauşescu, la plenară, aVn dorinţa de a spri aspectul calitativ, încâlcind program de lucru pentru în unanimitate, a fost a- Comisia de revizie a a-
jini şi stimula activitatea de partid consacrată aplicării tehnologia stabilită. Problema toţi cei ce lucrează în coo probat Programul de dez !es ca preşedinte pe to
in viaţă a orientărilor şi sarcinilor ce revin colectivelor este mai acută îndeosebi la peraţia meşteşugărească, voltare a industriei mici varăşul Ilie Alexe.
hunedorene în acest an şi în întregul cincînal. sectorul de îndreptare a ma exprimin.du-şi angaj amen - şi a prestărilor de servi în încheierea lucrărilor
Am deschis seria dezbaterilor cu citeva din trăsătu terialului, a profilelor. Teh tul unanim, în numele ce cii in cadrul cooperaţiei Congresului, îritr-o atmo
rile concrete, practice ale spiritului revoluţionar, acesta nologia nu admite executa lor pe care îi reprezintă, meşteşugăreşti pe perioada sferă de puternică însufle
reprezentînd unul dintre principalele resorturi ale anga rea acestei operaţii la cald. de a acţiona cu toată ho- 1981—1985. ţire, de mare entuziasm,
jării responsabile - ca premisă a dezvoltării şi afirmă pentru că deformează pro tărîrea pentru traducerea Delegaţii la Congres au participanţii la cel de al
rii atitudinii active, novatoare, a perfecţionării calitative dusul. Aceasta este una din sa în viaţă. adoptat propunerile privind VI-lea Congres al coope
a muncii şi Vieţii oamenilor. tre preocupările principale ale în cadrul dezbaterilor, Ia îmb unătă ţirea prevederilor raţiei meşteşugăreşti au a-
La dezbatere au participat tovarăşii: Andrei Spunei, organizaţiei noastre de partid, care au luat cuvîntul, în statutelor organizaţiilor si doptat textul unei telegra
maistru principal specialist la uzina cocsochimică, loan Bo- ale conducerii tehnice. plen şi în secţiuni, 147 par uniunilor cooperaţiei meş me adresată Comitetului
ţian, subinginer la oţelăria electrică nr. 1, Adrian Ba Am explicat şi explicăm ticipanţi, au fost analizate, teşugăreşti. Central al Partidului Co
laş, subinginer la laminorul de profite mijlocii, specia pe concret, cu produsul in în spiritul exigenţelor for A fost adoptată in una munist Român, tovarăşului
list, şi inginerul Alexandru Dragotă, şeful O.S.M. II. faţă„. că realizarea - planului nimitate Rezoluţia Congre Nicolae Ceauşescu, secre
cantitativ creează, de fapt, o mulate de secretarul gene
falsă mulţumire, de vreme ce ral al partidului, activita sului al VI-lea al Coope tar general al partidului.
(Agerpres)
raţiei Meşteşugăreşti din
Atitudine proprie şi colectivă o bună parte din profile nu tea desfăşurată în perioa
da 1976—1980. precum şi
corespund -calitativ. ... ^------------------------------------------------------------------------
mereu activa, orientată spre devenire Ca şi oţelarii şi noi avem în anul 1981 şi sarcinile ce Astăzi, în jurul orei 16,00, posturile de radio şi te
ca sarcină un procent de le revin în continuare în leviziune vor transmite, direct, ceremonia sosirii pre
A. Balaş : La plenara din şi noi. Totul este ce fel de scoatere, scoaterea sub for actualul cincinal, în mod şedintelui Republicii Islamice Pakistan, general I\!o-
noiembrie tovarăşul Nicolae poziţie adoptăm pentru a mă de profile a întregii can- deosebit cele referitoare la liamniad Zia-UI Hap, care, la invitaţia preşedintelui
Ceauşescu asemăna, pe bu face faţă furtunii! Evident că programul de dezvoltare a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae
nă dreptate, starea actuală a nu putem accepta aşteptarea, CORNEL ARMEANU industriei mici şi a pres Cea'usescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va efec
economiei mondiale cu o ci să găsim soluţiile optime, LUCIA LICIU tărilor de servicii. De ase tua. împreună cu doamna Zia-Ul Haq, o vizită ofi
furtună de mari proporţii, pe să luăm cele mai bune mă menea, au fost formulate cială de prietenie în ţara noastră.
care, inevitabil, o resimţim suri pentru a asigura dezvol (Continuare în pag. a 3-a) propuneri de natură să
■fK
Iarna —anotimp de muncă intensa în agricultură
la terma zootehnică a c . » . p. Cristur zilnic, randamente superioare
Radar cotidian pe platforma
Se impun măsuri energice pentru la fertilizarea terenurilor Combinatului siderurgic Călan
Dovedind
răspundere
întărirea ordinii, pentru creşterea pentru materializarea pre amplifică cu cîte 350—400 Ziycs o 4-a
tone gunoi. Programul a-
vederilor Decretului Consi cestei luni — transportul
producţiei de faptei liului de Stat privind îm a 6 500 tone gunoi şi ferti
bunătăţirea activităţii de lizarea a 120 ha — se va Aglomeratorul funcţionează. Acum
mecanizare. în unităţile a- înfăptui în totalitate, me
Aflată în municipiul' De nu s-a întreprins mai ni parţînătoare Consiliului li canizatorii Ionel Moldovan. trebuie întărită responsabilitatea
va. ferma zootehnică a mic pentru redresare. Ba nie agroindustrial Totoşti . losif Daj. Cornel Popa, Li-
C.A.P. Cristur. unde în ul se poate spune că. din con se acţionează intens la fer viu. Lăzăroni. Ton Stăncioiu îa fiecare punct de lucru!
timii ani s-au făcut mari tră. se semnalează serioa tilizarea culturilor de şi mulţi alţii străduifidu-se
investiţii .pentru moderni se abateri de la programul să folosească utilajele la
zarea procesului de pro de lucru al fermei. încăl toamnă şi a terenurilor întreaga capacitate. Dimineaţa zilei de 19 ia ranjamentele. care au mîn-
ducţie. a avut prevăzut să cări intolerabile ale ordinii destinate însămînţărilor de Fertilizările se află la or nuarie a ridicat o piatră cat producţia. în loc 6ă se
.contribuie. în 1981. cu şi disciplinei. primăvară. La C.A.P. To- dinea zilei si pe agenda de moară de pe . inima si- realizeze 1 500 tone de a-
2 500 hl lapte la aprovizio O asemenea constatare teşti. Ostrov şi Sarmizege- mecanizatorilor . de la der-urgiştilor din Călan. glomerat în fiecare zi. a-
narea populaţiei judeţului. ne-a fost prilejuită în du- tusa s-au aplicat suplimen S.M.A. Călări. La fermele Vuietul motorului exhaus- bia dacă s-a obţin ut o
Prevederile nu au fost însă pă-a-miaza zilei de 13 ia tar îngrăşăminte chimice de stat din Btetea Streîu- torului se auzea din nou. cantitate de aproximativ
pe mai mult de 500 hecta
nici pe departe îndeplini nuarie, cînd am fost pre re. ceea ce reprezintă a- lui şi Chitid. la C.A.P. Bo- Era primul indiciu că a- 3 000 de tone de la înce
te, livrările la fondul de zenţi la unitatea respecti proape jumătate din pre şorod. Bretea Română. Vîl- glomeratorul funcţionează. putul lunii. Ce s-a mai în-
stat «ituîndu-se sub 1000 vă. în lipsa brigadierei vederile programului pe cele si Strei au fost apli Era şi. timpul şi cazul pen tîmplat la aglomerator ?
bl. Firesc era să s<3- ana Veronica Furca, repartiza întreg consiliul pentru lu cate suplimentar îngrăşă tru că de la începutul a- Ba au patinat ori s-au rupt
lizeze temeinic cauzele ne tă din partea consiliului na ianuarie a.c. minte chimice pe mai mult nului a funcţionat aproxi benzile, ba s-au ars mo
ajunsurilor ce s-au mani de conducere să răspundă în vederea sporirii re de 400 hectare ocupate cu mativ... 2 zile. Şi aceasta a- toarele si s-au blocat do
festat în activitatea fer de buna desfăşurare a ac coltelor la unitatea de su culturi de toamnă. Unităţi bia adunînd minutele de zatoarele. .
mei şi să se adopte măsuri tivităţii fermei în ziua res prafaţă. alte formaţii de le agricole din acest con mers în plin din toate zi Este prima iarnă prin
concrete în vederea valo pectivă. programul. era mecanizatori au acţionat la siliu continuă fertilizările lele trecute. Este adevă care trece aglomeratorul
rificării depline a potenţia „supravegheat" de soţui C.A.P. Rîu de Mori. Clopo- cu îngrăşăminte chimicp rat. 12 zile n-a putut func ( p r o i e c t a t de către
lului zootehnic de care dis ei (!), De asemenea, nu ara tiva. Ostrov. Totesti şl pe încă 1 200 hectare. ţiona din cauza situaţiei IPROMFT ca pentru zona...
pune această unitate. T)eşî întîlnit nici un cadru teh Sarmîzegetuşa. unde au în scopul aplicării gu create la furnalul 3. mai ecuatorială) iar aglomera-
' Producţia de lapte marfă nic veterinar (ni s-a spus transportat în cîmp mai noiului de grajd sint con precis, din lipsa spaţiului torlstii nu reuşesc să facă
are o evoluţie nesatisfăcă dealtfel că aceasta este o mult de 4 000 tone gunoi stituite două formaţii, care de depozitare a aglomera DORIN CORPADE
meteahnă veche), iar pre-
toare şi în luna ianuarie de grajd. Zilnic, cantitatea au transportat, de la înce- tului. Apoi. după pornire,
a.c„ eînd livrările zilnice de îngrăşăminte organice au început să-si arate colţii
oscilează între 160—200 1, {Contimiore in pag. o 3-a) transportată în cîmp se (Conlînuare în pag. a 3-a) problemele spinoase, de (Continuare în nan. a 3-a)
