Page 64 - Drumul_socialismului_1982_01

7526 © MIERCURI, 20 IANUARIE 1082 pag. 3

(te nevoia permanentei

-wrSE
00 — Trans- (Urmare din pag. 1) rea este tot în fază desJ
ircctă do la intenţie. Secantă- iben-zf'dP
Bucureşti- faţă situaţiei. Se vehiculea­
Ccremonla cauciuc -uzate. S-a măi
-reşodintelui (Urmare din pag. I) mai potrivite şi dacă acţio­ tic, este vorba de scoaterea drumului, verificat prin şarje, ză chiar o idee: sînt oa­ luat încă o -măsură, de a-
Islamice Pa- nezi îndrăzneţ, cu proprie metalelor rare, ca nichelul, iar acum finalizăm investiţia ; meni puţini, iar acest colos ceastă dată salutară: eîud
mcral Mo- •răspundere, pentru rezolvarea cromul, wanadiul, molibdenul de bani şi inteligenţă. Este nu poate ii supravegheat fluxul se opreşte din cau­
Zia-Ul Haq, tităţi de materiale laminate,
ivitaţia prc- în esenţă acest procent este problemelor. din resturi metalice şi rea­ un drum lung şi greu, dar şi au se poate interveni za unor deranjamente, e-
Republicli exact cit îndreptăm la rece, — Ne daţi un exemplu ? lizarea aliajului dorit in sta­ il străbatem, pent-ru că Iu- , cu promptitudine la tot fe­ chipele de intervenţie să
România, — Cel -mai -recent: în de- diul de topire. Deocamdată crăm cu oameni de nădejde ; lul de avarii. Greşită afir­ fie întărite numeric eu
u 1 Nicolae după laminare. Am ajuns azi
şi a tova- 11a 99 ila sută. oembrie eram rm situaţia de a ne aflăm cam la jumătatea şi fermi. maţie, pentru că luînd personal muncitor din u-
1 Ceauşcscu, opri un cuptor din lipsa că­ ponta j-ele şi calculând nu­ zină, tocmai pentru a re­
i, împreună A. Spun ei : Noi., cocsarii, rămizilor refractare. Mai în­ mărul de obsenţe . nemoti­ duce din timpul opririi ac­
. Zia-Ul Haq, avem o importantă sarcină în Maximă exigenţă cu sine
oîicială de privinţa creşterii .ponderii totdeauna în astfel de situa­ vate de la începutul- anu­ cidentale. în acelaşi timp,
n (ara noas- cărbunelui indigen în reţete­ ţii limită, ca să-i zic aşa, a- şi cu cei din jur lui, a>m ajuns l-a impresio­ trebuie văzut modul cum
ală le de făbricare a cocsului. titudrnea oamenilor e mbzai- nanta cifră de 1 680 ore se achită de sarcini oame­
pronocxpres Cu ani în urmă nu exista a- cată ; unii -cereau să-l oprim. Red!. ■; Toţi aţi subliniat un tehnic, economic trebuie să nemotiivate, la un personal nii aglomeratorului. Afir­
■a muzicală ceastă exigenţă, -cărbunele Da, era şi mai simplu şi mai element esenţial, anume că fii exigent în primul rînd cu de 420 de oameni. Trebuie măm acest lucru pentru că
pionieresc comod... Dar nu puteam a- tot ce s-a realizat pînă acum, tine, cu toţi cei din colectiv. întărită disciplina în a- iarăşi s-a întîlnit o situa­
i în sprijinul nostru reprezentînd o ponde­
Lului' poiiti- re relativ redusă. Cu timpul dopta -poziţia aşteptării. Am în fiecare secţie, a depins de­ A. Balaş : Rezolvarea unor ceastă secţie, iar muncito­ ţie neplăcută. Se punea
ic am ajuns la circa 40 la su­ -hotărit să -reparăm -cuptorul cisiv de oameni, de calitatea probleme tehnice implică, rii, şef-Li de echipă, maiş­ problema pornirii aglome­
:ri la cald, in condiţii deosebit lor. Aţi vrea să adîncrm pu­ mai ales în fazele de înce­ trii, şefii de schimb, ca­ ratorului. Era nevoie de
tă. De cind -ne procurăm -cu ţin această latură ? put, anumite greutăţi, ineren­ drele inginereşti să se o- oameni. Numai că pe mulţi
;a economică •mari greutăţi şi scump căr­ de greîe, cu ce avem. Nu
femeilor era însă suficient ca numai Â. Spun ei : înitr- adevdr, te oricăror schimbări, şi ca­ cupe mai mult de găsirea dintre ei directorul gene­
aleea, ciclul bunele cocsîficafeîl, este fi­ noi, care am luat decizia, să pînă oînd ne-am convins în­ re fără hofărîre şi fermitate unor .soluţii mai adecvate ral al centralei siderurgice
ori, mari re- resc să -ne punem acut pro­ tregul -obiectiv asupra obiec­ -pot demobiliza. Colectivul i-a găsit la vestiar spă:lin-
Orson Wel- blema perfecţionării tehnolo­ fim convinşi de necesitatea pentru înlăturarea neajun­
sarul Kindler aplicării, soluţiei. A fost ne­ tivelor oe le avem de reali­ nostru a ajuns la performan­ surilor create de aceste du-se, înainte de sfîrsitul
Premieră giilor -de lucru, în sensul voie să canalizăm gîndirea zat -şi că trebuie să acţio­ ţele .pe. care ile aminteam nu­ zile de iarnă. Un exemplu schimbului. Ordinea şi dis­
Producţie a creşterii participaţiei cărbu­ mai' prin această -exigenţă şi ciplina la acest aglomera-
ir din S.U.A. nelui de Valea jiului în şarje. şi munca întregului colectiv năm in direcţia dată, tortul a concret: toată lumea era
aspiraţia is- implicat în această acţiune. rămas în stadiul de. experi­ autoexigenţă, control şi auto­ de acord că hala dozatoa­ tor mai lasă încă mult de
loporului ro- Red. î -Ce aţi wrteprî-ns ? S-a înţeles că nu avem al­ ment, de staţie-pilot, cum control, care sînt expresii ale relor trebuia închisă pen­ dorit. Numai în perioada
-r al forţei — Am început, cu forţe ternativă. Aşa am prelungit spuneam -la înoeput. Aşa autoconducerii muncitoreşti. tru a păstra în interiorul trecută s-au desfăcut patru
oare
proprii, nenumărate experi­ durata de funcţionare a cup­ stînd lucrurile, organizaţia Al. Dragotă : Exigenţa are ei -o temperatură -constantă, contracte de muncă şi sînt
mente,-.repetări, -căutarea -de torului cu -aproape .o -lună, noastră de partid foloseşte în imediata sa vecinătate, •în vederea .evitării înghe­ în pregătire alte opt. Poa­
tehnologii adecvate. Şi toate realizîmd o .-durabilitate de nenumărate pîr.ghii: dezba­ chiar in conduita aceluiaşi ţului şi -blocării dozatoa­ te în felul acesta se va in­
acestea — din mersul rrrde- 379 şarje in acea campanie. terea aprofundată a sarcini­ om, responsabilitatea, cane relor, . -dar nu a luat ni­ staura ordinea şi -discipli­
, plinirii sarcinilor -de plan. Am Pe baza experienţei cîştigate lor, bătăturilor şi deciziilor, este, de fapt, una din di­ meni nici o măsură, pen­ na, se va asigura respec­
început, e drept, cu un nu­ la cuptorul 7 am intervenit şi pregătirea mai -hună a adu­ mensiunile de fond ale per­ tru că nu venise nici un tarea .striată a disciplinei
I : ' 6,00 Ra- măr restrî-ns de -oameni, dine i'a cuptorul 4, tunde am rea-' nărilor generale de partid, de sonalităţii umane. Iar cind fel de dispoziţie. Teri a ve­ tehnologice şi va creşte
dimineţii; 7,00 pregătiţi, ca intr-o staţieipi- lizat 340 şarje. Aici s-au ve­ sindicat şi ale U.T.C.,. ale oa­ vorbim de responsabilitate, nit şi dispoziţia, dar iuera- responsabilitatea în muncă.
8,00 Revista iot, dacă vreţi, deşi nu am rificat din nou responsabili­ menilor muncii, legarea mai se relevă diatr-o dată cu oe
irierul melo-
ctin de ştiri; avut efectiv o astfel de sta­ tatea şi probitatea profesio­ strânsă a învăţămintului poli- fel de om avem de-a face.
m ascultăto- ţie ; totul s-a făcut pe bate­ nală şi politică a unor comp- tico-ideolo.gic de sarcinile Noi am verificat pe concret, Creşterea producţiei de lapte
etin de ştiri; riile de producţie. Treptat au nişti ca Ştefan Tripşa, Eeke- fiecărui loc de muncă, în- în muncă, ce înseamnă a-
i de muzică fost ■ atraşi alţi şi alţi oa­ (Urmare din pag. 1) cu producţie ridicată".
0 Din ţările te Gheorghe, Mihai Cheţan, tîlniri cu specialişti care au ceasta. Una din problemele C-ă ordinea şi disciplina
) Buletin de meni, pină am cuprins între­ a oamenilor de la secţia de vizitat .unităţi similare din .alte întăririi spiritului revoluţionar
ocaruselul co- gul colectiv. Cum ? Experi­ cuptoare industriale, şi nu ţări, intensificarea propagan­ este găsirea căilor care con­ luarea laptelui a făcut-o nu sînt elemente la ele a-
tatxil de poli- altcineva • deeit cine tre­ casă în fermă o dovedesc
licitate; 12,00 mentările au stabilit reguli numai .a -acestora. dei tehnice. Adevărul este c! cură la creşterea responsabi­ buia. De prisos să mai a- şi alte aspecte. Bunăoară,
ri; 12,05 Din tehnologice proprii, în func­ I. Boţian : Oţelăria noas­ dacă vrei să realizezi ceva lităţii.
rului nostru; ţie de particularităţile cărbu­ tră împlineşte îa 1 Mai 1982 m-int-im că în astfel de în depozitul de furaje, cu
tiinţific; 12,45 condiţii programul în fer­ toate că unitatea .are un
Radio-TV. ; nelui, pe care le-am dezbă. un sfert de veac. Etapa pe Neîmpăccrrea cu rutina., stagnarea şi mă se desfăşoară după pla­ apreciabil deficit în ba­
la 3! 15,00 tut cu răbdare şi în repetate care am străbătut-© este atît
lor; 10,00 Ra- rînduri, cu toţi muncitorii. de convingătoare, prin mers inerţia, interes acut şi constant cul şi voia îngrijitorilor. lanţă., se face o risipă in­
> Coordonate îngrijitorii de animale admisibilă. iar intr-unui
>5 Sfatul mc- Aşa s-a creat o disciplină so­ înainte, incit mulţi nu mai pentru inovare Andrei Andraş, Dumitru -din adăposturi (la -grajdul
ţ, Buletin de lidă, ea însăşi avînd- exigen­ ştiu exact cîte am făcut. Fapt pentru juninoi şi vaci ges-
pinia publi- ţe noi, mai severe. Aveam este că azi partidul ne-a pus Red. : Firesc, atitudinea primul rînd, de tine, o ches­ Ştir şi ion Fundui spuneau
pentru fan- că producţia slabă de lap­ tanle.) apa bălteşte ca în
intece popu- nevoie de o calitate nouă -a în faţă .sarcini -deosebit de promotoare de progres, de tiune de mîndrie a propriei te se datoreşte, pe -de o eleşteu (?ţ Tot aici coce­
»rele serii ; oamenilor, iar organizaţia de complexe, cărora trebuie să urnire a stărilor de lucruri din -personalităţi. Noi am avut şi
loastră; 20,20 partid şi-a -dovedit capacita­ le facem faţă. Or, fără revo- loc, de inovare, se loveşte avem astfel de personalităţi parte, calităţii neeorăspun­ nii erau daţi în stare ne-
isozilor; 20,45 zătoare a furajelor, iar pe tocată în hrana .animalelor.
c; 22,00 O zi tea -de a schimba mentali­ luţtonarea tehnologiilor, a oa­ de inerţie şi comoditate, de care, răspunzînd cerinţelor de alta, hrăniră i an,imale- Existenţa neajunsurilor
13,00 Bijuterii tăţi, de a dezrădăcina şi în­ menilor, este greu de a le rutină şi şablon, de stagnare majore ale construcţiei noas­ lor doar cu siloz şi cu nu­ semnalate este o dovadă
0—5,00 Non lătura lenea în gindire şi ac­ înfăptui. Această premisă tre socialiste, au determinat
noctur.t. •— în ultimă instanţă. Ce treţuri grosiere. Raţiile ..zil­ că prezenţa şefului de fer­
ţiune, adăpost i-rea. ta locuri ne-a călăuzit tot timpul. Tre­ ne-aţi putea spune în legă­ o conduită generală a între­ nice se* situează,, sub ra­ mă, Io-n Păscu, nu prea
ferite de risc şi răspun­ buie să fabricăm oţel pentru tură cu aceasta ? gului colectiv. Aceasta mai portul unităţilor nutritive lasă urme vizibile de îm­
dere. Am -implicat aici a- prima centrală termonucleară A. Balaş : Eu cred ca exi­ ■înseamnă nu numai să ţii şi al proteinei digestiblle, bunătăţire a activităţii sec­
dunările generale de partid, a ţării, deci un oţel pe care genţa, neîmpăcarea cu -rutina, pasul cu progresul, ci să departe de a satisface ce­ torului zootehnic. Fiind o
de sindicat, U. T. C. şi nu l-am mai făcut. De aici nu silit un scop în sine, ci tinzi să-ţi creezi un avans. rinţele de producţie pen­ unitate .agricolă aparţină­
rula cosmică ale oamenilor muncii, tn- frămîntările şi neliniştea noas­ sînt foarte puternic legate de Numai aşa faptele noastre de tru vacile cu lapte. Un e-
Patria) ; Te- tră au căpătat alte dimen­ toare direct municipiului,
iunedoara; văţămintul poktico-ideologic, progres, ceea ce înseamnă muncă, de perfecţionare con­ x-emplu despre modul cum este de aşteptat luarea me-
t-ic (Flacăra); propaganda vizuală, toate siuni. Şi noi ne-am izbit şi să treci peste dat, peste şa­ tinuă, de revoluţionare a rea­ nu trebuie să fie hrănite întîrziată a unor măsuri
r mă tratez încă ne mai izbim de ace­ bloane şi rutină. -Dorinţa de lităţii vor răspunde marilor animalele am întâlnit şi la
; Familie formele munoii cu oamenii. laşi ,,nu se poate", adică el progres presupune, pe lingă ' exigenţe calitative puse de pentru întărirea spiritului
Contraban- Numai aşa am putut, dar am adăpostul pentru viţei. .„'Cu de -ordine şi disciplină^ a
jgrad (Con- ajuris să elaborăm şarje cu însuşi fiind un front de lup­ datare, vocaţie — -şi aptitu­ plenara din noiembrie a CJC. finul care-1 dăm la viţele •răspunderii fiecărui -cadru
PETROŞANI: 60 la sută cărbune de Va­ tă. N-am făcut abstracţie de dini : curajul de a înfrunta al P.C.R., de expunerea tova­ — aprecia îngrijitoarea din conducerile C.AP. si
lirea); Esca- el, ci am lucrat tenace pen­ răşului Nicolae Ceauşescu în
lor zburători. lea Jiului. Nu ştim care sînt tru a pune la punct tehnolo­ greutăţile, o nelinişte perma­ Viorica Gali — n-o să se fermei, precum si a In gri?
I (7 Nob—** limitele în această privinţă, nentă, o nevoie vitală .-de acedt cadru. poată aştepta niciodată for­ jitorilor faţă de -soarta
fi: Stele dfe dar continuăm căutările. gia elaborării unor oţeluri autodepăşire. Cu părere de Dezbaterea a relevat cu marea unui efectiv de vaci -producţiei -de lupte.
Itural); Kojac speciale. Din literatura de deosebită pregnanţă ideea -că
Muncitoresc); Al. Dragotă : Cum aş pu­ specialitate nu desprinzi în­ rău, trebuie să recunosc că
done în E- tea defini spiritul revoluţio­ mai avem oameni care nu se în colectivul siderurgiştilor Zilnic, randamente super»«are
ul); LONEAt totdeauna ce ai nevoie, deci hunedoreni, exigenţele spiri­
,n (Minerul); nar al oţelarului în condiţii n-am prea avut ce împru­ angajează în nimic, au o tului revoluţionar se manifes­
lircuit închis în care trebuie să ne dove­ muta. viaţă liniştită ; ba uneori sînt tă ca o cerinţă omniprezen­ a fertilizarea terenurstor
UR1CANI : dim navigatori încercaţi şi si­
l (Retezatul); Cu forţe proprii am con­ etichetaţi cu rezultate bune, tă, 'vitală, scfiicftînd ’la maxi­ (Urrrccue din oog I) tone gunoi. O contribuţie
(Steaua ro- guri pe marea furtunoasă, ceput, şi ne aflăm pe calea cărora, la fiecare .trei ani, Li mum atitudinea activă, înţe­ meritorie la realizarea pro­
ÎRZA: Acei despre care vorbeşte tovară­ definitivării, un procedeu cu se adaugă o gradaţie la re­ legerea -realităţilor cu care putui .acestui .an, mai mult gramului de fertilizări şi-o
laţi cu apa- şul Nicolae Ceauşescu ? Cred muneraţie. Comuniştii din
at (Mineral); totul nou. Este vorba de o ne confruntăm, orientarea de 2 800 tone îngrăşăminte aduc mecanizatorii Petru
nele (Patria); că în primul rînd este con­ instalaţie de tratament a oţe­ secţia noastră .au înţeles însă permanentă a activităţii co­ organice la CUt.P.Batiz şi Tomotaş. Dumitru Mure-
ca (Flacăra); ştiinţa .acestor condiţii, înţe­ lului in afara cuptorului, în că fără mineci suflecate nu lective spre -perfecţionare Boşorod. De aici, forma­ san. Alexandru Rotozi.
[ : Indienii legerea responsabilităţii spo­ este posibil să mergem îna­
Casa de cul- vid, şi cu aport de căldură. neîntreruptă şi — prin aces­ ţiile — aşa -eu<m prevede Victor Munteaniv Gheor­
îG : Capcană rite pentru realizarea exem­ Investiţia o facem paralel cu inte, şi nu vom putea reali­ tea — creşterea contribuţiei .-graficul —.. se deplasează ghe Tiliban. Ion Poiană,
( D a c i a ) ; plară, la fiecare loc de mun­ mersul neîntrerupt al produc­ za obiectivele mari pe care sale' la înfăptuirea importan­ la C.A.P. Strei şi Nădăş-
1 dublă; CĂ- ni le-am asumat. tle, avînd prevăzut să rea- Ion Servensohi. Glie ras im
inea fulgerul că, a sarcinilor ce ne revin. ţiei. Aş putea spune că a- telor obiective stabilite de Stcoe, Gheorghe Ailoaie.
de cultură); Eşti navigator bun dacă gă­ ceastă instalaţie este o ma- J. -Boţian : Au-tadepăşirea partid pentru 1982 şi în .per­ • ’izeze. pînă la sfârşitul lu-
moartea mea seşti căile şi soluţiile cele şină-şcoală pentru noi. Prac- este un aspect care ţine, în spectiva întregului cincinal. •■'•.sncoortul a peste 60no c '"'tori Mă-sureani» şi alţii.
pe Klava K.
-IA; Tnlisma-
SEMNALE — Pentru evitarea sur­ î î hidrotehnice în ea- 1.x.. Deva-Chiscâdaga, în­
RECEPŢIONATE... părilor şi a amestecului d. .. Liceului energetic De­ treprinderile de tricotaje şi
sterilului cu cărbunele la va în vederea pregătirii de de încălţăminte din Hune­
® în urma articolului abatajele frontale exploa­ cadre necesare la Rîu Ma- doara au rămas restanţiere
ERSSKtoSSKB
„Minerii din Lupeni pro­ tate în felii succesive s-a re-Re.tezat; eu răspunsul -din primul
ibabil pentru pun soluţii concrete de îm­ generalizat podirea la ta­ ■e „între toaraj şi centra­ velope auto, a pieselor da — Se insistă pe îmbună­ -semestru al anului trecut,
482: Vremea bunătăţire a calităţii căr­ van cu plasă cu fir gros, la subterană, cele mai mari -schimb pentru excavatoa­ tăţirea organizării muncii iar T.C.S. Hunedoara. C.S.
ie în general probleme le ridică aduc- re, buldozere, autobascu­ Că-lan. I.M.C. Deva au de
na de cîmpie bunelui", Combinatul mi­ cusută eu nailon; ţiunea principală" — aşa la nivelul şantierelor, lo­
mperatura va nier Valea Jiului răspun­ — La abataje-le mecani­ lante şi locomotive de turilor. punctelor de lucru, dat răspunsuri mai „proas­
:reştere. Mini- de, pe puncte : zate s-au luat măsuri de s-a intitulat un articol a- min ă ; pe întărirea ordinii şi dis­ pete" . -doar -de... 2-3-4 luni
luprinse între intensificare a controlului pă-rut în ziar în luna de­ de zile. Aici nu-şi arc loc
minus B gra- — Pentru creşterea res­ cembrie, la care conduce­ — S-au reanalizat toate ciplinei în muncă.
nele între mi- ponsabilităţii şefilor de bri­ pentru ca la operaţiile de fronturile de lucru de pe ... şi uitarea -e-ns-crisă-n le-
ade. Frecvent gadă în alegerea sterilului tensionare şi păşire a ca­ rea Grupului de şantiere aducţiunea principală pen­ ...ŞI SEMNALE UITATE -gile-omeneşt-i". Uitarea u-
tsoţită de de- drelor să se respecte teh­ Rîu Marc-Retezat ne-a răs­ tru completarea cu scule şi n®r instrucţiuni legale, co­
iciură. în zo- vizibil rezultat din puşca- puns cu promptitudine că
şi la munte rea selectivă, comisia de nologia de lucru pentru e- utilaje miniere, pentru Dacă unele unităţi res­ moditatea. dezinteresul —
i în general recepţie urmăreşte decadal vitarea în mal mare măsu­ a luat următoarele măsuri: completarea formaţiilor de pectă Legea presei şi răs­ toate eonstitu-iTid abateri
caldă, cu ce- ră a ruperii tavanului şi
: senin. Tem- depozitarea sterilului vizi­ — S-a terminat monta­ mineri şi asigurarea eu pund ziarului în termenul de la normele ordinai şi
Inlme’ vor fi bil in .spaţiul exploatat; amestecarea sterilului cn rea excavatorului E.K.G. personal competent privind stabilit la semnalele criti­ disciplinei în muncă — sînt
9 minus 6 şi cărbunele. de 8 me în cariera Netiş; ce. a-l-te co-nduceri de între­ dăunătoare, conduc la per­
iar cele raa- — S-a intensificat con­ Ca efect al acestor mă­ supravegherea lucrărilor de
l şi minus 5 trolul' de către maiştri şi suri, cenuşa cărbunelui — M.EJ3. a intervenit la excavaţii şi betonărl în prinderi îsi uită sau igno­ petuarea unor stări de lu-
va sufla slab, personalul tehnico-ingine­ C. & P., M. I. C. M. şi subteran ; ră obligaţiile ce le revin tn •r~"ri rreea.tiye. l.a »emali-
iul Banatului, brut a scăzut de la 42.6 la această privinţă. răsoun-
enta intensifi­ resc în ceea ce priveşte sută. înregistrat în perioa­ M.A.'TM.GP.F. pentru asi­ — -S-a intervenit la vărj de plan. Este cazul e-
ce pînă la 50 încărcarea seoarată a ste­ da 1—21 octombrie 3981, gurarea necesarului de mo­ M.EJS. pen.tr-u înfiinţarea zînd cu •vm't? ’^-vent al unităţilor amin­
sud-est. sau lăsînd-o baltă... Astfel tite.
rilului de cărbune ; la 41,9 la sută. torină, combustibil şi an­ unei clase profilată pe con-