Page 70 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 70
;Mm oficială de prietenie In (ara
noastră a preşedintelui Repulsii
Islamice Pakistan, general Zia-ul Haq
Preşedintele Republicii Continuarea convorbirilor oficiale
Socialiste România, tova
răşul Nicolae Ceauşescu, şi La Palatul Consiliului de rilor confUctuale care se
preşedintele Republicii Is Stat au continuat, joi, 21 mai menţin în lume numai
lamice Pakistan, general ianuarie,- convorbirile ofi şi nu mâi prin mijloace paş
Mohammad Zia-ul Haq, au ciale între preşedintele Re nice, prin tratative, evitîn-
fost lefi oaspeţii colecti publicii Socialiste Româ du-se ctl desăvârşire folo
vului de oameni ai mun nia, t o v a r ă ş u l Nico-lae sirea forţei şi ameninţarea
cii de la întreprinderea de Ceauşescu, şi preşedintele eu forţa.
maşini grele Bucureşti.
Republicii Islamice Pakis De comun acord, s-a sub
Vizita la această repre tan, general Mohammad" liniat că reglementarea jus
zentativă unitate economi Zia-ul Haq. tă şi durabilă a probleme
că bucureşteană a oferit Noua rundă de convor lor complexe ce preocupă
preşedintelui Pakistanului biri a fost consacrată exa omenirea reclamă partici
posibilitatea de a cunoaş minării în continuare a u- parea activă, în deplină
CHEMAREA LA ÎNTRECERE te dotarea tehnică deose nui cerc larg de probleme egalitate, a tuturor state
bită, tehnologiile de vîrf
ale actualităţii politice in
aplicate aici, precum şi o ternaţionale. lor, un rol deosebit reve-
adresată de întreprinderea minieră Lupei serie de produse, cunoscu tatea rezolvării tuturor stă (Continuare în pag. a 4-a)
A fost reliefată însemnă
te şi peste hotare, desti
nate • unor. sectoare de o
tuturor unîfăfier din industria minieră deosebită importanţă — e~ Astăzi, în jurul orei 9,30, posturile de radio şi
nergetica. metalurgia, chi
7 mia şi industria materia televiziune vor transmite, direct, solemnitatea sem
lelor de construcţii. nării documentelor oficiale româno-pakistaneze, iar în
Colectivul de oameni ai muncii de la nara C.C. al P.C.K. din noiembrie 1981, jurul orei 10,15, ceremonia plecării preşedintelui Re
întreprinderea minieră Lupeni, însufleţit de a spori continuu producţia de cărbu La sosire, preşedintele publicii Islamice Pakistan, general Mohammad Zia-ul
de hotărârile Congresului al Xll-lea al ne, profund recunoscători pentru grija pe Nicolae Ceauşescu şi pre Haq, care, la invitaţia preşedintelui Republicii So
I’.CJJ, şî răspunzând chemării secretarului care ne-o poarta tovarăşul Nicolae şedintele Mohammad Zia-ul cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, si a
Haq au fast salutaţi de.mi
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, minerul de onoare al Văii nistrul industriei construc tovarăşei Elena Ceauşescu, a efectuat, împreună cu
Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii Jiului, oamenii muncii din întreprinderea ţiilor de maşini, de direc- doamna Zia-ul Haq, o vizi tă oficială de prietenie in
noastre, de a da patriei cît mai mult căr minieră Lupeni, în frunte cU comuniştii, {ara noastră.
bune, raportează că planul la producţia adresează tuturor colectivelor de muncă
fizică de cărbune extras în anul 1981 a din industria minieră, o vibrantă chemare (Continuare în pag. a 4-a)
fost depăşit cu 30,5 mii tone, iar la pro la întrecerea socialistă pe anul 1982, an-
ducţia netă cu 10,7 la sută. Aceste rezul gajîndu-se să realizeze următoarele o-
tate' se datoresc creşterii productivităţii biective :
muncii în abataje, introducerii' şi folosi 1. Depăşirea planului la producţia de Lucrările celui de a! ViS-lea
rii tot mai eficiente a tehnicii şi tehnolo cărbune cocsificabil cu 25 000 tone.
giilor noi, mecanizării principalelor opera 2. Depăşirea planului la producţia netă
ţiuni grele şi cu un volum mare de mun eu 2 milioane lei şi a producţiei marfă Congres al cooperaţiei de consuni
că din subteran; în anul 1981 producţia vîndută şi încasată cu 4 milioane lei.
obţinută cu tăierea moeanizată şi cu com 3. Depăşirea planului la producţia mar
plexe de abataj a reprezentat 71) la sută fă cu 0,5 milioane Iei. In sala Ateneului Ro socialiste, pentru înainta nistru al guvernului, a fost
şi respectiv 57 la sută din totalul pro mân din Capitală s-au rea ei neabătută pe noi subliniat, în repetate no
4. Depăşirea planului la lucrările de
ducţiei extrase. deschidere şi pregătire cu 350 metri li deschis joi, 21 ianuarie, lu trepte de civilizaţie şi pro-, duri, cu vii şi îndelungi
Prin înfăptuirea programelor speciale niari. crările celui de-al Vll-lea greş. aplauze.
de mecanizare a minelor, elaborate din Congres al cooperaţiei de în sala congresului sînt Au fost alese apoi orga
indicaţia conducerii partidului, în cadrul 5. Depăşirea . planului productivităţii consum. Eveniment de o prezenţi 800 de delegaţi — nele de lucru ale congre
sului, după care delegaţii
întreprinderii noastre în perioada 1976— muncii cu 1 la sută. deosebită însemnătate în români, •'maghiari, germani au aprobat regulamentul
1981 au fost puse în funcţiune 13 com 6. Reducerea consumurilor specifice nor viaţa celor 2 milioane de şi de alte naţionalităţi — de desfăşurare a lucrărilor
membri ai acestei largi
plexe do susţinere mecanizată, 32 combi male de materiale, combustibil şi energie, organizaţii obşteşti eu ca aleşi în cadrul conferinţe si au adoptat, în unanimi
ne de abataj şt de înaintare, precum şi economisind u-se : 330 mc lemn mină; 200 racter economic, congresul lor judeţene ale cooperati tate, următoarea ordine de
alte utilaje miniere, care au contribuit mc cherestea; 60 -tone combustibil con este chemat să analizeze, velor de consum şi de cre zi :
dit, precum şi numeroşi in
ta creşterea , eficienţei întregii activităţi venţional; 6 600 MWh energie electrică. cu toată răspunderea, ac vitaţi — conducători ai u- 1. Darea de seamă a
economice, la reducerea substanţială a 7. Reducerea cheltuielilor totale de pro tivitatea desfăşurată de u- nor instituţii economice Consiliului Uniunii Centra
efortului fizic al minerilor. ducţie planificate la 1000 lei producţie nităţile cooperaţiei de con centrale şr organizaţii ob le a Cooperativelor de
Puternic mobilizaţi de îndemnul secre marfă, cu 4 lei şi cu 2 lei a cheltuielilor sum şi de credit in peri şteşti. Consum asupra activităţii
tarului general al partidului nostru la ple- materiale. oada care a trecut de la Cu multă însufleţire şi cooperaţiei de consum de
ultimul său forum. Parti la ultimul Congres şi sar
CONSILIUL OAMENILOR MUNCII, cipanţii la lucrări dezbat, profund interes a fost pri cinile ce-i revin pentru
COMITETUL DE PARTID." totodată, sarcinile mari ce mit, de toţi cei prezenţi înfăptuirea hotărîri lor ce
COMITETUL SINDICATULUI; i'evin acestui sector ’în lu Mesajul adresat Congresu lui de-al XII~!ea Congres
COMITETUL U. T. C. mina istoricelor hotărîri a- lui cooperaţiei de consum al Partidului Comunist
le Congresului al Xll-lea de t o v a r ă ş u l Nicolae Român.
(Continuare in pag. o 2-a5 al partidului, a preţioaselor Ceauşescu. în numele Co 2. Darea de scamă a Co
îndrumări şi orientări da mitetului Central al Parti misiei de Cenzori a Uniu
Au mai adresat che strucţii industriale Cra- tuturor unităţilor agricole te de tovarăşul Nicolae dului Comunist Român, al nii Centrale a Cooperati
Consiliului de Stat şi al
mări la întrecere pe a- iova, tuturor unităţilor de cooperatiste; Institutul de Ceauşescu, secretar gene guvern ului. velor de Consum ;
nul 1982 : Întreprinderea conştrucţii-monţaj; Re cercetări pentru plante ral al Partidp’ui Comunist 3. Propuneri privind li
Mesajul, prezentat Con
dtf'tiUlaj chimic „Griviţa gionala de căi ferate Con tehnice Fundulea, judeţul Român, preşedintele Repu gresului de tovarăşul Emil nele modificări şi comple
IÎ0şie“ Bucureşti, tuturor stanţa, tuturor unităţilor Călăraşi, tuturor institu blicii .Socialiste România, Bobu, membru al Comite tări la statutul organiza
pentru continua sporire a
întreprinderilor din in de cale ferată; Coopera telor de cercetare ştiinţi contribuţiei mişcării coope tului Politic Executiv, se ţiilor cooperaţiei de con
sum ;
dustria construcţiilor de tiva agricolă de produc fică din ţară. ratiste la înfăptuirea pro cretar al Comitetului Cen 4. Alegerea Consiliului
maşini; Trustul de con- ţie Schela, judeţul Galaţi, (Agerpres)
gramului de dezvoltare e- tral al Partidului Comu
conomico-socială a patrie; nist Român, viceprim-rpi- (Continuare in pag. o 4-a)
Puternică angajare pentru sporirea
Tsmneraiurile scăzute nu scuză.,, Metsrea
producţiei de cărbune cocsificabil
interesului faţă de soarta producţiei de legume!
Prilej de amănunţită a- în dezbaterile adunării s-au înregistrat unele ne
naliză a activităţii desfă generale au fost evidenţia ajunsuri, care au făcut ca vrate la fondul de stat. de
şurate în anul trecut şi a te căile care au condus la producţia suplimentară' să în realizarea prevederilor Programului de auto- pe fiecare hectar.
rezultatelor, obţinute, adu aceste rezultate meritorii, fie mult mai mică d-ecît conducere şi autoaprovizionare teritorială, adoptat — Cunoaştem că obţine
narea generală a oameni-. dar âtît darea de seamă posibilităţile colectivului. recent de sesiunea Consiliului popular judeţean, sar rea veniturilor în plus ne
lor muncii de lâ I.M. Lu- Bineînţeles că realizarea cini deosebite revin şi legumicultorilor, care trebuie cesită şi eforturi suplimen
peni s-a desfăşurat sub producţiei fizice de cărbu să asigure satisfacerea într-o mai mare măsură a tare în vederea sporirii re
semnul puternicei anga Adunarea generală ne va trebui să fie core cerin+elor populaţiei cu legume. înfăptuirea acestui coltei la hectar la fiecare
jări 'In vederea materiali a oamenilor muncii lată cu înscrierea în norme obiectiv este holărîtor condiţională de acţiunile -oare cultură — aprecia ingine
zării indicaţiilor tovarăşu de 3a I. M. Lupeni le de calitate, mina Lupeni se întreprind în perioada actna'ă în fiecare fermă si rul sef al C.A.P.. Cornel
lui Nicolae Ceauşescu. se constituind principala sur asociaţie în scopul pregătirii unor baze temeinice re Tără'poaneă. Tată de ce au
cretar general al partidu să de asigurare cu cărbu coltei viitoare. fost realizate o seric de
lui, la plenara comună a cît şi participanţii la dis ne cocsificabil a siderurgiei. Zilele trecute am întreprins un raid-anchetă în acţiuni menite să deter
C. C. al P.C.R. şi Consi- , cuţii — Teodor Boncalo, Din dezbateri s-au des cîteva unităţi cu pondere în asigurare*; ni-odnct'ei de mine creşterea producţiei
liului Suprem ăl Dezvoltă Io an Raezec,. Ioan Buduli- prins cîteva căi prin care legume. Cu acest prilej am urmărit .siadmi lucrărilor la unitatea de suprafaţă,
rii Economice şl Sociale ceanu. Dumitru Mai'in. Eu cele două mări obiective de sezon, cunoscînd că pentru legumicultori iarna nu între acestea aş aminti
dtn noiembrie anul trecut. gen Vladar, Aurel Mitri, pe care colectivul şi le-a este un anotimp de relaxare. fertilizarea suplimentară cu
Colectivul I.M. Lupeni s-a Pavel Bujor. Vasile Mure- propus pot fi atinse. Pe îngrăşăminte azotoase n
prezentat la acest forum şan, Ioan Gîf-Deac. Mir- primul plan se situează culturilor de ceapă, spanac
al democraţiei socialiste cu cea Suba — au pus un extinderea mecanizării lu NU SE AŞTEAPTĂ lumina prevederilor Decre şi salată, lucrare realizată
rezultate bune. acestea re- deosebit accent pe măsuri crărilor miniere, corobora NUMAI ZILE ÎNSORITE tului Consiliului de Stat de mecanizatorul Acs
flectînd pe deplin hotărî- le ce trebuie întreprinse tă cu formarea unei gîn- privind contractările şi a- Erancisc. De asemenea oe
rea minerilor de a acţiona pentru ca producţia celei diri calitativ superioare de De pe cele 100 hectare ehizlţiile de produse agri lingă faptul că terenul a
cu' toate forţele pentru mai mari mine de cărbu organizare şi conducere a destinate producerii legu cole vegetale; unitatea va fost ogorît din toamnă, pe
realizarea şi pe mai depar ne cocsificabil din ţară să activităţii. Participanţii la melor, Cooperativa agrico obţine venituri suplimen 25 de hectare s-a făcut
te a sarcinilor. De men cunoască o creştere conti dezbateri au recoman lă din Rapoltu Mare are tare ce depăşesc un sfert fertilizarea cu îngrăşămin
ţionat că acest succes a nuă. Printre aceste măsuri dat consiliului oanieni- prevăzut să obţină peste de milion, datorită, prime te organice, acţiune ce va
fost realizat în condiţii de se numără asigurarea rit 1 800 tone produse, din ca lor ce se acordă diferen
eficienţă economică spo micităţii producţiei pe zile C. IOVĂNESOJ re 1 438 tona reprezintă ţiat în funcţie de produs N. TSRC08
rită. cheltuielile materiale şi luni, mai ales că în a- producţia marfă ce se va şi în mod progresiv, după
fiind mult reduse. cesf sens în anul trecut (Continuare in pag. o 3-a) livra la fondul de stat. în cantitatea de produse li (Continuare în oaa ti 2-o)