Page 71 - Drumul_socialismului_1982_01

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

CHEMAREA LA ÎNTRECERE

Tei
(Urmare din pag, 1) nătăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă aîe
minerilor, prin :
8. Extinderea muncii în acord la 85 Ia — creşterea gradului de securitate a în jurul i
sută, cu 8 Ia sută mai mult decît în anul muncii, prin extinderea dotării cu apara­ misiu
Solem
precedent. tură şi materiale de protecţie, folosirea în do cur
,9. Depăşirea cu 50 tone a sarcinilor pla­ cele mai bune condiţii a reţelei de dega- româi
nificate privind recuperarea fiertilui vechi Zare şi' de telegrizumetrie, îmbunătăţirea iRadar cotidian pe platforma Combinatului siderurgic Călan — Muzic
strum
şi cu 15 la sută la lemnul de mină; vor aerajului, întărirea controlului atmosferei — Unire
fi recondiţionate piese de schimb şi suft- din subteran, întreţinerea în cele mai torică
ansamble în Valoare' de 1 milion Iei şi bune condiţii a căilor de acces şi respec­ ZS53€3 O mân,
«ale
vor fi realizate suplimentar , piese de tarea strictă a normelor de protecţie a — Muzic
schimb în valoare de 1,5 milioane lei. muncii; Btrun
10. Recuperarea şi recondiţionarea a — îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în jr ~ul c
misiu
peste 1 000 armături metalice necesare sus­ ale p'efşotîaltjlUi muneitoT, prin darea în Rezolvarea ar fi fost (Seratul ie omogenizare Ceren
ţinerii lucrărilor miniere. folosinţă a unui număr de pesta 300 a- şedin
11. în vederea realizării, angajamentelor partamente şi asigurarea a 150 locuri în Islam
neral
asumate pentru depăşirea planului de căr­ cămine pentru nefamili.şti ; în imediata apropiere nificate a fi) din depozi­ promptitudine pentru re­ Zi a-u
bune cocsificabil, o atenţie prioritară vom a aglomeratorului se află tul de omogenizare zolvarea unor situaţii CU d<
acorda extinderii mecanizării şi moder­ — trimiterea unui număr de peste 1 150 o lucrare nefinalizată, ca (150 000 mc capacitate) deosebite. Nefuncţionând 16.00 Telex
16.05 Teleş
nizării tehnologiilor de lucru clin subte­ mineri în staţiunile balrteo-climateriee şi ar fi asigurat timp de telefoanele cum ar tre­ 16,30 Emisi
ran, perfecţionării, organizării şi condu­ în staţiunile de odihnă ; altele pe platforma side­ trei luni alimentarea a- bui, de mul'te ori se tri­ germ
—
dezvoltarea în continuare a bazei
rurgică. Numai că obiec­
cerii producţiei, folosirii integrale a ca­ materiale pentru activitatea culiural-edu- tivul respectiv — depozi­ gregatului... Ar fi fost mite cîte un om pentr(u 18.25 Tragi
pacităţilor de producţie, utilizării raţio­ 18,35 La \>
pentr
nale a forţei de muncă, creşterii gradului cativă şi sportivă. tul de omogenizare — prea frumos şi ar fi fost a transmite informaţia. auto
de securitate a muncii* în care scop vom Organele şi organizaţiile de partid, or­ trebuie să-şi aibă acum şi producţie de fontă la Dacă nu se vor lua mă­ 18,50 1001
13.00
acţiona pentru : ganizaţiile de sindicat şl U.T.C., consiliul stivele sale cu minereu C.S. Călan, fără să mai suri urgente pentru re­ 19.25 Actul Telcj
— Punerea în funcţiune înainte de ter­ oamenilor muncii, vor acorda o atenţie şi mavşinile de stivuit şi vorbim şi de un alt avan­ medierea telefoanelor şi 19,40 Conţi
menele stabilite a 9 abataje frontale do­ deosebită intensificării muncii politico- scos materii prime în taj : se puteau asigura centralelor (şi de' către Acei
tate cu complexe de susţinere mecanizată ideologice şi cultOral-educative pentru ri­ perfectă stare de funcţio­ spaţii de depozitare în D.J.P.Tc.), azi, mîine în­ din
— r<
cu o capacitate de producţie de peste 540 dicarea continuă a conştiinţei întregului nare. însă stadiul în ca­ G.M.P. şi totodată se rea­ treaga platformă se va 20.00 Film
mii tone. personal muncitor, pentru întărirea auto- re este ne arată contra­ liza descărcarea unul nu­ transforma într-o pistă cere
— Creşterea ponderii producţiei extrase conducerii muncitoreşti şi imprimarea unui riul. Maşinile sînt mon­ măr mai mare de vagoa­ pentru... maratonul curie­ ţie a
garc
cu complexe de susţinere mecanizată lâ puternic spirit de ordine şi disciplină în tate doar 70—80 la sută, ne, reducinidu-.se locaţiile. rilor... 21,10 Unir
00,5 la sută. organizarea şi desfăşurarea procesului de iar benzile de alimentare Dar, în aceste condiţii, ® Transporturile să tor ie;
— Sporirea vitezelor medii de avansare producţie* asigurînd funcţionarea cu ran­ şi evacuare sînt realiza­ meargă ca pe roate ! încă mân,
cu 5. la sută la abatajele frontale şi cu 4 dament maxim şi în deplină siguranţă a te doar în. proporţie de factorii de conducere, nu se învîrt roţile tutu­ sale
?4 Telcj
la sută la lucrările de pregătire, faţă de tuturor maşinilor şi utilajelor din dotare. 30 la sută. personal directorul com­ ror autobuzelor din par­ •22,0} niuzi
sarcinile planificate. în cadrul festivalului „Cîntarea Româ­ Din această cauză a- binatului, inginer Dumi­ cul I.J.Ţ.L. — secţia Că­ ne-ai
— Creşterea indicelui de utilizare a fon­ niei" vom antrena întregul colectiv de eum aglomeratoral se su­ tru Bucur, se lamentează, lan. Sînt lipsă o serie de Cîntc
dului de timp a personalului muncitor cu muncă la acţiunile educative, de creaţie focă. Merge cîteva ore caută justificări (o fi piese de schimb. Acest
1 la sută faţă de anul 198L tehnico-ştiinţifică şi cultural-artistice. sau minute (!) şi apoi tre­ chiar aitît de încăpător lucru împiedică asigura­
— Reducerea conţinutului de cenuşă în Avem ferma convingere că, prin rea­ buie să intervină echipe­ sacul cu justificări ? — mi
cărbunele extras cu 0,2 la sută faţă de lizarea obiectivelor pe care ni le-am pro­ le de... reanimare, cu n.n.) pentru aceste ne- rea tuturor traseelor cu
maşini, Şi de aici alte ne­
prevederile planului. pus în întrecera socialistă pe anul 1082, reailizări. Când trebuia ajunsuri: întârzierea oa­ BUouK.
— Calificarea şi perfecţionarea profe­ răspundeib cu cinste însufleţitoarelor che­ răngi, baroase şi butoaie construit acest depozit, dioprogra
sională a unui număr de 1 220 muncitori mări pe care le-a adresat minerilor Văii cu foc. Din nou proble­ beneficiarul nu a asigu­ menilor la serviciu. Nici Radiojurn
şi cadre tehnico-ingirtereşti şi policalifi­ Jiului cel mai scump fiu al poporului me, nervi* muncă multă autobuzele I.T.A. nu se presei; 8,
diilor; 9,0
carea a 70 mineri şi lăcătuşi pentru aba­ român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pen­ şi producţie in cantităţi rat constructorilor ampla­ încadrează întotdeauna în 9.05 Răspi
tajele mecanizate. tru a da patriei cit mai mult cărbune şi farmaceutice. samentul (nici acum nu programele stabilite din lor; 10,00
Vom acorda o 'atenţie deosebită îmbu­ de cea mai bună calitate. Să rămânem insă la este eliberat în întregime cauza indisciplinei ce se 10.05 Atlî
Ştiinţa şi
depozitul util şi... inexis­ — ş.a.), iar cînd s-a pu- mai manifestă în rîndul pul Mayi
tent, Importanţa lui este • tut lUerâ, constructorul a unor şoferi. tin de şti
nu numai cea văzută la abandonat obiectivul pen­ « Ciurul,., care încon­ ştiu; 11,32
tru că avea alte puneri Buletin d
unele nivele — de a re­ joară combinatul. în pe­ tarea Roii
duce variaţiile componen­ In funcţiune, rimetrul combinatului (7,4 premieră
ţilor din minereu şi creş­ km) există stabilite cinci De Ia 1
PROBLEME MICI, dent ciut
terea calităţii aglomera­ porţi de acces. Oficial, nai; 16,20
tului (peste care s-a tre­ EFECTE MARI pentru că ele sînt mult nomiee;
cuiul; 17,(
mai multe. Numărul bre­
cut cu multă uşurinţă) —, ® Formezi numărul şi 17.05 Poe
ci şi de a asigura un trimiţi... omul. Telefoa­ şelor din „gardul" uni­ muzicii; ]
Agricultui
tăţii se apropie de o su­
stoc corespunzător de ma­ nele din combinat, in ioc tă. Am folosit intenţionat 18,00 Orei
terii prime in imediata de ton au... t oan e. Este ghilimelele deoarece ceea tru patrii
aure
apropiere a aglomera to­ o problemă mai .veche, cil
sonore; :
rului, tocmai pentru a e- dar nimeni nu ia măsuri ce vrea să poarte acest oră; 23,0'
vita plimbarea minereu­ pentru înlăturarea ei (şi nume abia dacă se întin­ cale ; 23,
muzical î
de pe vreo doi kilometri.
lui pe mii de metri, de la nu numai în combinat, ci Care o. mai fi rostul por­
G.M.P. spre maşina de a- şi în oraş — n.n.). în ţilor ? !
C.S. Hunedoara — reparaţii electrice; Lăcătuşii montatori Eugen Herban şi Mircea giomerare pe timpul ier­ procesul de producţie tre­
Vîleeânu se evidenţiază lună de lună in activitatea de reparaţii. nii. Cele două stive (pla­ buie să se intervină cu DORIN CORPADE
Foto: VIRGIL ONOIU
DEVA :
(Patria);
călătoare
Temperaturile scăzute mi scuză... îngheţarea. Se impune ea zootehnia din Răduleşti derurgisti
DOARA:
(Flacăra)
iirferesilti fată de soarta producţiei de legumei sa pornească pe calea redresării seriile I—
bleme pe
wOrul); P
Starea actuală a zooteh­ stau aşa. Adrian Seleşan, fac superficial. în fiecare o idee (
nul husa
IJimaie din pog. 1) la fermă era o linişte de- mraniţei. între legumicul­ niei la Cooperativa agrico­ preşedintele unităţii consi­ primăvară ar trebui tăiat seriile I—
săvîrşită. La conducerea torii cu aport la această lă din Răduleşti, comuna deră, cu multă seninătate „lăstărişul ce năpădeşte pă­ LUPENI:
continua în perioada ur­ C.A.P. ni s-a „argumentat" lucrare îi amintim pe Dobra, ar fi următoarea : dealtfel, că faptele sînt şunile şi fîneţele monţinîn- (Cultural)
mătoare. că tăcerea deplină se ex­ Gheorghe Huh, Angliei efectivele planificate nu aşa cum sînt şi nu ar fi du-se cel puţin suprafaţa tru toţi
VULCAN
Interlocutorul ne-a rela­ plică prin faptul că acum Gros, Aristică Nistorescu, sînt realizate, din numărul mare lucra de făcut pentru actuală care, in condiţiile tomă (Li
tat că pentru producerea este cam frig afară şi Se Ionel şi Ştefan Stoian. de vaci 104 sînt în iacta- ca sectorul creşterii ani­ unui an bun. este suficien­ NEA : C
răsadurilor se vor amena­ lucrează la plan (? !). Ca Şeful fermei, ing. Geor- ţie, obţinîndu-se o pro­ malelor — care de mulţi tă. rii (Mine
Circuit
ja 3000 mp răsadniţe, în urmare, ni s-a vorbit doar geta Vlnd, este de acord ducţie zilnică de 130 1 lap­ ani merge anapoda — să resc) ;
platformă fiind transpor­ despre unele intenţii vagi. că demarajul lucrărilor te, 65 sînt gestante iar 39 se redreseze. Ne zicea Cele enunţate mai sus nele elec
tate 1 400 tone gunoi de nedefinite în timp, de a se este destul de anemic, sterpe. Baza furajeră este A. Seleşan ; sînt lucruri care vizează resc) ;
grajd în vederea formării trece la fertilizarea cultu­ ceea ce impune măsuri e- destul de săracă — nu s-a — în zona noastră creş­ perspectiva, considerăm cu libelu
BRAD: T
paturilor calde. în prima rilor de legume semănate nergice, în special pentru însilozât nimic, lipsesc cir­ terea bovinelor nu prea însă că, pentru ca actuala roşie) ; C
urgenţă se înscrie produce­ in toamnă, la transportul intensificarea ritmului de ca 100 tone fin. Hrana se merge. Am spus şi spunem stabuiaţie să se desfăşoa­ ta (Pairi;
rea răsadurilor d'e varză administrează animalelor, adeseori că ar trebui să ne re in condiţii bune. sînt ring (Fia
timpurie pentru plantarea gunoiului şi amenajarea lucru la pregătirea răsad­ netocată, nepreparată de­ profilăm pe creşterea oi­ foarte urgente cîteva mă­ BAI :
(Casa de
suprafeţei de 3 hectare. răsadniţelor, la organiza­ niţelor, mai ales că este oarece unitatea nu dispune lor. suri. Se impune acoperirea îmi sare
Am notat că există create rea unei echipe permanen- prevăzut Să se producă In de utilaje necesare în a- Adică de ce să nu mear­ necesarului de furaje prin BRAZI ;
cîmp varză timpurie pe
achiziţionarea unor fibroa­
condiţii ca semănatul în ’te de legumicultori. Deşi cest scop şi se pune în gă creşterea bovinelor la se de bună calitate. In pa­ tratereştr
ţist sau
răsadniţe să fie realizat în aici trebuie pregătiţi 3 400 patru hectare. Ni s-au dat iesle fără să fie cântărită, Răduleşti ? Interlocutorul ralei, se cere respectarea de cui tiu 1
prima decadă a lunii fe­ mp de răsadniţe, pînă la asigurări că în zilele ur­ în cursul anului trecut nostru a recunoscut că su­ întocmai a raţiilor furaje­ (11 Iunie)
bruarie. între cooperatorii începutul acestei decade mătoare se va ieşi din a- s-au întreprins, cu spriji­ prafaţa arabilă scade me­ re stabilite pentru fiecare bleme pe
ILIA : L;
care contribuie la efectua­ nu s-a schiţat nici un gest cest impas. Aşteptăm ca nul Termocentralei de la reu. Se văd şi acum pe categorie de animale, îm­ lor fui
rea lucrărilor de sezon pot care să dea certitudinea promisiunea să fie onorată Mintia, cîteva acţiuni de pantele dealurilor din jur bunătăţirea îngrijirii, res­ ghelar:
fi amintiţi Ionel Daneiu, producerii celor aproxima­ cu fapte. modernizare a sectorului loturi care cîndva erau a- pectarea întocmai a pro­ rată (Mii
Mar ia Bălosu, Viorel Ben- tiv două milioane fire de Deşi au răspunderi deo­ zootehnic. Adică — practic rate şi semănate, dar de gramului de grajd. Trebuie
ţa. Fira Roman. Kor.osi r ă s a d u r i . Conducerea sebite privind pregătirea — s-a adus o oarecare mulţi ani sînt părăsite. Si­ gîndit la modernizarea sec­
*
: V
Magdus, Si-mion Radu, Jo- C.A.P. acceptă cu prea temeinică a recoltei de le­ cantitate de piatră ce a gur, tractoarele nu pot fi torului zootehnic — intro­ KJW.-F?
san Păscuţ, Ion Radu şi multă seninătate o aseme­ gume, eadreig de ia. Trus­ fost împrăştiată pe calea fplOsite, dar dş ce oare nu ducerea apei potabile, a-
alţii. nea situaţie care denotă tul judeţean al horticultu­ de acces de la şOsea la a- se pun în jug vitele sterpe menajarea incintei, procu­ Timpul
lipsă de interes faţă de rii, întreprinderea judeţea­ dăposturile din Răduleşti. cu care se poate ara în rarea dfe utilaje pentru 22 ianua
FAZA INTENŢIILOR soarta viitoarei recolte de nă de legume şi fructe; de Grajdurile sînt destul de pantă, cum se făcea pe prepararea furajelor etc. se'-meriţi
ce. Ceru
N-A FOST DEPĂŞITA legume, la C.U.A.S.C. Deva şi Sime- bune, dar n-au instalaţie vremuri ? Acele locuri ar Dar întâi de toate se im­ noros. I:
ria, cît şi de la Asociaţia de apă, aşa că Vitele sînt putea fi semănate cu grîu pune — atît la conducerea ninsori
Deplasîndu-ne la ferma DE CE DEMARAJUL horticolă Devâ nu s-au im­ scoase afară pentru adă­ şi porumb. îtt aceste con­ fermei, cît şi la cea a coo­ sufla slE
sectorul
legumicolă a C.A.P. Sime- ESTE LENT ? plicat îh soluţionarea cti o- pat, iar în jurul fântânii — diţii ar rămîne teren şi perativei — schimbarea tura mir
ria, condusă de ing. Elena peralivitate a problemelor cînd mi îngheaţă — no­ pentru cultivarea de plan­ opticii în ce priveşte creş­ să intre
Cîmpeanu, ne aşteptam să Nu se poate spune că la ce se ridică în unităţile roiul ajunge pînă la ge- te furajere ce s-ar putea terea animalelor mari în 9 grade,
găsim o activitate care să ferhia de legume nr. 1 a producătoare de legume. nuncîii. îrtsiloza. în ce priveşte su­ zonă. De fapt cu asta tre­ între mi
Local ce
ateste o preocupare res­ Asociaţiei difi Deva nu s-a Iată de ce se âşfeopţa Că Firesc, starea zootehniei, prafaţa de fîileţe şi păşuni, buie demarat acum, la în­ chiciură.
ponsabilă faţă de soarta făcuţ nimic pentru pregă­ şi aportul acestor cadre la producţia mică de lapte ea este destul de mare, ceput de rtou an, pentru La mi
recoltei viitoare de legu­ ti i-e a recoltei acestui an. înlăturarea neajunsurilor ar trebui să îngrijoreze dar scade de la an la an ca zootehnia din Răduleşti neral fr
me. Departe însă de o a- în ziua .cînd ani vizitat semnalate să fie substan­ eO n d u'c erC a cb'ope râtiVei. deoarece se umple de ar­ să pornească spre redre­ variabil,
serviciu
6emenea situaţie, deoarece ferma se lucra la cernutul ţial. 1 Din păcate lucrurile nu borate iar curăţările se sare.