Page 74 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 74
: t 9? VI". i
işfC ţ ‘peţ wag8iW&
T o v a r ă ş u l Nicolae în încheierea solem imnurile de stat ale celor
Ceauşescu, preşedintele Re nităţii, preşedintele Nicolae două ţări, în timp ce erau
publicii Socialiste România, Ceauşescu şi preşedintele trase 21 de salve de arti
şi tovarăşa Elena Ceauşescu Mohammad Zia-ul Ilaq au lerie.
s-au reîntîlnit, vineri di~ ciocnit o cupă de şampanie Şeful statului pakistanez
min’eaţa, cu preşedintele pentru continua dezvoltare şi-a luat apoi rămas bun
Republicii Islamice Pakis a prieteniei şi colaborării do la persoanele oficiale
tan, general Mohammad româno-pakistaneze, în fo române aflate pe aeroport.
Zla-ul I-Iaq, şi cu doamna losul ambelor ţări, al cau Numeroşi bucureşteni ve
Zia-ul Haq. zei generale a păcii, des niţi la aeroport au ovaţio
Cei doi şefi de stat şi-au tinderii şi securităţii, În nat îndelung pe preşedinţii
manifestat, încă o dată sa ţelegerii şi conlucrării in Nicolae Ceauşescu şi Mo
tisfacţia deplină faţă de tre toate popoarele lumii. hammad Zia-ul Haq. ma-
înţelegerile la care s-a a- nifestindu-şi satisfacţia fa
juns in timpul dialogului * ţă de rezultatele pozitive
la nivel înalt româno-pa- Vineri, 22 ianuarie, s-a eu care s-a încheiat vizita
klstanez de la Bucureşti. încheiat vizita oficială de în ţara noastră a solului
P r e ş e d i n ţ i i Nicolae prietenie pe caro au făcut-o poporului pakistanez.
Ceauşescu şi Mohammad în ţara noastră, la invita T o v a r ă ş u l Nicolae
Zia-ul Haq şi-au exprimat, ţia preşedintelui Republicii Ceauşescu şi-a luat un căl
de asemenea, satisfacţia Socialiste România, tova duros rămas bun de la ge
pentru schimbul de păreri răşul Nicolae Ceauşescu. neralul Mohammad Zia-ul
în probleme actuale ale si şi a tovarăşei Elena Haq, de la doamna Zia-ul
tuaţiei politice internaţio Ceauşescu, generalul Mo Haq, de la persoanele ofi
nale. hammad Zia-ul, Haq. pre ciale care au însoţit pe pre
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Pe baza creşterii preţurilor la produ şedintele Republicii Isla şedintele pakistanez in vi
Ceauşescu, secretar generai al Partidului sele agricole şi a realizării produselor * mice Pakistan, şi doamna zita sa in ţara noastră.
Comunist Român, vineri, 22 ianuarie, a prevăzute în plan se creează posibilitatea Preşedintele Republicii Zia-ul Haq. Cei doi conducători şi-au
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe sporirii cu circa 25 ia sută a veniturilor Socialiste România, tova Ceremonia plecării s-a strîns cu cordialitate mîi-
cutiv al Comitetului Central al Partidu cooperatorilor. Comitetul Politic Execu răşul Nicolae Ceauşescu, şi desfăşurat pe aeroportul nile, s-au îmbrăţişat cu
lui Comunist Român. tiv a apreciat că, în acest fel, normele preşedintele Republicii Is Otopeni. prietenie. La rindul său.
Comitetul Politic Executiv a dezbătut stabilite prin proiectul do lege vor lamice Pakistan, general T o v a r ă ş u l Nicolae tovarăşa Elena Ceauşescu
şi aprobat proiectul de decret cu privire contribui la cointeresarea cooperatorilor Mohammad Zia-ul Haq, au Ceauşescu şi generalul Mo si-a luat rămas bun de la
la aplicarea experimentală a proiectului în creşterea producţiei agricole, 70 la sută semnat, vineri, 22 ianua hammad Zia-ul Haq, tova generalul Mohammad Zia-
legii retribuirii muncii- în unităţile agri din veniturile lor urmînd să fie realizate rie, în cadrul unei ceremo răşa Elena Ceauşescu si ui I-Iaq, de la doamna Zia-
cole Cooperatiste. din producţiile pe care le obţin. S-a evi nii care a avut loc la Pa doamna Zia-ul Haq au so ul Haq.
Elaborat din iniţiativa şi sub îndruma denţiat, totodată, că normele stabilite prin latul Consiliului de Stat, sit împreună la aeroport. La ora 10,45. aeronava
rea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Decret sînt echivalente cu normele din Declaraţia comună româno- O gardă militară a pre prezidenţialii pakistaneză a
Ceauşescu, proiectul de lege oglindeşte I.A.S., ceea ce creează posibilitatea ca, pakistaneză. zentat onorul. S-au intonat decolat.
preocuparea statornică a conducerii parti în condiţii asemănătoare, cooperatorii să
dului şi statului, pentru dezvoltarea agri realizeze venituri şi venituri suplimenta
culturii, pentru ridicarea continuă a ni re, egale cu cele ale muncitorilor, asigu-
velului de trai al celor ce' muncesc. Pro rîndu-se, astfel, un raport corespunzător CHEMĂRI LA ÎNTRECERE
iectul de Decret reglementează într-un între veniturile din agricultură şi cele
spirit nou principiile generale ale siste din alte ramuri de activitate.
mului de retribuire, alo organizării pro Au fost stabilite, de asemenea, măsuri Au mai lansat chemări treprinderea de anvelope industria construcţiilor de
ducţiei şi. a muncii în unităţile agricole pentru creşterea retribuţiilor din zooteh la întrecere pe anul „Victoria" Flbre.şti-Praho- maşini Bucureşti, către
cooperatiste şi în asociaţiile economice nie, creîndu-se posibilităţi pentru cointe 1982 : întreprinderea „E- va, către toate unităţile toate institutele de cer
din
intercooperatiste. Proiectul de act nor resarea şi permanentizarea muncitorilor lec t roc o n t r a le “ Crai ov a, industria chimică ; cetare ştiinţifică şi ingi
mativ porneşte de la necesitatea înfăptui cu o bună calificare în acest sector im către toate întreprinderi întreprinderea agricolă de nerie tehnologică: între
rii obiectivelor noii revoluţii agrare în portant, pentru îndeplinirea programelor le din industria energiei stat Urziceni, judeţul Ia prinderea comercială de
ţara noastră, obţinerii de producţii tot adoptate de conducerea partidului şi asi electrice; Combinatul me lomiţa, către toate între stat pentru mărfuri tex
mai mari şi, pe această bază, satisface gurarea unei bune aprovizionări a popu talurgic Cîmpia -Turzii, prinderile agricole de til e - i neă lţ ăm in t e Timişoa
rea cerinţelor de consum ale populaţiei, laţiei. stat; Institutul de cerce ra, către toate întreprin
a altor nevoi ale economiei naţionale, în Comitetul Politic Executiv a stabilit ca către toate unităţile din tare ştiinţifică şi ingine derile : comerciale din
conformitate cu principiile autoconduce- reglementările cuprinse în proiectul legii industria metalurgică; în rie tehnologică pentru ţară. (Agerpres).
rii şi autoaprovizionării teritoriale, ale retribuirii muncii în unităţile agricole
eticii şi echităţii socialiste. S-a stabilit ca cooperatiste să fie larg popularizate în
retribuirea cooperatorilor, a cadrelor de rindul oamenilor muncii de la sate şî să
conducere, a celorlalţi lucrători din agri se aplice experimental, pînă la adopta
cultura cooperatistă să se facă nemijlo rea prin lege, de către Marea Adunare
cit în legătură cu cantitatea şi calitatea Naţională, în prima sesiune din anul
muncii prestate, cu producţia şi venitu 1982, a noului sistem de retribuire a mun
rile realizate, cu rezultatele obţinute în cii în unităţile agricole cooperatiste.
diminuarea cheltuielilor de producţie şi Comitetul Politic Executiv a aprobat Radar cotidian pe platforma Combinatului siderurgic Călan
în sporirea eficienţei întregii activităţi, unele măsuri de îmbunătăţire a activi-
cu posibilităţile economice ale fiecărei u-
nităţi. Continuore în pag. a 2-a) După două decade
Este necesară o puternică mobilizare a
întregului colectiv pentru recuperarea
Din iniţiativa tovarăşu rilor prin mortalităţi si sa general al partidului, tova
lui- Nicolae Ceauşescu, se- crificări de necesitate şi răşul Nicolae Ceauşescu, restanţelor şi realizarea planului
«fe&ar general al Partidu măsuri pentru realizarea pentru folosirea deplină şi
lui Comunist Român, pre efectivelor şi a producţii integrală a potenţialului
şedintele Republicii Socia lor la toate speciile de a- material si uman de care La C.S. Călan, in pri nizează aglomerat. Dar şi de,plinirea sarcinilor ck>
liste România, în ziua de nimale în anul 1982; dispune această ramură de mele două decade nu acest ajutor rămîne ne plan) sini puse pe seama
22 ianuarie, a avut loc, o — Proiect de decret cu bază a economiei naţio s-au realizat sarcinile de fructificat. Deşi aglome frigului. iernii, motivîn-
consfătuire de lucru con privire la aplicarea expe nale. Cei care au luat eu- plan la fontă cenuşie, a- ratul soseşte la Călan nu du-se că nu se poate for
sacrată unor probleme de rimentală a proiectului le vîntul au dat, totodată, glomerat. cocs metalurgic, poate ajunge la F3 din ma (.nisipul de formare şi
bază ale zootehniei, în gii retribuirii muncii în glas recunoştinţei lor semicocs, cocs fluidizat, u- cauza... organizării inter formele sînt îngheţate).
special celor legate de fu unităţile agricole coopera profunde faţă de conducă tilaje de turnare, cilindri ne. Cele 10 vagoane cu Ne întrebăm însă în ce au
rajare, precum şi altor tiste ; torul iubit al partidului şi de laminor, piese de pglomerat iau drumul constat pregătirile de iar
probleme deosebit de im — Propuneri privind re statului nostru, pentru gri schimb, lingoliorc şi e- furnalelor miei din cauză că nă la această secţie ? în
portante pentru dezvolta ducerea personalului ne ja statornică pe care o are nu funcţionează o bandă dosare cu planuri de mă
nergie electrică, de fapt
rea agriculturii, pentru productiv şi tehnico-adml- pentru sporirea şi moder la produsele de bază. de Ia cuibutor (banda 7). suri ? !
desfăşurarea în cele mai nistrativ din cooperativele nizarea producţiei agricole în plus, la F3 s-a declasat
bune condiţii a activităţii agricole de producţie; vegetale si animale, pen Foarte multe dintre minu o cantitate de peste 430 EU Turnătoria dc cilindri:
in această ramură, pentru —• Amplasarea culturilor tru ridicarea necontenită a surile de acum s-au acu tone fontă. So înregistrează rebuturi
realizarea exemplară a pre do primăvară şi asigurarea bunăstării materiale şi spi mulat în prima decadă. în din cauza răcirii neunil'or-
vederilor planului cincinal, seminţelor şi materialului rituale, a lucrătorilor de cea dc a doua, In loc să 5! Uzina cocsochimică: me a pieselor turnate
a programului de auto- săditor ; pc ogoare, pentru ca agri fie recuperate, s-au ampli Şi aici nerealizări. O par si datorită utilizării unor
aprovizionare, pentru sa — Propuneri privind re cultura să aducă o contri ficat. Aşa s-a ajuns la un te din acestea se datorea rochile uzate.
tisfacerea necesităţilor in ducerea consumului dc buţie tot mai mare la pro minus de aproape 21 000 ză lipsei de vagoane pen Conducerea C.S. Călan cu
dustriei noastre .socialiste, combustibil prin construi gresul economiei naţionale, tone fontă cenuşie şi 21 000 tru expedierea produse
ale agriculturii. rea agregatelor dc maşini la creşterea nivelului de tone aglomerat. lor carbofluide, dar şi in noaşte aceste stări de fapte
împreună cu tovarăşul şi utilaje agricole, a chel trai şl civilizaţie al poporu şi cu atît mai mult este
Nicolae Ceauşescu, secre tuielilor cu reparaţiile şi lui, la înflorirea şi propă 85 Secţia 2 furnale: O existenţei instalaţiilor de bligată să intervină do
tar general al partidului, întreţinerea maşinilor a- şirea continuă a patriei avarie survenită la fine evacuare a cocsului. Ca ur urgenţă în eliminarea lor.
preşedintele Republicii, în gricole şl a tractoarelor şi noastre socialiste. le anului 1981 a scos din mare nu s-au realizat 3 296 pentru derularea ritmică a
prezidiul consfătuirii an personalului din staţiunile în numele colectivelor pe circuitul producţiei fur tone cocs metalurgic, 1 285 producţiei în toate secţiile
luat loc tovarăşa Elena pentru mecanizarea agri care le reprezintă, partici nalul nr. 3. Această stare tone cocs mărunt, 1 450 to şi atelierele unităţii. Şi
Ceauşescu, tovarăşul II ie culturii ; panţii la discuţii şi-au ex de fapte a continuat şi în ne semicocs, 3 145 tone organizaţiilor do partid,
Verdeţ, alţi tovarăşi din — înfiinţarea staţiunilor primat deplina adeziune cocs fluidizat. membrilor de partid le re
conducerea de partid şi de de maşini agricole, a sec faţă de importantele docu prima decadă a anului vin sarcini importante în
stat. ţiilor şl formaţiilor dc me mente supuse dezbaterii, a- 1982. Apoi, agregatul a gil Turnătoria de lingo vederea întăririi disciplinai
Pe ordinea de zi a con canizare în zonele necoo- rătînd că, prin prevederile funcţionat redus din cauza tiere : Nefuncţionînd fur la locurile de muncă,
sfătuirii au fost înscrise perativizate. lor, acestea vor asigura Imposibilităţii aprovi zio- nalul, aici s-a resimţit lip creşterea responsabilităţii
următoarele probleme : Pe marginea punctelor perfecţionarea organizării nării cu aglomerat. Am a- sa gazului de furnal (în muncitoreşti şi mobiliza
— Principii şl norme de înscrise la ordinea de zi, producţiei şi a muncii, în rătat în numerele ante timp ce gazul dc cocs de la rea susţinută a tuturor oa
furajare raţională a ani au luat cuvintul numeroşi tărirea ordinii şi discipli rioare ale ziarului nostru noua baterie se risipeşte
menilor muncii pentru re
nei, îmbunătăţirea substan
malelor; tovarăşi. ţială a tuturor activităţilor de ce nu există această încă in atmosferă). Tur cuperarea restanţelor şi în
—» Raport privind activi Vorbitorii au arătat că materie. Totuşi, pentru ie nătorii au fost în im făptuirea zilnică a sarci
tatea desfăşurată în an«5 actuala consfătuire este e din agricultură, eu deose- şirea din impas, sIderur pas şl cu finisarea nilor de plan.
1981, pentru creşterea' na nouă dovadă a preocupări! gia ti i hunedoreni le-au dat producţiei. Nea j unsurile
talităţii. reducerea pierde oermanente a secretarului {Centmuare în saţ) a 2-aî o mină de ajutor: le fur interne (deci şi nete DORIM COai»AD£