Page 75 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 75
p-e- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Şedinţa Comitetului Politic Executiv Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R. ELEV
al C.C. al P.C.R. (Urmare din pag. 1) cu soluţii tehnologice care interes, cu deplină apro
solicită un consum mare
bare,' profundă satisfacţie,
-
bire a celei din zootehnie. de energie şi forţă de mun fiind subliniată în repetate
(U'more din pag. 1) ducatlve, Comitetul Politie Executiv a sta Dezbaterea problemelor că. în cadrul consfătuirii, rîrtduri cu puternice şi în
bilit măsuri pentru îmbunătăţirea structu aflate pe ordinea de zi a s-a subliniat că este nece delungi aplauze.
tă<ii pnlitieo-cclMcative şi organizatorice rii Organizaţiei .Şoimii Patriei, forme noi prilejuit un larg şi rodnic sar să fie reconsiderate nu Aprecierile şi îndemnu 10,30 1
în riadul tineretului din unităţile de în- de îndrumare a Organizaţiei pionierilor schimb de experienţă între numai normele de fura rile cuprinse în euvînta-
văţfiniînt. Măsurile adoptate se înscriu prinlr-o mai bună antrenare a membrilor participanţii la consfătuire, jare, ci însăşi normele de rea tovarăşului Nicoiae 12,00
pe linia hotărîrilor celui de-al XII-Iea de partid, utecişlilor şi a cadrelor didac o analiză temeinică, exi creştere şi îngrijire a ani Ceauşescu au găsit un larg
Congres al P.C.R., a orientărilor şi indi tice, precum şi pentru îmbunătăţirea struc gentă a modului in care or malelor, gîndirea şi con ecou în rîndul participan 33,00
13,05
caţiilor tovarăşului Nicoiae Ceauşescu, turii şl activităţii de îndrumare a orga ganele şi organizaţiile de cepţia despre zootehnie, ţilor la consfătuire, care
secretarul genera! al partidului, preşedin nizaţiilor Uniunii Tineretului Comunist. partid, cadrele de condu important sector al agri au reafirmat dorinţa fermă
tele Republicii, privind sporirea rolului Comitetul Politic Executiv a stabilit, cere din unităţile agricole, culturii, invăţămîntul şi
organelor si organizaţiilor de partid, creş totodată, sarcinile care revin Comitetului oamenii muncii din secto cercetarea de specialitate. a ţărănimii, a tuturor lu
terea răspunderii Comitetului Central al Central al U.T.C., Consiliului U.A.S.C.R. rul zootehnic acţionează Cei peste 1 000 do parti crătorilor de pe ogoare, de 20,00
1
U.T.C., Consiliului U.A.S.C.R., Consiliu şi Consiliului Naţional al Organizaţiei Pio pentru realizarea importan cipanţi s-au angajat, in nu a acţiona cu întreaga lor 20,30
lui Naţional al Organizaţiei Pionierilor, nierilor pentru a asigura sub conducerea telor sarcini ale planului energie, cu abnegaţie şi
Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului, organelor şi organizaţiilor de partid, pro pe acest an şi pe întregul mele oamenilor muncii din spirit revoluţionar, pentru
a tuturor organizaţiilor de tineret şi copii movarea unui spirit revoluţionar, intran cincinal. Au fost scoase în agricultură, să facă totul, transpunerea neabătută în 20,55 '
în vederea îmbunătăţirii radicale a acti sigent, în întreaga muncă a organelor şi evidenţă realizările obţinu* să nu precupeţească nici viaţă a indicaţiilor şi o- 21,30
vităţii de formare şi educare comunistă organizaţiilor de tineret, copii şi studenţi, te în domeniul producţiei un efort pentru realizarea, rienlărilor date de secreta
revoluţionară, pentru muncă şi viaţă a ti creşterea răspunderii acestora, a tuturor animale, precum şi defi în cele mai bune condiţii, rul general al partidului,
nerei generaţii din patria noastră. cadrelor de tineret, în înfăptuirea exem cienţele — unele deosebit a măsurilor cuprinse in do a hotărîrilor Congresului
Siluind în centrul întregii activităţi des plară a sarcinilor încredinţate de partid. de grave — care se men cumentele aflate pe ordi al XII-Iea al P.C.R., de a
ţin în zootehnie. Vorbitorii
făşurate în unităţile de învăţămînt însu în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicoiae au subliniat importanţa nea de zi a consfătuirii, în înfăptui cu succes noua
şirea temeinică do către preşcolari, elevi Ceauşescu a prezentat o informare cu pri deosebită şi influenţa pe vederea creşterii substan revoluţie agrară în ţara
şi studenţi a politicii interne şi externe vire la vizita de prietenie făcută în ţara care o vor avea în toate ţiale a producţiei vegetale, noastră.
a partidului şi statului nostru, a operei noastră de tovarăşul Todor Jivkov, secre sectoarele zootehnice, mă prin amplasarea raţională
BUCUREŞTI
tovarăşului Nicoiae Ceauşescu, organele şi tar generai al Comitetului Central, al surile stabilite la indicaţia a culturilor şi asigurarea Participanţii uu aclamat, d io pro gram ul
organizaţiile de partid, unităţile de învă Partidului Comunist Bulgar, preşedintele şi sub îndrumarea di de seminţe de mare pro în repetate rînduri, cu Radiojurnal;
ţămînt, organizaţiile de copii, tineret şi Consiliului de Stal al Republicii Populare rectă a tovarăşului. Nicoiae ductivitate, dezvoltării pro multă însufleţire pe tova presei; 8,10 <
studenţi vor avea ca preocupare funda Bulgaria. Ceauşescu, privind îmbu ducţiei animaliere, prin răşul Nicoiae Ceauşescu, diilor; 9,00 Bi
9,05 Audienţa
mentală asigurarea unei temeinice pregă Comitetul Politic Executiv a aprobat nătăţirea activităţii de fu sporirea şi mai buna folo oducîndu-i, cu prilejul a- Buletin de
tiri profesionale şi politice a tinerei ge înţelegerile convenite cu ocazia noului rajare a animalelor, ea una sire a bâzei furajere, îm propialei aniversări a zilei vlsta literară
neraţii. Comitetul Politic Executiv a cerut dialog româno-bulgar la nivel înalt şi a din principalele acţiuni ca sale de naştere, sărbătoare Buletin de ş
tuturor factorilor educaţionali implicaţi în stabilit măsurile necesare pentru transpu re asigură traducerea în bunătăţirii activităţii în scumpă întregii naţiuni, univers In tr
il,35 Interpre
creşterea şi formarea generaţiilor noi să nerea lor în viaţă. viaţă a sarcinilor ce revin sectorul de mecanizare, în omagiul vibrant, prinosul Iui românesc
acorde o atenţie deosebită întăririi pro Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu a informat, zootehniei din documoiUeie toate domeniile agriculturii. dc neţărmurită dragoste, de ştiri;
cesului dc educaţie prin muncă şi pen de asemenea, despre vizita oficială de celui de-al XII-Iea Congres în încheierea lucrărilor 12.30 ^
tru muncă, să acţioneze pentru perfec prietenie pe care a efectuat-o în ţara al partidului şi realizarea consfătuirii a luat cuvîn- stimă şi recunoştinţă al lui noairu; li
3 ; 15,00 IM
ţionarea procesului inslrucliv-educativ în noastră, între 20 şi 22 ianuarie, preşedin integrală a programului de tul tovarăşul NICOLAE ţărănimii, al tuturor oa 1G,00 liadiojui
şcoli şi facultăţi, pentru cultivarea înal tele Republicii Islamice Pakistan, general autoapi’Oyizlonare. CEAUŞESCU, secretarul menilor muncii din agri se de proniei
telor trăsături revoluţionare ale copiilor, Mohammad Zia-ul l-Iaq. în discuţii s-a apreciat general al Partidului Co cultură, pentru activitatea neri interpn
populară; 17
tinerilor şi studenţilor, a dragostei şi de Comitetul Politic Executiv a aprobat că sistemul de furajare munist Român, preşedinte neobosită ce o consacră ştiri; 17,05 /
votamentului lor faţă de patrie şi partid, în unanimitate documentele, înţelegerile practicat pînă acum nu a le Republicii Socialiste progresului şi prosperităţii 17,35 Meridi
a respectului şi preţuirii faţă de tradi şi concluziile Ia care s-a ajuns cu prile România. patriei noastre socialiste, Iui; 18,00 Or
La „Hanul
ţiile glorioase ale poporului român, ale jul vizitei şi a stabilit măsurile necesare avut în vedere valorifica Cuvînlarea se va da pu înfloririi ei continue, în 20.30 Azi, în
rea deplină a condiţiilor
clasei muncitoare şi Partidului Comunist pentru amplificarea continuă a relaţiilor blicităţii. deplină libertate şi inde Radiorecordii
Român, faţă de realizările obţinute in anii româno-pakislancze. specifice şi a tradiţiilor din pendenţă, bunăstării şi fe d iojurnal;
construcţiei socialismului, holărîrii de a ★ agricultura tuturor zonelor Ampla cuvîntare a se dans; 0,05—
muzical noct
contribui la dezvoltarea şi înflorirea con Comitetul Politic Executiv a rezolvat, ţării noastre, mergîndu-se cretarului general al parti ricirii poporului, cauzei so
tinuă. economică şi socială a României. de asemenea, probleme curente ale acti pe linia unui consum exa dului a fost urmărită de cialismului şi păcii în
în vederea îmbunătăţirii activităţii c-„ vităţii de partid şi de stat. gerat de furaje concentrate, cei prezenţi cu deosebit lume. I|]INE
însă o problemă grea. In PROGRAMUL DEVA : M
Resursei© pentru sporirea producţiei de lapte stalaţia de alimentare ou (Patria); Dr
apă nu funcţionează. Ani Universităţii politice călătoare (.4
DOAR A: .Că
pot fi mai bine valorificate malele de sînt adăpate din clerurgistul);
pe
(Flacăra); A
la
fîntîna
rind
curte. Să. scoţi apa eu gă şi de conducere seriile 1—II
bleme persor
zgură întins pp podul C.A.P., Viorica - Cornelia leata pe vremea aceasta torul) ; PETE
Ieri dimineaţă brigada de reporteri a ziarului s-a grajdurilor, precum şi du Bongea, programată, potri geroasă, pentru aproape D e v a o idee (Unii
deplasat în cîteva unităţi agricole, unde a urmărit blarea cu nişte rame de vit graficului. în acea zi 200 de vite, nu-i uşor. Ra nul husariloi
modul cum se desfăşoară programul în fermele zoo şipei şi folie, detaşabile, ca la ferma din .Strei. Nici ţiile do furajare pentru va ANUL 1 — LUNI 25 I 1982, seriile I—u i
LUPENI: pic
tehnice, prezenţa la lucru a îngrijitorilor de animale, şi blocarea pe dinafară cu de şeful fermei, C. Cubuz, cile cu lapte — întocmite (CultvaJ);
cadrelor tehnice şi personalului din conducerile uni baloţi de paie a uşilor ce nu se .ştia exact unde se de sefu] fermei —* prevăd ORELE 17 — sala marc n Co tru toţi
tăţilor, cum se face hrănirea animalelor, condiţiile de nu se folosesc, ar fi mă află. să se dea ca hrană co mitetului municipal P.C.R., VULCAN : O
dezbate tema :
tomă
(Luee
zooigienă şi livrarea producţiei de lapte. Iată pe scurt, suri ce s-ar putea lua fără Din efectivul de 119 vuci ceni, fin, paie şi sfeclă. NEA : Căpit
„Sistemul organelor <10 fitât.
rîteva constatări. mari cheltuieli şi in timp se mulg doar 28, aproxi Dar coceni şi sfeclă nu e- Creşterea rolului organelor rii (Minerul)
scurt. în orice caz. măsuri mativ 65 fiind gestante, xistă. Se vede că raţiile de stat in lumina prevede Dragostea
(Muncitoresc)
trebuie luate neintîrziat, iar restul sterpe. Producţia de furajare se întocmesc nu rilor Programului P.C.R. îm Punga cu lit
Ferma de stat C'ălan : vinţa pregătirii viitoarei pentru că vor începe fa de lapte este necorespunză mai pe hîrtie. Acum se dă binarea tot mal strinsă In tul); BRAD
recolte de furaje, creîn- toare — şi ne întrebăm perspectivă a activităţii parti (Steaua roşit
la toate vacile siloz. Or,
DUBLAREA PRODUCŢIEI du-se astfel condiţii pen tă ri le. de ce ? — în condiţiile în administrarea silozului în dului, statului şi celorlalte Ancheta (Pati
a
NU ÎNSEAMNĂ CA tru a pune mai deplin în C. A. P. Strei : care hrană există suficien hrana vacilor gestante tre organisme sociale. Modalităţi pe ring (Fia
L
GIU-BAI:
S-AU EPUIZAT TOATE valoare potenţialul produc tă Poate răspunsul ni-1 buie să se facă cu mare de conducere de către partid gint (Casa
POSIBILITĂŢILE tiv al animalelor, in acest CU UNELE EXCEPŢII, dau tovarăşii din conduce atenţie. îngrijitorii n-au A organelor dc stat". HAŢEG : Im
an ferma avînd sarcina să DEFICIENŢELE AU (Dacia); BH
Un fapt Îmbucurător este livreze la fondul de stat FOST ÎNLĂTURATE rea C.A.P. Strei. fost in -uiţi în acest sens. ANUL II — MARŢI, 2S ţ, mul şi extra
TA** Poliţis
cu, faţă de realizările din peste 7 000 hl lapte. C.A.I*. Tinipa : Animalele — se ştie — 1982, ORELE 17. Vu. (Casa d
prima decada a lunii ia Programul de grajd a trebuie supravegheate per MR.UA : Prc
nuarie a.c., producţia mar C.A.P, Nădăştie ; început la timp şi s-a des GRIJA SPORITA manent. Neglijînd acest grupa I — sala punctului nale (Mureşi
lucru, acum trei zile o
fă de lapte s-a dublat, a- MAI MULTA făşurat în condiţii mulţu FAŢA DE ANIMALE vacă din cele mai bune de documentare poUtleo-ideo- răscrucea ni;
(Lu mina).
jungînd la peste 750 1 zil INIŢIATIVA NU STRICA mitoare. Mulgătorii aveau Programul de grajd a logică a municipiului Deva.
nic. Explicaţia ? Noua con ţinuta corespunzătoare, deşi început la ora 5 şi s-a des s-a încurcat în lanţ, a că — grupa a U-a — sala mi
zut în iesle şi a trebuit să
ducere a fermei a pus ac Ceea ce ne-a impresio halatele nu erau prea cu făşurat în condiţii bune. că a Comitetului municipal I liOTi
centul pe îmbunătăţirea nat plăcut ieri dimineaţă rate. exista şi a.pă caldă întreaga activitate era co fie sacrificată. Neglijenţa P.C.R. flta»dSSSS5S
Organizării muncii şi fura la ferma din Nădăştia de necesară spălării ugerelor, ordonată şi îndrumată de costă. Iar cei vinovaţi tre
buie să primească nota de
jării animalelor, pe întări către Viorica Marcu, pre plată. — grupa a iu-a — sala Rezultatele
rea ordinii şi disciplinei, Brigada de reporteri în şedinta cooperativei şi bri Avînd un număr mare Cabinetului judeţean dc 22 ianuarie
Extr. I : 7(
îngrijitorii Toader Lăcă gadiera Aurelia Dumitraş- de vaci gestante, se mulg partid. 22, 40, 8, 13.
tuş. Ion şi Ioana Rusu, Va- fermele zootehnice cu. La ora 6,30 mulsul va Dezbate tema : „Produsul
Extr. a II
sile Rotaru, Floarea Iacob cilor din grajdul nr, 1 numai 46. Dar în timp ce social total şi venitul naţio 69, 56, 87, 51
la Tîm.pa se obţin peste
şi alţii îşi îndeplinesc eu era terminat. Magdalcna doi litri de lapte marfă de nal. Factorii de creştere a Fond do cî
mai multă conştiinciozita Jos a fost faptul că s-a vasele în care se colecta şi Bcla Tamaş, care îngri la fiecare Vacă, la briga venitului naţional şi repar lei.
te sarcinile ce le revin. reuşit, în sfîrşit, să se lu laptele erau curate. Starea jesc animalele au asigu da din Totia se realizează tizarea venitului naţional".
Se ridică totuşi unele creze numai eti îngrijitori fizică a majorităţii anima rat furajarea la timp şi cu sub un litru. Poate că Sil
semne de întrebare în le localnici. Curăţenia în grajd lelor este acceptabilă, a- cantităţi îndestulătoare de viu Olariu, şeful fermei, ANUL III — LUNI, 25 I 1982,
gătură cu asigurarea fura nu se mai face de mîntu- cestora asigurîndu-li-se ra furaje. La grajdurile 2 şi va stabili cauzele şi, în orele n. iVRei
jelor (stocul de fibroase a- ială. Programul se desfă ţiile de hrană corespunză 3 toţi îngrijitorii au fost funcţie de acestea şi mă
Timpul pi
coperă necesarul doar pen şura sub supravegherea toare — fin, suculente, la datorie. surile cuvenite pentru a — grupa I — sala punctu ziua de 23
tru o sâptămîhă !), cu func economistei Doina Savu — paie, uruială. În schimb, Adăpatul animalelor este se obţine mai mult lapte. lui do documentare politico- Vremea va
ţionarea instalaţiilor de e- ieri de serviciu pe grajd. în ultima sâptămînă s-au idcoiogică a municipiului De încălzească
fi variabil,
vacuare a gunoiului şi cu Dar .şi ziua de muncă a şe ivit greutăţi la adăpatul va. slab. Izolat,
respectarea regulilor dr fei de fermă, Tamara Pî- vitelor. Motivul ? S-a ars Este îmbucurător faptul că, manifestînd receptivi — grupa a n-a — sala Ca rea se va
igienă a mulsului. îngriji rău a început de noapte şi motorul electric de la in tate la criticile formulate cu prilejul raidurilor ante binetului judeţean P.C.R. lapoviţă şi
punere do i
torii apreciau ca producţia tot la grajd. stalaţia do apă. în aceste rioare, organizaţiile de partid, conducerile unităţilor sufla moderr
de lapte ar putea creşte în Şi totuşi, nu lipsesc pro condiţii, pînă la instalarea şi fermelor au acţionat pentru înlăturarea unor nea Dezbate terna : „Revoluţia peratura mi
continuare dacă furajele blemele. Se administrează motorului nou, deja pro junsuri semnalate. Important este ca, în continuare, română de la 1848, moment prinsă intre
care se aduc ar fi do o sfeclă în hrana animale curat, vitele sînt duse la să existe o preocupare deosebită faţă de îngrijirea al afirmării unităţii şi inde nus 4 grad*
mai bună calitate. dacă lor. Dar sfecla e îngheţată, adăpat la un izvor. Con şi hrănirea vacilor cu lapte, cît şl a viţeielor pentru pendenţei naţionale a po ximă intre
Loca
grade
s-ar asigura în permanen îngrijitorii spun că dacă ducerea unităţii trebuie să reproducţie. Sint încă resurse nevalor'flcate în vede porului român. Gîndirea so- Timpul p
ţă sortimentele necesare s-ar amesteca tâiţoii de sfe urgenteze repunerea in rea creşterii producţiei zilnice de lapte niarfă, de a cial-politica progresistă lega zilele de 24
alcătuirii unor raţii de clă cu sare. s-ar mal îm funcţie a instalaţiei de asigura o contribuţie sporită la fondul de stat, în tă do revoluţia burgliczo- 1982: Vrem;
să se încâlz
producţie. Noul şef al fer bunătăţi temperatura ali a.pă. acest sens producătorii fiind puternic stimulaţi prin dcmocraticâ". rut va fi
mei. ing. Gheorghe Murg, mentului. Dar sare măci împreună cu cei cinci prevederile decretului privind contractările şl aehi- Anul iv — marţi, 26 i dea preeipi'
ne relata că o preocupare nată nu-i. Nici bucătărie îngrijitori, la datorie se â- ziţiilo de animale, păsări şi produse animaliere. Se de ninsoare
de căpetenie în acest an o de furaje nu este. deşi ar flaU brigadiera Eudlta Pasc impune ca şi cadrele de la consiliile populare şi 1982, ORELE 17. transforma
cu depuner
reprezintă îmbunătăţirea fi mare nevoie să se ad şl tehniciană însămînţă- C.U.A.S.C. să fie mai mult prezente în fertilele Zoo — sala mare a Comitetului La munte,
reproducţiei şi realizarea ministreze în hrană furaje toare Cătălina Ilulpoi. Lip tehnice. municipal de partid Deva. cu cerul ac
unei selecţii riguroase a tocate şl în combinaţie. în sea (din motive necunos N. TFRCOB, I. CIOCL6I, dea ninsori
>
animalelor. în plus, s-a grajduri e foarte frig si cute renr'7'''"‘' "tul con N. BADIU, M. LEPĂDATU Dezbate tema : „Revoluţia rolog dc se
Proneencn).
acţionat mai bine în pri ne gîndlm că un strat de siliului de conducere al social-politică".