Page 76 - Drumul_socialismului_1982_01

. 7529 @ SlMBĂTÂ, 23 IANUARIE 1982 P»3- 3

dejucat încercările de fal­
I deea originii coniime sificare a alegerilor pentru Voturi, prinţul Moldovei, vadă solemnă a perseve­
adică Alexandru Ioan Cu­
renţei românilor in dorin­
şi de limbă este pre­
BZIUftE zentă în conştiinţa cunoscutele divanuri ad- za. Odată cu anunţarea vo­ ţa lor naţională". în 1860, Manifestări omagiale
poporului român din cele hoc, asigurîndu-lc acestora tului, Alexandru Ioan Cu­ Marx arăta că alegerea lui
mai voci ii timpuri, afiir- o compoziţie unionistă. Aşa za a fost proclamat oficial Cuza în Moldova şi Ţara
& s-a creat posibilitatea ca
femeilor mindu-se pregnant în se­ domn al Principatelor Uni­ Românească a pecetluit \ ® „UNITATEA — PER- laureate ale Festivalului na- ;
aspiraţie is- colele XVII—XVIII. Cro­ în Moţiunea Adunării aid- te. Publicaţiile vremii re­ unirea „naţiunii române". ( MANENŢĂ A POPORULUI ţionat „Cintarea Romanici" ]
po por uliii ro- nicarii Grigore Ureche, Mi- hoc a Moldovei unirea să ’ ROMÂN“ este tematica ex- — taraful, solişiii, recitatorii ţ
•rov al forţei latau entuziasmul mulţi­ Unirea Principatelor, re­
-toare ron Costin şi Constantin fie imperios reclamată ca mii : „Poporul cu muzica,., formele ce i-au urmat, în­ ) poziţiei de carte deschisă casei de cultură —, grupul !
>ateca: „Do- Camtacuzino au reliefat în „dorinţa cea mai mare, oca cu faclele aprinse s-au \ in sala de lectură a Biblio- foik, fanfara Clubului mun- 1
îdler s-a in- pagini vibrante unitatea mai generală, aceea hrăni­ tărind forţa economică, po­ i' tecii judeţene. Sint expuse citoresc Gurabarza şi de \
purtat pe toate uliţele...
muzicale ale neamului nostru, a limbii tă din toate generaţiile jucând Hora Unirii pe la litică şi militară a statului 1 documente referitoare la proiecţii cinematografice in 1
Braşov sale. Prin scrierile celor trecute, acea care este su­ toate răspântiile". român, au constituit o pre­ ^ actul Unirii de la 1859, lu- aer liber. '
mai de seamă reprezen­ fletul generaţiei actuale, misă pentru cucerirea in­ i crări ce reliefează lupta a „UNIRE-N CUGET ŞI-N \
de săptă- finirea principatelor a
tanţi ai Şcolii Ardelene — acea care împlinită va face dependenţei naţionale în ' maselor populare, a clasei SIMŢIRI". La Şcoala gene- l
a politică Samuil Micu, Gheorghe. fericirea generaţiilor vii­ produs o vie impresie în anul 1877, implicit pentru ) muncitoare, sub conducerea rată nr. 4 Deva se desfă- )
seri Şincai şi Petru Maior — toare" . rândul românilor din 1 partidului comunist, pentru şoară astăzi numeroase ma- 1
a programu- în împrejurările cînd Transilvania, aflaţi sub do­ Unirea cea marc din 1918.
se înregistrează o şi mai / făurirea statului naţional u- nifestări grupate sub titlul ţ
1 pronunţată afirmare a i- Actele istorice memorabile ) nitar român, pentru dreptate ,,Unire-n cuget şi-n sim- i
aspiraţie is- deilor referitoare la origi­ înfăptuite în anii 1859, \ şi libertate, coeziunea po- ţiri". Ele se vor desfăşura )
poporului ro- 1877 şi 1918 reprezintă
•or al forţei nea poporului român, a i porului nostru in jurul parti- prin dezbateri, evocări, pro- \
toare continuităţii si a limbii sa­ IMrea de 8a 24 ianuarie 1859 treptele de aur pe care a I dului pentru făurirea noii so- grame ale formaţiilor de l
opedia le. urcat poporul nostru pe j cietăţi. Sint expuse, de a- montaj literar-muzical şi }
al: „Tranzac- l semenea, lucrări literare şi prin „Hora unirii" incinsă, J
lisodul 2 Aspiraţiile p o p o r u l u i drumul constituirii Româ­
1 nostru spre unire şi-au gă­ niei moderne, spre înfăp­ de artă plastică ce oglin- in pauza mare, de sutele de l
sit o vie expresie în tim­ Rod a! espirafisfor şi luptei tuirea idealului secular de ) dese momentele Unirii de elevi ai scolii devene. i
şi de voie
pul revoluţiei de la 1848, unitate şi independenţă \ la 1859 şi 1918. o SIMPOZION. Tot as- )
eînd în „Dorinţele partidei naţională, pentru care s-au ( o COLOCVII DE ISTO- tăzi, la Şcoala generală nr. \
naţionale din Moldova", a- seculare a maselor jertfit zeci de generaţii de t RIE. Astăzi, la Liceul agro- / Deva are loc simpozionul i
oest ideal era proclamat ’ industrial din Haţeg are loc „Ideea de unire in literatu- J
drept „Cheia de boltă fără luptători şi fără de care nu ţ colocviul de istorie cu te­ ra română" organizat la bi- )
do care s-ar prăbuşi întreg ar fi fost posibilă existen­ ma „Din gindirea social-po- biioteca şcolii. Manifesta- i
I : 6,00 Ra- ţa patriei noastre. Pe bu­ rea va fi întregită de un /
dimineţii; 7,00 edificiul naţional". Conferinţa puterilor euro­ minaţie străină. Aici entu­ litică a preşedintelui Româ­ program artistic susţinut de 1
8.00 Revista Idealul unirii a fost cul­ nă dreptate, secretarul ge­ niei, t o v a r ă ş u l Nicolae
iricrul melo- pene, de la Paris (vara a- ziasmul faţă de unirea 1 Ceauşescu“. La reuşita ac- pionieri. I
etin de ştiri; tivat cu perseverenţă în nului 1858) nu a ţinut sca­ Moldovei şi a Ţării Româ­ neral al partidului, tovară­ • EXPOZIŢIE. Filiala ju- l
radio; 10,00 ziare şi reviste, („Magazin neşti, aşa după cum apre­ şul Nicolae Ceauşescu ară­ i ţiunii colaborează profesorii deţeană a Arhivelor statului J
iri; 10,05 Rc- istoric pentru Dacia", „Da­ ma de dorinţa de unire a 1 Fiorica Barbu, Ion Glodea-
radio; 11,00 românilor, în ianuarie 1859, cia Al. Papiu Ilar lan, „era ta că : „Fără unire, fără ţ nu şi Liviu Moraru a deschis la Liceul indus- )
ri; 11,05 Un cia literară", „Pruncul ro­ datorită voinţei maselor poate mal mare declt în triat nr. 1 din Deva o in- i
u ghiozdan ; mân", „Poporul suveran") proclamarea independen­ \ ® „UNIREA — NAŢIU- teresantă expoziţie dedica- 1
ai şlag&ru- largi, patriotismului înflă­ Principate". tei de stat, însăşi fiinţa na­
12.00 Buletin Iii care colaborau înflăcă­ înfăptuirea statului na­ l NEA A FĂCUT-O“ este ge­ tă Unirii Principatelor Ro- C
Publicitate ; raţi patrioţi ca N. Bâlces- cărat şi simţului politic al ţională şi dezvoltarea po­ nericul spectacolului orna- mâne. Expoziţia cuprinde do- )
ara f-' :_ru- cu, V. Alecsandri, M, Ko- celor mai înaintaţi fii ai ţional român a avut un porului român, a naţiunii ^ gial dedicat istoricelor zile cumente şi fotografii refe- )
10 De ia 1 la i de la 24 ianuarie şi 26 ia- ritoare la năzuinţa de unire i
ridian club ; găl.nieeanu, A. T. Laurian poporului, unirea a fost puternic ecou internaţio­ noastre nu ar fi fost po­
al; 16,15 Pie- şi alţii. Expresia conclu­ nal. Subliniind spiritul de sibile". J nuarie. Organizat, azi du- a tuturor românilor, pregă- ,
dă; 16,30 Ti- înfăptuită prin alegerea lui \ pă-masă, in centrul oraşu- tirea acestui măreţ act, par- t
de muzică dentă a dorinţei de unire Alexandru Ioan Cuza ca dăruire al patrioţilor ro­ ( tui Brad, spectacolul va fi ticiparea maselor largi popu- \
Buletin de a constituit-o impresionan­ Prof. ION FRĂŢILĂ
as cultural ; domn al Moldovei şi apoi mâni în lupta lor pentru susţ/nuf de formaţii artistice lare la înfăptuirea lui. '
ele şlagăru- ta adunare de pe Cîmpia al Ţării Româneşti. unire, cunoscutul om poli­
; 6erii; 20,00 Libertăţii din Blaj, cînd tic maghiar Kosubh nota :
i cîntece*; în zbuciumatele zile de
>mânia; 20,40 din piepturile color peste „...un astfel de spirit este
22,00 Ra- 40 000 de participanţi a ră­ 22. 23 şi 24 ianuarie 1859,
,30 Ring de sunat cu vigoare cerinţa cînd Ia Bucureşti au avut necesar ca un popor să în­
30 Non stop temeieze patria sa sau s-o
n. „Vrem să ne unim cu ţa­ loc dezbaterile Adunării E-
ra lective, zeci de mii de ce­ reconstituie dacă a pier­
împrejurările istorice au tăţeni au ţinut împresura­ dut-o". în „Jurnal des
determinat ca unirea celor tă, zile şi nopţi, Adunarea Debats", Salut Marc Guar­
trei ţări să nu se poată Deputaţilor de la Dealul dul consemna : „Trebuie să
înfăptui concomitent, în­
a Mirabela Mitropoliei, avind, prin recunoaştem că această
)stea mea scrii ndu-se ca primă etapă combativitatea lor, un rol
t); HUNE-: a acestui proces unirea hotărîtor în obţinerea vic­ dublă alegere constituie un
eţul electric Moldovei şi a Ţării Româ­
o idee (Si- toriei. După îndelungate şi pas înainte către unirea
împionul —- neşti. Factorul hotărîtor al aprige dispute, Prezidiul A- completă a Principatelor
rtal; Pro- unirii l-a constituit lupta
: (Construc- fermă a maselor largi dunării a proclamat că s-a Unite. Este mai ales un
;ani: Am ales domn al Ţării Româ­ protest răsunător împotri­ C. S. Hunedoara. Aspect din sala turbinelor, de la C.T.E. 2.
1; Escadro- populare. Miile de ţărani Foto: V1RGIL ONOIU
burători •— şi locuitori oi oraşelor au neşti, cu unanimitate de va dezunirii; este o do-
Noiembrie);
ie în Egipt
optate pen-
incitoresc) ;
nizaţia fan- Atitudini care contravin eticii lucrătorului din comerţ
rul) ; LO-
! 1 răzbună-
VN1NOASA:
\ călătoare Zilele trecute am între­ responsabila de tură Irinu tru neglijenţă: cîntarul de zenţă ?“. „La şefu’“. „Şi
URICANI : EUGENIO MONT ALE ^ j-
le (Reteza- /Cajet pe an prins un raid în munici­ Marton. In aceste condiţii, la raion măsura la fiecare şel'u’ ce program are ?“.
Trecătoarea piul Hunedoara, însoţiţi de aifişul de pe peretele ma­ cîntărire cu 5 grame în de­ Drept răspuns, ridicări din
ORAŞT1E : Nu demult se stingea din tă a confesiunii poetului. Re­ tovarăşele Teodora Vasiu gazinului : „Un zîmbet, o favoarea cumpărătorilor ; umeri. De necrezut şi to­
; Love story
i) ; GEOA- viaţii unul din cci mai mari memorare, integrare, eanfe- şi Margareta Teşa, inspec­ atitudine civilizată, un ser­ măcelarul Cornel Oi'teanu tuşi adevărat: personalul
ea de ar­ poeţi ai secolului nostru : siune, ironie, reflecţie, iată tori în cadrul Inspectora­ viciu prompt şi conştiincios — pentru că nu-şi făcuse unităţii nu cunoaşte pro­
cul tură) ; italianul Eugenio Mont ale. A- cîteva din atributele acestei tului comercial de stat. constituie calitatea muncii gramul şefului. Iar aces­
ire ţandăra pariţia în româneşte a unei poezii, aş zice „olimpienc". curăţenie la locul de mun­
: Jandar- cărţi din poezia sa nu c un Iminenţa expierii e o con­ Redăm în continuare con­ noastre", pare mai degrabă că ; Iustina Cobîrzan — ta — Petru Mureşan —
îştrii ; CA- s^t de pioasă rememorare ci stantă a acestei cărţi amar statările de pe teren. o ironie, nu un precept al pentru recepţia neeorespun- nu-1 are afişat în sala de
iu del 1 ?'*- confirmarea unei izbinzi a reculese a senectuţii : „A codului lucrătorului comer­ consumaţie, aşa cum pre­
iltură); Si poeziei. De la „Oase dc se- dispărut şi goluţ/tmdc te pu­ GOSPODARI ŞI... cial. zătoare a pîinii. Aceasta a vede ordinul M.C.I. nr.
ne perso- pic“ pînă la „Caiet pe patru teai cindva refugia./ Acum avut şi în timpul raidului
ILIA : La ani“ Montale şi-a configurat ştim că şi aerul/c o materie GOSPODARI 22/1974. Nici responsabilul
•r furtuni o poezie a asumării umoru­ care ne apasă/O materie PRACTICI o atitudine nepotrivită fa­ de la „Păltiniş", Moise
lui. o poezie, aşadar, a ele­ imaterială, mai rău/nici că Se zice că bunul gospo­ NESĂNĂTOASE ţă de organele Inspectora­ Gros, nu se afla în unita­
mentului, a Erosului, a ges­ putem păţi./Nxi-i destul dc dar se cunoaşte şi după cît tului comercial de stat. A te. Şi, „cînd pisica nu-i a-
turilor domestice, a reflexii­ plin pentru că trebuie/să-1 îi e de bine rînciuită ogra­ trebuit să intervină res­
1
lor imediate, a înţelegerii populăm cu fapte, cu mişfa- da. Aşa şi cu magazinele, Unii' lucrători din co­ casă...“, trei osipătare —
inoeent-poeticc a lumii. Poa­ re/ca să putem spune că-i în unele intri cu plăcere, merţ nu pun toată marfa ponsabila magazinului, A- Dorina Racolţa, Elena Sar­
te mai mult deeit in alte aparţincm/şi nu scăpăm dc cină şi Virginia Bucşă —
cărţi ale sale, „Caiet pe pa­ el nici cînd murim./Şi îl tic­ pe altele le-ai tot ocoli. stăteau, bine-mersi, la tac­
igerii clin tru ani“ e mărturia unei sim eu obiecte pe cel ce e/ Dacă, bunăoară, la unita­
conştiinţe reflexive. O seni­ singurul Obiect prin defini- tea alimentară cu autoser­ Raid-anchetă în municipiul Hunedoara lale, în apropierea baru­
47, 90, 39, nătate amară a retrospecţiei, ţic/fără ca lui să-i pese ru- vire nr. 73, unde este res­ lui, nepăsătoare la tot şi
a reconstituirii devenirii eu- şinoasă/comcdic. şi cu ce zel ponsabilă Maria Boca, or­ toate din jur. Pe Aurelia
68, 29, 89, liti, o calmă litanie, o sim­ jucăm in ea !“. („Golul"). în vânzare. De data aceas­ nastasia Mara, s-o poto­ Erdei, de la bucătăria res­
19. plitate a rostirii dă o notă Această carte a lui Euge­ dinea şi curăţenia, atît în ta, astfel de practici au lească. taurantului, am întîlnit-o
ri: 1 391 470 apăsat umană cărţii aces­ nio Montale e o pătrunză­ sala de servire cît şi în puţin mai tîrziu la maga­
teia. Ceea ce se pierde din toare dovadă că pentru un magazie vorbesc de la sine fost sancţionate prompt la
materialitatea mitologiei poe­ mare creator poezia c ne­ despre calităţile de gospo­ magazinele alimentare nr. „CÎND PISICA zinul alimentar din apro­
tice a celorlalte cărţi se cîş- întreruptă. U, 15 şi 126. La „nr. 11“ NU-I ACASĂ..." piere. Venise doar în ha­
ttgă în înţelepciunea detaşa- TIBERIU DĂIONI dari ale celor oare lucrea­
ză aici, nu la fel arată a- (responsabilă Floarea Stan- Multe neajunsuri am lat, probabil ca să nu i se
observe lipsa din unitate.
ciu) la ora 14,45, congela­
Patrula cosmică în acţiune llmentara nr. 15. Aici, torul era aproape gol (cu constatat şi la restaurantele Tot la „Păltiniş", Dorina
il pentru schimbul de ture nu se fa­ două-trei pungi), în timp „Parângul" şi „Păltiniş". La Racolţa vindea bere la
arie 1982 : I.a scurtă vreme după cineaştii ne transmit aver­ ce conform normativelor ce în magazie mai erau „Parîngul" barman a Elena halbă şi chiftele fără să
nua să se „Războiul stelelor", ecranele tismentul, pornit dc la un în vigoare. Tura Elenei
Cerul va noastre găzduiesc o peliculă sîmbure de realitate. Pentru Vaidoş, care fusese de di­ circa 300 kg pui tranşaţi, Ruşeţ vindea băutură fără aibă bonuri de marcaj.
va ninge sovietică, aparţinînd aceluiaşi că există un astfel dc punct din cele 547 kg primite la a o măsura iar bufetiera „Documentele sint la şe-
.id ninsoa- gen, „Patrula cosmică tn ac­ iniţial, iar fabulaţia — reme­ mineaţă, plecase lăsînd ora 10. La „nr. 15", pîinea Paulina Socoteanu, în ţi­ fu’. Mie mi-a spus doar
sforma in ţiune". Titlul insolit trimite morarea cosmonautului-pro- gondolele necompletate eu
;e cu de- promiţător la acel spectacol tagonist — nu-i dccît expre­ semlalbă de 800 grame nu nută necores>punzătoare, a- cu cit să vînd" — a în­
Vîntul va dc anvergură al fanteziei, la marfă, dezordine în maga­ era pusă în vînzare, la fel vea expuse spre vînzare cercat să se justifice.
est. Tem- care intr-adevăr putem fi sia specifică a unui senti­ zie, iar trotuarul din faţa
va fi cu- martori pe parcursul celor ment declanşat de realităţile magazinului nemăturat. O 7 kg costiţă si alte produ­ şapte preparate fără eti­ -Sr
ts 9 şi mi- aproape două oro de proiec­ contemporaneităţii. notă proastă, deci, pentru se. Motive ea : „Nu am a- chete de preţ. în bucătă­ Atitudinile surprinse şi
• cea ma- Viziunea meditativă a exer­ vut timp să scoatem totul rie, pe un aragaz era pu­
îs 2 şi 3 ţie. Cuplul regizoral Mark citat o influenţă benefică a- modul cum acest colectiv aspectele întîlnite pe par­
fă. Kovalev — B. Travltln res­ supra concepţiei regizorale a îşi gospodăreşte locul d'e în vînzare" sau „Nici n-am să la fiert cu zarzavaturi cursul acestui raid-anchetă
pectă, în genere, canoanele
ii pentru genului, construind conflictul filmului. Travaliul operato­ muncă. Şi tot aici am con­ ştiut eă nu mai sînt în ma­ cu tot, ciorba de burtă, trebuie înlăturate. Tnvităm
5 ianuarie rului V. Fastenlco este deci­ statat şi alte neajunsuri î gazin" n-au rezistat, a- dar... burta nu era cură­ conducerile organizaţiilor
continua pe verificata antiteză dintre siv în acest sens. Imaginile menzile cuvenite fiind a- ţată corespunzător. Poruru comerciale din municipiul
uşor. Ce- Bine şi Rău. între limitele sint frumoase. Acelaşi lucru produse expuse fără eti­ plicate pe loc, iar produ­
Vor câ- acestei desfăşurări ele forţe, se poate spune despre coloa­ chete cu preţuri sau... treî aceasta, si-a primit si bu­ Hunedoara să ia măsurile
;ub formă creatorii demonstrează o 1- sortimente de pîine cu... sele — puse în vînzare în cătăreasa Maria Pop a~ cuvenite şi, mai ales. să
: se vor maginnţie impresionantă con­ na sonoră a Iul B. Rîcikov, nouă preţuri (!); vânzătoa­ prezenţa noastră. rpo"da cuvenită. în eor u- fie mai mult prezente în
în ploaie, ferind acţiunii o semnifica­ creatoare de atmosferă.
polei, ţie mai profundă, ce vizea­ Din distribuţie SI reţinem rele Marinela Untu şl Cris- La fel de prompt au fost macie. pentru că'ol,-vase mijlocul colectivelor pe ca­
ic închisă, ză responsabilitatea morală pe Vladimir Ivaşov, care tlna Ciobanu aveau ţinută sancţionate şi alte practici (colegele ei nu s'i.v.i prea re le conduc. în fotul aces­
este la fel de fermecător ca
. Vor cft- a oamenilor de ştiinţă faţă şi în filmul său de început necorespunzătoare. „Me­ n e s ă n ă t o a s e : Domr'ca h'ne la ce orăl l ă - 1 cior- ta multe neajunsuri ar pu­
!. (Meteo- do soarta descoperirilor. „Balada soldatului". reu le spun de ecusoane, Iîanceriuc, de la raion’! He t)" VO! o s- tea fi prove”''
1
: Ludovic Caracterul mesajului esje dulciuri al macaz'""’”' ’. ’ \ii. - ’ <f•
marcat prin modul în care AL. COVACI cordeluţe sau baticuri, dar
degeaba" — se lamenta 126, a fost amendată pen­ „Uncie ev.e cond.ea de pre­ DOINA CO.iOCARU