Page 78 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 78
PROLETAR} DIN TOATE TARILE.UNiŢi-VĂ!
CHEMĂRI LA ÎNTRECERI
Au mai lansat chemări la întrecere prinderile din industria uşoară; între
pe anul 1982 : Schela de extracţie Car- prinderea de transporturi auto Gorj că
|Ăxj iojani, judeţul Giurgiu, către toate uni tre toate întreprinderile de transporturi
ngPM J MliUlTA «J tăţile de foraj şi extracţie din industria auto; Staţiunea pentru mecanizarea a-
petrolieră: Combinatul pentru lianţi şi grlculturii Slobozia, judeţul Argeş, că
azbociment Fieni către toate unităţile tre toate staţiunile pentru mecanizarea
agriculturii; Oficiul Naţional de Turism
I C M I S I K prinderea de pielărie şi încălţăminte „Carpaţi" Braşov către toate întreprin
de materiale pentru construcţii; între
derile de turism.
„Progresul" Bucureşti către toate între
Anul XXXIV, nr. 7530 DUMINICA, 24 IANUARIE 1982 4 pagini — 30 bani
Unitate şi independenţă, Idei-
permanenţe ale istoriei
poporului român U.U.M.R. Crişcior, atelierul stnmgârie. Maistrul Pavel Iluvţan, împreună cu şeful
cel tip ei de strungari Nicolae Ştefan, şi strungarul I.eon Circee stabilesc cotele de strarn-
jlre a butucului I de la roţile vngoneţilor de mină. Foto: VIRGir, ONOIU
i Timp de milenii, poporul puri, prin sincronizare şi act este-roduJ luptei celor
’ român şi strămoşii săi au colaborare, unitară. Unirea mai largi forţa sociale, ro
fost nevoiţi să înlocuiască, forţelor represive externe lul hotăritor avîndu-î mase Autoconducere — aufoaprovizionare teritorială
adesea, unealta de muncă cu cele retrograde din in le populare, în rindul că
cu spada pentru a-şi asigu terior a infrînt revoluţia, rora o contribuţie activă
ra condiţiile necesare dez dar n-a putut înfrînge idea au adus clasa muncitoare,
voltării materiale şl spiritua lurile proclamate da revo mişcarea socialistă revolu întreprinderile de stat — implicate eu
le Cu preţul unor lupta luţie : dreptate, libertate, u- ţionară.
grele şl sub conducerea u- nitate şi independenţă. Partidul Comunist Ro toate torţele în realizarea unor
nor personalităţi remarcabi Rod al eforturilor şl vre mân, vlăstarul cel mai vi
le ca Mircea cel Bătrîn, rilor, al sacrificiilor şi jert guros al epocii contempo
lancu de Hunedoara, Vlad felor, Unirea de la 24 ia rane a ţări! noastre, a dus producţii agricole superioare
Ţepeş, Ştefan cel Mare, nuarie 1859 însemna înfăp mai departe şi a ridicat pe
Mihai Viteazul şi alţii, ro tuirea ideii „stăpînitoare" a un plan superior lupta de
mânii s-au opus cu dîrze- vremii aceleia, cum o ca eliberare socială şi naţio Lucrătorii din întreprin tar şi in sectorul zooteh tivarea tuturor suprafeţe
nie tendinţelor expansionis racterizau contemporanii, nală a poporului nostru. A- derile agricole de stat au nic, ceea ce va asigura lor, amplasarea judicioasă
te ale monarhiilor feudale buni cunoscători ai eveni firmîndu-se în arena poli sarcina de a-.şi spori sub sporirea livrărilor la fon a culturilor, ridicarea fer
vecine, şi-au apărat inde mentelor, şi cum o pregătea tică în împrejurările unei stanţial în acest an apor dul do stat, ridicarea efi tilităţii solului, folosirea
pendenţa în calea expan şi o sprijinea întregul po ofensive puternice a clase tul la realizarea obiective cienţei economice şi întă unor seminţe valoroase, a-
siunii otomane, contribuind por român. „Alcătuirea sta lor exploatatoare împotriva lor cuprinse în programul rirea autogestiunii econo- plicarea în cele mai bune
substanţial la apărarea ci lului românesc naţional u- forţelor revoluţionare şi de autoconducere şi auto- mico-finaneiare. condiţii a tehnologiilor
vilizaţiei europene. nitar — subliniază secreta progresiste, Partidul Comu apro vizionare teritorială. Cunoscînd sarcinile ce te specifice fiecărei culturi —
Dezvoltarea puternică a rul general Cil partidu nist Român a înscris, prin Unităţile de stat trebuie revin privind realizarea să mă refer doar la cîte-
conştiinţei de neam şl apoi lui, t o v a r ă ş u l Nicolae activitatea sa, pagini ne să contribuie la auto apro unor producţii agricole su va dintre ele. Dispunem
afirmarea conştiinţei naţio Ceauşescu - nu este un pieritoare de eroism şi ab vizionare cu importante perioare la hectar, care do îngrăşăminte chimice şi
nale, în ciuda faptului că dar sau rezultatul unor negaţie. cantităţi de carne, lap sînt de peste 3 tone la po organice pentru a fertili
veacuri de-a rîndui poporul conferinţe internaţionale, ci Lupta revoluţionară şi te, cereale, cartofi, le rumb şi orz, 23 tone la le za toate culturile. De ase
român s-a dezvoltat în spa rodbl luptei neobosite du munca desfăşurată de în gume .şi alte produse. gume şi 22 tone la car menea, sînt asigurate se
ţiul a trei state feudale, au se de cele mai înaintate tregul nostru popor sub Există condiţii ea prin tofi, precum şi de cel pu minţele necesare, în raport
dat un conţinut nou luptei forţe ale societăţii, de ma conducerea partidului său ţin 2 850 l fapte marfă pe de structura culturilor sta
sale pentru libertate socia sele largi populare pentru comunist îşi găsesc întru ridicarea calităţii mun cap de vacă, lucrătorii din bilite.
cii în fiecare fermă şi
lă şi naţională, pentru fău Unire, produsul legic al chiparea in realităţile Româ I.A.S. se preocupă eu răs Deoarece trebuie să spo
rirea statului naţional uni dezvoltării istorice, sociale niei socialiste. Cunoscînd, sector do producţie — fi pundere do înfăptuirea ţi rim substanţial ponderea
ind creat un cadru stimu
tar. şi naţionale a poporului după veacuri de exploata nui amplu şi complex pro sectorului zootehnic în an
Ideile înălţătoare ale uni român". re şi asuprire, adevărata li lativ in acest sens prin de gram de măsuri tehnico- samblul producţiei globale,
tăţii şi independenţei con Năzuinţele profunde ale bertate şi demnitate umană cretele de cointeresare a economice, avînd drept odată cu finalizarea unor
stituie piedestalul revoluţiei românilor spre desăvirşirea şi realizind cu succes de producătorilor agricoli, de scop valorificarea deplină
româneşti de la 1848, fie formării statului naţional u- plin construcţia economică, îmbunătăţire a activităţii a potenţialului uman* şi îng. AUREL NISTOR
că e vorba de Transilvania, nitar şi-au găsit împlinirea de mecanizare şi de întă material de caro dispun u- directorul Trustului judeţean
Moldova sau Ţara Româneas la 1 decembrie 1918 prin Dr. MIRCEA VALEA rire a ordinii şi discipli nităţile. între altele, mă al l.A.S,
că, deoarece revoluţia a unirea Transilvaniei cu nei — să fie ridicate sim surile vizează folosirea ju
fost, prin program şi sco România. Realizarea acestui (Continuare în pag. a 3-a) ţitor randamentele la hec dicioasă a pămîntului, cul (Continuare in pag. o 2-a}
ÎN ZIARUL DE AZI :
io C.T.E. Minţi a:
o Condiţii deosebite de studiu — exigenţă sporită
Eforturi susţinute, unite, pentru » Generaţia Unirii • Mozaic duminical. Radar cotidian pe platforma
buna funcţionare a instalaţiilor Combinatului siderurgic Căîan
şi agregatelor pe timp friguros Zmea o 8-a
Marţi mercurul termome- plimentare, purtindu-se o
trului a coborît la minus 15 bătălie crincenă pentru Atitudine fermă fată de
grade. La C.T.E. Mintia, ge menţinerea in funcţiune a t
rul a înţepenit o parte din tuturor instalaţiilor, începînd actele de indisciplină
tre maşinile şi instalaţiile de la estacade şi pînă la
de descărcare şi transport buncărele de cărbune brut. -
ale cărbunelui. Altele erau în sprijinul muncitorilor a Noul aglomeratei , pe lin nare... Şi toate acestea din
foarte aproape de a fi şi sosit, de asemenea, un gă faptul că nu realizea cauza naşului — Ioan la-
ele imobilizate de capriciile grup de 40 de militari. ză planul, este scena care cob — venit în vizită la
Iernii. Fluxul de alimentare S-a lucrat şi se lucrea mai găzduieşte şi acte de... linul său, la o oră nepotri
cu cărbune a cazanelor tre ză intens. Temperatura se indisciplină de producţie. vită, cînd acesta ar fi tre
buia însă menţinut cu orice menţine în continuare scă Un asemenea act s-a jucat buit să se odihnească pen
preţ. Altfel, întrerupt chiar zută, dar oamenii înfruntă noaptea, la o oră după în tru că urma să intre în
şi numai 10—15 minute, ar gerul, asigurînd ceas de ceperea schimbului. Eroul schimb de noapte. Cum
fi dus la reducerea şi mai ceas pulsarea preţioşilor — sudorul Traian Lazea — să-şi refuze naşul ? ! A
pronunţată a puterii centra megawaţi în arterele siste în rolul turmentatului. Na băut cot la cot cu el. Şi-a
lei, care şl aşa funcţiona mului naţional. turaleţea cu care l-a inter refuzat în schimb colegii,
sub parametrii proiectaţi. S-a acţionat oriunde a pretat a stlrnit „emoţii" în la lucru, cînd aceştia i-au
Consecinţele 7 Alţi mari fost nevoie. La estacade şi rindul colegilor săi Ioan cerut aparatul do sudură
consumatori industriali — la benzi, din patru maşini Vasiloni, Ileana Cengheri pentru o intervenţie la una
lipsiţi de energie electrică, de încărcat cu cupe mai şi Gicu Ghilă. Interpretul, din benzile oprite, din oa
de posibilitatea îndeplinirii funcţiona una singură. în culmea euforiei, uitînd re cauză aglomeratorul nu
prevederilor de plan. Maistru! Gheorghe Stănese, că publicul e cel care „bi putea porni. Ba chiar i-a
Situaţia grea impunea împreună ou un efectiv de sează", era cit pe-aiei şi ameninţat că dacă pune
dec! intervenţii prompte, muncitori de la S.C.M. lu să-şi... aplaude auditoriul, cineva mina pe aparat, are
responsabile. Ceea ce s-a cra ia dezgheţarea maşinii iar scena să se transfor de a face cu el. I.a cine
şi întimplat. în urma mă nr. 2. în acelaşi timp se cu me în ring de box. Totuşi, credeţi că se răţoia cel
surilor luate de către co răţau liniile de rulare, capul a bătut gongul final cînd mai mult ? La o femeie,
mitetul de partid şi condu de acţionare a benzii, role a intervenit şeful de sudoriţă ca şi el.
cerea unităţii, cu sprijinul le. clapetele de distribuţie. schimb, subinginerul Ioan Întrebînd-o pe Ilean a
comitetelor judeţean şl mu Dânesc, care a luat măsu Cengheri despre cele în-
nicipal Deva ai P.C.R. ta LIVIU BRAICA rile de rigoare: sudorul sub tîmpîate, ne-a spus, of tind,
punctele de lucru „cheie" Ajutorul fle maistru Teodor Torje, împreunll cu munci Influenţa alcoolului a fost
au fost repartizate forţe su- Continuare în pag. a 2-n' toarea Elisabeta Murea, d« la întreprinderea de tricotaje Hu DORIN CORPADE
nedoara, anatiaeazit calităţile unui nou produc. scos din combinat şi i s-a
întocmit dosar de sancţio (Continuare în pag. o S-a)
