Page 79 - Drumul_socialismului_1982_01

fag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ]S

Condiţii deosebit© de studiy — (Urmare din pag. î) Realizarea unor produci»
In scurt timp banda a por­
exigente sporite nit. Muncitorii Ion Ghiorcan agricole superioare
Petru Bota, Victor Hrubi
şi-au făcut datoria. La ma
..La începutul anului u- lor înainte do sesiune. Pen­ că numărul studenţilor hu­ şina nr. 3, lăcătuşul Gheor (Urmare din oag. 1) lolium, rapiţă şi orz masă 'tu
niversitar ne-am luat an­ tru studenţii anului I ini­ nedoreni de la cursurile de ghe Rusu zorea cu schim verde. Un volum însem­ 24 I
gajamente ferme în ceea ţierea privind sistemul de zi este de 275, atunci ne bătui unui tambur defect. lucrări de modernizare în nat de. lucrări în complex 8,00 TelCŞi
cadrul fermelor specializa­
ce priveşte pregătirea notare — pe lîngă nota dăm seama că 190 repre­ „Cele mai mari necazuri se va efectua pentru ame­
noastră profesională pen­ obţinută pentru răspunsul zintă o cifră demnă de sint la benzi. Din cauza fri te, va fi pus în funcţiune liorarea pajiştilor natura­ 8.40 Tot î
tru ca în întrecerea „Fie­ din examen se iau în cal­ luat în seamă. gului îngheaţă, se rup. Nu un nou complex de bovine le, va creşte ponderea tri- .9,15 Film
care Asociaţie a studenţi­ cul şi cele de la verifică­ Dar apropierea sesiunii le putem vulcaniza. Folosim (la Bretea Română) şi va folienelor în structura pii: ,»
— cp
lor comunişti — un colec­ rile periodice, de la lu­ se simte şi pe coridoarele insă altă metodă : înclema- începe construcţia altor plantelor de nutreţ şi se
tiv de educare prin mun­ crările de laborator şi ac­ căminului studenţesc. Or­ trei complexe la fermele vor realiza culturi duble 9.40 Omul
că şi pentru muncă" să tivitatea din seminarii — dinea şi liniştea, în slujba Eforturi l.A.S. Haţeg. în vederea furajere pe 1 500 hectare. 10.00 Agric
obţinem un loc cît mai s-a făcut deja prin regula­ cărora au fost constituite obţinerii unor rezultate su­ Toate aceste măsuri au că —
speeti
bun. Acum e vremea bi­ mentul afişat de conduce­ colective speciale, s-au. in­ s u s ţ i n u t e perioare, un accent deose­ drept scop realizarea a cel
lanţului" — spunea stu­ rea institutului încă la în­ stalat încă înainte de în­ bit vom pune pe îmbună­ puţin 6 000 unităţi nutriti­ 10.30 Viaţa
dentul din anul II electro- ceputul anului universitar ceperea examenelor. Mă­ rea — care rezistă aproape tăţirea calitativă a efecti­ ve la hectar. 11.45 Bucui
mecanică-tehnologie, al In­ şi, în decembrie, prin dez­ suri cum ar fi amenaja­ opt ore“. Interlocutorul velor printr-o selecţie ri­ Adunările generale ale 12.30 De st
guroasă. De asemenea, o-
stitutului de subingineri baterea organizată de con­ rea camerelor goale de la nostru avea dreptate. Ben­ dată cu realizarea Cmor oamenilor muncii din l.A.S. 13.00 Telex
Hunedoara, Lucian Fîţă. siliul A.S.C. înainte de în­ etajele II şi III în săli di; zile de transport sint cei indici de natalitate de cel vor dezbate aprofundat —
Intr-adevăr, o sesiune de ceperea sesiunii, studenţi­ lectură, aşa îneît în fie­ mai intens utilizate din ca­ puţin 82 la sută la bovi­ în lumina exigenţelor for­ 13.05 Albui
examene este un moment lor li se comunică subiec- care sală să nu înveţe mai re cauză şi uzura aici este ne, 102 la sută la ovine şi mulate de secretarul ge­ 10.40 Teles]
de bilanţ, de apreciere a mult de doi-trei studenţi, mare. De înţeles, pentru că a 17 purcei de la fiecare neral al partidului, tova­ 17.25 Film
acumulărilor dobîndite de reducerea duratei servi­ zilnic la cele două estaca­ scroafă, atenţia lucrătorilor răşul Nieolae Ceauşescu, marii
studenţi într-un semestru. Sesiunea de iarnă ciului la poartă ete., sînt de se descarcă circa 10— din sectorul zootehnic este în expunerea la plenara episot
De aceea pregătirea ei a a studenţilor aprobate de conducerea in­ 12 000 tone de cărbune, ca­ îndreptată spre reducerea C.C. al P.C.R. din luna no­ 18,10 Călăt<
concu
început la I.S.H. odată cu hunedoreni stitutului la propunerea re trebuie transportat. pierderilor prin sacrificări iembrie 1981 —, cerinţele
deschiderea anului de în- studenţilor. Şi tot ia pro­ Adevărul este că se de­ neeconomice, sau cauzate înfăptuirii noii revoluţii 19.00 Tclcji
văţămînt universitar prin punerea consiliului A.S.C., pun eforturi susţinute pen­ de mortalităţi. Totodată a- agrare şi prevederile de­ 19.25 Unire
dezbaterile din seminare, tele caro vor figura pt- în perioada examenelor tru asigurarea unei aprovi­ mintesc că ne vom preocu­ cretelor de stimulare a torica
lucrările de laborator şi biletele de examen şi care meniul va fi îmbunătăţit, zionări corespunzătoare cu pa de sprijinirea gospodă­ producătorilor agricoli, o- mân,
sale
verificările periodice sus­ cuprind alît materia de programul de servire a combustibil. Important este riilor populaţiei şi a coo­ biectivele ce trebuie să le cume
ţinute. Acum, pe lîngă curs cît şi bibliografia o- meselor prelungit iar stu­ că Ia C.T.E. Mintia s-a în­ peraţiei de consum în a- înfăptuim, adoptînd totoda­ 19,50 „E s
consultaţii — organizate şi bligatorie dezbătută în se­ denţii — scutiţi de anumi­ ţeles cum se cuvine că în 6igurarea cu purcei. tă măsuri concrete pentru unire
in timpul semestrului dar minare. te sarcini ce le revin în aceste zile geroase, cînd ridicarea la cote superioa­ rar-ir
si în zilele dintre exame­ Biblioteca institutului mod normal în cadrul instalaţiile sînt in pericol, Cum este şi firesc, o pro­ re a întregii activităţi e- 20.45 Film
ne, iar din acest an şi în funcţionează cu orar pre­ a u togos po dă r i r i i. este nevoie de forţe unite blemă cu implicaţii majo­ conomico-financiare r 'LA.S. bista*
mod individual pentru stu­ lungit în timpul sesiunii, Scopul acestor măsuri pentru a se ieşi din impas, re pentru îmbunătăţirea Alături de muncitori, o 22.05 Tclcji
denţii care au dovedit o fiind deschisă şi duminica este evident: asigurarea este nevoie mai ales ca fie­ activităţii în sectorul zoo­ mai profundă implicare în
tehnic o reprezintă asigu­
mai slabă pregătire la se- şi pune la dispoziţia stu­ condiţiilor optime de stu­ care la locul său de mun­ rarea în mai mare măsură realizarea sarcinilor spori­ . LUNI, 2
minarii şi lucrări de labo­ denţilor cursuri pentru diu. Aşa cum sublinia to­ că să-şi facă conştiincios din producţie proprie a ba­ te ce revin fiecărei ferme
şi unităţi o vor avea ca­
rator — măsurile pentru toate specialităţile, cule­ varăşul Nieolae Vintilă, datoria. Maistrul Kiş Fran- zei furajere. în acest scop 15.00 TeiCX
drele de specialişti, inclu­
buna desfăşurare a sesiu­ geri de probleme, lucrări directorul educativ al cisc, muncitorii Lakatoş Ghe- s-au însămînţat în toamna siv de la nivelul trustului 15.05 India
Evoca
nii din 25 ianuarie — 8 I.S.H., cadrele didactice, za, Minuc Hălmaciu, Nieolae trecută 1 300 hectare cu rc alt
februarie urmăresc mai de laborator, publicaţii întreg personalul institu­ Lache, Emil Jula, Victor judeţean. tempo
ales crearea unor condiţii speciale şi proiecte de di­ tului se străduiesc să ofe­ Ruby, Stoica Albu, Molnar 15,20 Emisii
optime de învăţat. plomă ce pot fi consulta­ re studenţilor cele mai bu­ Emeric, Nieolae Boancă, giiiari
Datele şi ordinea exa­ te în sala de lectură sau ne condiţii pentru a se Ştefan Manta, ton Chiţiba, 18.00 tnchit
menelor s-au stabilit în împrumutate. „Se simte a- pregăti ; dar şi exigenţele Vasile Bolfoş şi lista ar pu­ lui
funcţie de opţiunile stu­ propierea sesiunii" aprecia vor fi pe măsura posibili­ tea continua, sint numai 20.00 Tcleji
denţilor, care şi le-au pro­ bibliotecara Viorica Teo­ tăţilor create, cerinţă cît ciţiva dintre oamenii care (Urmare din pag. 1) cretului, care consfinţeşte 20.30 Oamc
gramat după gradul de di­ dor, referindu-se la numă­ se poate de îndreptăţită, merită toată lauda pentru întărirea ordinii şi disci­ şantie
ficultate şi pentru ca între rul tot mai mare de stu­ căreia studenţii din Hune­ modul in care au acţionat, că ea, ca femeie, ce putea plinei în muncă, mai ales report
două examene să aibă timp denţi care trec pragul bi­ doara trebuie să îi dea un învingînd gerul, uitînd pur să-i zică unui zdrahon că acest decret a fost pre­ 20.30 Pentn
suficient de pregătire. Pla­ bliotecii : într-o singură zi răspuns pe măsură, să-şi şi simplu că trebuie să mai beat! Dar i-au venit în a- lucrat cu întreg persona­ dina
nificarea examenelor ca şi peste 190 de solicitanţi ca­ onoreze angajamentele lua­ plece spre case, asigurînd jutor colegii Ioan Vasiloni lul muncitor şi chiar s-a 21.00 Cintai
condiţiile desfăşurării lor re au consultat 270 de vo­ te. drum liber cărbunelui spre şi lăcătuşul Gicu Ghilă. subliniat făptui că persoa­ judeţt
sint comunicate studenţi­ lume. Şi dacă ne gîndim VIORICA ROMAN cazanele centralei. I-au spus că asemenea lu­ nelor care se prezintă la 22.05 Telcji
cruri nu pot fi tolerate. programul de lucru suib
Dacă el n-are chef să mun­ influenţa alcoolului li se 22.30 Mic (
Consiliul popular municipal Deva - cească, să-i lase măcar pe interzice accesul în unitate
ei. Apoi a fost informat şi li se aplică sancţiunile
angajat plenar în realizarea sarcinilor şeful de schimb. prevăzute de lege.
Dezaprobat a fost şi de P. S. Deşi s-a prelucrat,
economiGo-sociaîe pe acest an Ioan Dănesc. De la el am iată că avem de a face cu DEVA :
aflat că inculpatul nu e la o încălcare a lui. Respecti­ (Patria); 1
Prevederile planului pe — Lenin (6400 mp) ; pre­ prima abatere. însă lumea vului i s-a permis accesul călătoare
DOABA: I
anul 1982 asigură în con­ cum şi zona Zarand de pe îi ştie do frică şi tace. E în unitate, iar şefii lui di­ (Flacăra);
tinuare o dezvoltare echi­ D.N. 7 (15 550 mp) ctc. Vor ca turbat cînd bea. Cere să recţi... au închis ochii. To­ derurgistul
librată, în ritm ascendent, începe lucrările bulevar­ fie judecat de colectivul de tuşi, am văzut, ceea ce seriile I—i
blcrne per:
a economiei municipiului dului Decebal, sectorul Le­ muncă; sancţiunea colecti­ n-au făcut-o cei în drept, torul); PE
Deva, sarcinile înscriin- nin — Horea care vor în­ vului — aspră — pentru a au rezolvat-o cei trei mun­ o idee (II
du-se în orientările sta­ suma peste 15 400 mp. fi un exemplu. citori, care au făcut opinie nul husar;
seriile I—I
bilite de cel de-al XH-lea Dintre investiţiile cu ca­ De la secretarul comite­ împotriva lui Traian Lazea, LUPENI: .
Congres al Partidului Co­ racter social-eultural se tului de partid de la aglo- împotriva colegului lor. (Cultural);
munist Român. Astfel, pro­ remarcă staţia de produ­ merator, maistrul Iosif Bo- Atitudinea lor a fost plină Carpaţi
ducţia netă industrială va cere a biogazului cu o ca­ can, am aflat că acest om de responsabilitate munci­ VULCAN :
tomă
(Li
creşte pe municipiu în pacitate de 76 000 mc bio- totuşi munceşte cît doi (a- torească. S-au gîndit-'J la NEA : C t
1982 la 2,217 miliarde lei, gaz, vor continua lucrările tunci cînd e treaz — n.n.), soarta producţiei. Şi dacă rii (Miner
faţă de 2,066 miliarde lei de construcţie şi utilare a însă manifestarea lui tre­ toţi judecă astfel, specta­ Dragostea
(M' ncitorc
Sn 1981, iar producţia mar­ spitalului nou, vor începe Noi blocuri tic locuinţe în zona noului centru civic al buie sancţionată în confor­ cole de asemenea factură ta cu
fă industrială va fi mai lucrările de construcţie a Pctroşaniului. Foto: ŞT. NEMECSEK mitate cu prevederile de­ nu se vor mai petrece. tul) j BKA
(Steaua ro
mare cu 151 milioane lei unei noi şcoli cu 24 săli ZA : Par
faţă de anul trecut — de clasă şi un atelier la rul) ; Ol
dacă este să ne referim grupul şcolar de construc­ încadrarea in repartiţii — sarcină majoră ta (Patria;
la numai doi indicatori de ţii cu o suprafaţă de 2 190 ring (Flac
BAI : Lt
bază. mp, vor fi executate lu­ (Casa de
Referitor la echilibrul crări de alimentare cu apă a fiecărui colectiv ci© muncă ŢF.G : îm
(Dacia);
■material al planului se cu­ şi canalizări pe 5 km, un mul şi e
vine să subliniem faptul rezervor pentru 10 000 mc Dezvoltarea în ritmuri cadrul I.R.E. Deva au con­ nefuncţionării unor agre- re de activitate, gospodări­ LAN: Pol:
că planul producţiei in­ apă şi altele. susţinute a economiei na­ dus, în anul 1981, la re- gate şi instalaţii de bază, rea cu maximă chibzuin­ vtnt (C:
Capcana
dustriale este fundamentat Toate aceste obiective ca ţionale a adus în circuitul zultate bune în privinţa în­ ceea ce s-a răsfrint dealt­ ţă a energiei. înlocuirea Iunie); Si
integral pe unităţile exis­ şi altele, cunoscute încă consumatorilor de energie cadrării în repartiţiile de fel în însemnate nereali- motoarelor de puteri mari me perso
tente. Este de remarcat, din luna august 1981. au electrică noi obiective. Ca energie electrică, la nive­ zări ale sarcinilor de plan şi a agregatelor cu grad ILIA : La
lor furtuni
de asemenea, creşterea în­ fost dezbătute cu masele urmare a acestei situaţii, lul judeţului înregistrîn- anuale la producţia fizică. de uzură ridicat, evitarea LARI : I
semnată a Industriei mici de oameni ai muncii, ca­ cît şi datorită întîrzierii în mersului în gol al unor (Minerul).
chemată să-şi aducă o re au făcut propuneri deo­ punerea în funcţiune a u- maşini-unelte sau utilaje
contribuţie mereu sporită sebit de valoroase privind nor capacităţi de produ­ tehnologice, sectorizarea
în dezvoltarea producţiei descoperirea de noi rezer­ cere a energiei electrice iluminatului în hale, ate­
bunurilor de larg consum, ve care să asigure înde­ şi a neatingerii parametri­ du-se chiar economii, de Şi în acest an, începînd liere, laboratoare, folosirea S-iWtEM
la satisfacerea nevoilor plinirea planului pe 1982 lor proiectaţi de către al­ aproape 32 000 MWH. De din prima lună, sarcinile raţională a aparatelor de
populaţiei municipiului şi la toţi indicatorii. tele, economisirea acestei remarcat că numai în lu­ în domeniul consumului de uz casnic în gospodării şi Timpul
judeţului, prin punerea în Angajamentele Consiliu­ însemnate valori materia­ na decembrie s-au econo­ înlocuirea becurilor de pu­ 24 ianuar
valoare a resurselor loca­ lui popular al municipiu­ le a devenit o cauză ma­ misit circa 1 000 MWH, energie electrică sînt, de teri mari — iată doar cî- închisă. C
coperit. 1
le lui Deva definitivate în a- joră a întregii naţiuni. In contribuţia cea mai mare asemenea, mobilizatoare. teva dii-ecţii de acţiune slabe. Vîr
Pe lingă fondurile aloca­ dunările generale ale oa­ întreprinderi şi instituţii. avînd-o I.L. Deva, C.S. Că­ Ca atare, încadrarea în re­ pentru încadrarea în con­ turile mb
te prin plan pentru mo­ menilor muncii constituie în gospodăriile populaţiei, lău. I.M. Barza şi C.M. De­ partiţii presupune în con­ sumuri şi economisirea e- prinse înt
nus 3 grt
dernizarea şi dezvoltarea programul nostru concret în toate sectoarele vieţii va. îli acelaşi timp însă, tinuare eforturi susţinute nergiei electrice. xime Snti
producţiei şi dotarea uni­ de activitate în 1982. Vom economico-sociale s-âu a- unităţi ea C.S. Hunedoara, în întreprinderi mai ales, Să notăm şi două cifre grade. N'
neaţa, lot
tăţilor cu noi utilaje, ma- face totul pentru îndepli­ doptat măsuri corespunză­ I.M.C. Deva, întreprinde- dar şi în celelalte sectoa­ de ţinut minte : la ceaţă,
şini-unelte. mijloace ele nirea şi desăvîrşirea pre­ toare. menite să asigure rea de bere Haţeg şi Aso­ chiciură.
transport etc.. programul vederilor planului din a-
de investiţii alocă fonduri cest an, spre a contribui încadrarea în repartiţiile ciaţia de sere Sîntandrei REDUCEREA CU 1 LA SUTA a consumu­ Pentru
însemnate pentru dezvol­ astfel la îmbunătăţirea df energie electrică, econo­ au depăşit repartiţiile. Să lui de energie electrică în acest an permite, 1382: Vrei
chisă. Ci
misirea pe toate căile a e-
tarea baze) tehnico-mate- gradului de civilizaţie ma­ nergiei. specificăm însă că dacă. în la nivelul întregii ţări, economisirea unei cădea r
riale a gospodăriei comu­ terială şl spirituală, la ri­ cazul C.S. Hunedoara, de­ mai ales
nale. a învăţământului şi dicarea pe o treaptă mai Preocupările şi eforturile păşirea se datorează fap­ cantităţi de ţiţei care costă ia import aproa­ ninsoare.
culturii. Astfel, din fondu­ înaltă a traiului cetăţeni­ depuse în unităţile econo­ tului că ministerul de re­ pe 40 milioane dolari. La mur
rile statului vor fi con­ lor municipiului nostru. mice. de către oamenii sort nu i-a corelat reparti­ CANTITATEA DE PNERGIE ELECTRICĂ încălzi uţ
struite 742 apartamente, muncii, acţiunile de con­ ţia cu nivelul sarcinilor de ASTFEL ECONOMISITĂ AR ASIGURA CON­ acoperit,
sori mod
va fi finalizat bulevardul ŞTEFAN DAVID trol şi îndrumare întreprin­ plan, economiile înregistra­ de servlc
„Deeebal" pe sectoarele şeful oficiului planificare se de cadrele de conduce­ te la I.L. Deva si C.S. Că­ SUMUL CASNIC PENTRU 600 000 APARTA­ gyak) •
Mărăst’ — Kogălniceanu Consiliul p'-' -'nr municipal re din întreprinderi şi de lău nu sînt rezultatul MENTE PE TIMP DE UN AN.
(2100 mp) şi Kogălnîceanu Deva personalul autorizat din nor eforturi proprii, ci al