Page 80 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 80
7330 © DUMINICĂ, 24 IANUARIE 1982 pag. 3
.................................................................................................................................................................. .........-.............................................-................................................... ........................................................................................ .............................. ....................... ...---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Marea Unire de la 1859 puminiCĂL*
/IZIUWE
rod aS luptei maselor largi populare Un pacient vine la dentist să-i scoată o mă
Ni' Aspecte etnografice privind sea. Dar... îl cuprinde frica. Doctortil ii oferă
I ..„E un păhărel de coniac, ca să prindă curaj, apoi
încă unul, şi încă unul. Văzind că s-a liniştit,
agricultura intr-o zonă il întreabă :
ă — Ei, cum stăm acum 7 Avem curaj ?
industrială — Valea Cernei (I) — Ba bine că nu, răspunde pacientul. Să în
ite ! drăznească cineva să se apropie de măseaua
ial pentru co- Consemnări Generaţia Unir Vilegiaturistul care vizitează zona iacului de mea !
cmi Iu Deltă" acumulare Cinciş abia dacă îşi dă seama că sub
iul 3 oglinda liniştită şi verzuie a Iacului de azi, pe — Ai rupt logodna numai pentru faptul că
Ajunsă la deplină matu amar al infringerii iar gin- neraţii, mai puţin norocoa fundul văii, în urmă cu două decenii se des fata poartă ochelari 7
sănătatea făşura viaţa a şase sate, eu rosturile şi hăr
ritate creatoare intre 1848 durile rămase încrezătoare se, din istoria noastră sau — Nu eu, ea a rupl-o ! De cind poartă oche
ira româncas- şi 1859, formată din oameni şi le-au aşternut la lumina a altora, a avut şansa de nicia lor ancestrală. lari, nu mai vrea nici măcar să audă dc mine.
pliniri şi pcr- înainte de construirea barajului şi formării
generoşi şi talentaţi, ge aceleiaşi făclii reci şi triste a-şi vedea idealul împlinit. lacului de acumulare pentru necesităţi indus — De ce nu te căsătoreşti cu Midiei 7
neraţia care a înfăptuit Uni a exilului. Au trăit deopo Mai mult: a avut şansa ra triale, dar şi in scopul transformării peisajului — Cum să mă căsătoresc, cind tot timpul c
tuliU natural intr-o frumoasă zonă de agrement, au beat şl nu pot să-l suport 7
rea Principatelor a rămas trivă cel mai dureros senti ră de a duce ea însăşi a- fost întreprinse cercetări complexe in satele
muzicii cel mai strălucit exemplu ment care poate izbi cu va cest ideal mai departe. In pe care apa le-a acoperit : Valea Ploştii, Cinciş, — Păi, prinde momentul cind este treaz !
— Atunci nu mă suportă el pc mine.
I patriei de familie spirituală din lurile sale contraforturile Li cei şapte ani de domnie ai Cerna, Moara Ungurului, Baia Craiului, Bă
trecutul românesc. Nu mă nei inimi: dorul de ţară. Şi, lui Alexandru loan I, Ge lana. Aceste sate se aflau situate in conul de
dejecţie al Cernei, precum şi pe firul văii în
pot gindi la nici unul din ca nişte torţe, au ars deo neraţia Unirii a unificat şi sus. Astăzi, toate aceste aşezări sînt strămuta Cele mai vechi desene rupestre
luminical
tre aceşti înaintaşi ai noştri potrivă in entuziasmul mul a dotat oştirea, a seculari te şi înmănuncheate intr-o comună mare, mo
I fără ca imediat să se des ţimii adunată pe Dealul Mi zat imensele averi mănăs dernizată, sistematizată, in locul numit „Iuba“, In Tanzania, Ia o înălţime de 3 000 m, s-au
jrial: „Linia prindă din fondul de aur al tropoliei in fantastica zi a tireşti, a înfăptuit reforma pe o vatră cu străvechi urme de locuire Încă descoperit desene rupestre datînd de acum
din comuna primitivă.
i Onedin" — conştiinţei toţi ceilalţi to împlinirii unui ideal secular: agrară, a şcolii, a justiţiei, Regiunea cercetată este, sub aspect etnografic, 40 00(ţ de ani şi apreciate de specialişti ca fiind
1 cele fflai vechi din lume. Arheologii tanzanieni,
varăşi ai săi. Ca şi cind 24 Ianuarie 1859. a dat legea electorală, a o zonă de interferenţă intre Ţinutul Pădure- in colaborare cu specialişti ai UNESCO, au cer
spre viitor - toţi s-ar fi născut sub a- Şi-au avut martirul lor: nilor, Ţara Haţegului şi Valea Mureşului. Fiind cetat desenele aflate in peşteri şi au ajuns Ia
pionieresc introdus sistemul metric, a situată in coasta munţilor Poiana Ruscăi, cu concluzia că ele au fost realizate de oamenii
ceeaşi stea diamantină a Bălcescu. Şi-au avut heral bogatele resurse minerale de la Ghelari şi Te-
al solidarităţii. dul lor: Alecsandri. Şi-au reorganizat sistemul poştal, liuc, şi in preajma marelui centru siderurgic epocii de piatră, strămoşii agricultorilor bantu
sau ai păstorilor masai. Spre deosebire de peş
intr-un cuvint, a smuls ţara
— aspiraţie is- Au avut parte de o sin avut tacticianul lor: Kogăl- din zodia ticăloasei decăderi Hunedoara, ocupaţia principală a locuitorilor terile europene, cele africane nu au servit oa
poporului ro- gură tinereţe şi de o sin niceanu. Şi-au avut simbo acestor sate a constituit-o mineritul, dar in a- menilor drept adăposturi ci erau un fel de
vor al forţei in care apucase sub fana celaşi timp practicau şi agricultura, care pre şcoli pentru tineri, unde aceştia deprindeau
atoarc — do- gură devenire, una pentru lul lor: Cuza. zintă unele aspecte interesante, demne de evi vinătoarea şi apărarea de animale sălbatice.
r toţi. Au fost dăruiţi cu a- Pentru a-şi merita nume rioţi, proiectînd-o direct pe denţiat. Desenele de antilope, elefanţi, şopîrle uriaşe,
calea dezvoltării moderne,
Sub raport istoric, acest ţinut păstrează a-
pe tricolor ceeaşi inflexibilă încredere le şi pentru a însemna cu in plin spirit european. mintirca celor mai vechi organizaţii ale vieţii maimuţe serveau Ia „predarea lecţiilor". Dacă
pe pereţii acestor peşteri figurile de animale
Spectacol lite in destinul neamului lor şi adevărat ceva in imensa obşteşti — cnezate, conduse de cneji şi „oa şi de plante sînt prezentate înlr-o manieră rea
ral-coregrafic cu aceeaşi sublimă vocaţie curgere a istoriei, o gene Ori de cite ori mă gin- meni buni şi bătrîni" —, care au opus o dirză listă, cele dc oameni sînt schematice şi uneori
istic: „Bure- a sacrificiului. Şi-au dobin- raţie are nevoie de o uni desc la Generaţia Unirii, rezistenţă de-a lungul multor veacuri tuturor abia schiţate. Cercetările din peşterile tanza-
artea I dit, ştiind s-o stăpinească, că stare de spirit, de o u- am sentimentul că mă aflu opreliştilor ce au încercat să le uzurpe liber niene continuă.
tatea şi existenţa. Menţiunea documentară a
al. aceeaşi solidă şi vastă cul nică, mare disponibilitate la picioarele unui monu satelor sus-amintite se face încă din secolul
tură umanistă, singura te sufletească, de un unic ment la care nu pot privi XIV. In a doua jumătate a secolului al XV-lea
IANUARIE melie fermă pentru zidirea program. Generaţia Unirii altfel decit de jos in sus. ele sint amintite ca aparţinind de domeniul ce Mat în trei mutări
tăţilor Deva şi Hunedoara, cu obligaţiile res
unui ideal social. S-au îm le-a avut toate acestea. Şi, pective.
părtăşit cu toţii din gustul spre deosebire de alte ge RADU CIOBANU \ Aici se află vatra vitejilor cneji hunedoreni,
care au stat in primele rinduri ale oştii lui
istorică, repe- lancu de Hunedoara, in lupta antiotomană.
izvoltării con (Va urma).
te
Prof. BENIAMIN BASA
in limba ma Simeria
„Din adîncul
ta programu 3)i(ttaideaima
tl Eram uniţi prin rădăcini Staţia meteorologică ţebea
ai marilor firii* Din miezul dalbelor lumini Pentru cercetarea ştiinţifică a fenomenelor
socialiste — atmosferice din depresiunea Zarand a luat
Care în veci nu se destramă fiinţă, in ianuarie 196'!, staţia meteorologică
turtea şi gră- Sentimentul istoric şi Zvicnind în laptele de mamă Ţebea — Brad. In anul următor se amenajea
nneavoastră patriotic, pe care ni-1 Prin curcubeele din lut ză platforma meteorologică pe terasa a IlI-a a
Crişului Alb, între Ţebea şi Baia de Criş, la
României — reînvie în fiecare an altitudinea de 261 m, platformă dotată an de
)lt sărbătoarea de la 24 ia Prin fluviul pururi nevăzut I an cu tot mai multă aparatură ştiinţifică mo
dernă. Dacă la început în această staţie lucra
d nuarie, a fost ieri du- Prin patria martirizată un singur specialist, acum numărul acestora a
tert <lc scară. pă-amiază înălţător şi Cu mirii doinei traşi pe roată ajuns la 5 : Axcnte Tisu — responsabil, Viori
emoţionant. Ni l-au dă Prin şipotul din sinul mumii ca Baul — meteorolog, Viorica Tisu — obser
ruit prin mijlocirea ar vator, Voicu Rus şi Constantin Ivan — tehni
îrdg'SSHEBgUB Eram do la-nceputul lumii cieni. Indiferent de condiţiile atmosferice, iar
tei formaţii artistice din
Prin sîngele ce-a plîns frumos nă sau vară, zi sau noapte, aceştia efectuează Controlul poziţiei :
cu regularitate observaţiile meteorologice (une
SBE^Eaaa oraşul Deva, la casa
municipală de cultură, In fluiere de fag, de os, le din oră in oră). Alb: Rf2; De4; ph4
Activitatea personalului staţiei ~ meteorologice
ria Mirabela unde Hora Unirii a în Eram aici, prin limba sfîntă Ţebea serveşte unor scopuri deosebit de im Negru: Rh5; ph7
gostea mea frăţit în cuget şi-n sim- portante : informarea meteorologică curentă a
:ta); HUNE- • Uniţi în trupul ce-o alintă, serviciului de prevedere a timpului, acumula
ireţul electric In trupul graiului dinţii rea datelor rezultate din observaţii necesare
î o idee (Si- MANIFESTĂRI cercetării proceselor şi fenomenelor atmosfe Pretexte hibernale
Campionul — Cu morţii toţi şi cu cei vii rice pentru întocmirea buletinelor şi anuarelor
Artat; Pro- OMAGIALE ORIZONTAL : 1) Frig de mor şi microbii —
rle (Construc- Eram ce sîntem şi vom fi meteorologice, a studiilor climaterice şi atlase E o nimica toată degerată ; 2) Ca un fuîg ce
DŞANI: Am Cit Soarele va dăinui lor, asigurarea deservirii meteorologice opera coboară din înalt (fem.) — Probă contracrono-
ea); Escadro- ţiri toţi participanţii pe tive cu informaţii privind condiţiile meteorolo metru pc zăpadă ; 3) Blocuri de gheaţă călă
zburători — întregul parcurs al O patrie, dintotdeauna gice curente şi cu date din mai mulţi ani. toare — Iau, cu sînge rece ; 4) La iarnă ! —
7 Noiembrie); Legat de acest ultim aspect amintim că A- Trei din patinatori ! — Cu inima de gheaţă ;
.tone în Egipt spectacolului. O Românie, xente Ţisu efectuează un studiu agrometeorolo- 5) Sosesc in plină iarnă — Geruri care-nghca-
astelul din în versuri de adîncă Una ! gic pe trei culturi (griu, porumb, cartofi), ob-
Muncitoresc) ; simţire patriotică, pe servînd fazele de dezvoltare a plantelor şi so ţă fotul tun ; 6) Localitate in Spania — Ca
gheaţa ; 7) Decor pentru „Iarna" lui Coşbuc
ganizaţia fan- EUGEN EVU iurile care se pretează pe Valea Crişului Alb.
ifărul); LO- murmur decînt, în ritm — Gheaţă topită (pl.) ; 8) Gheaţă ! ! — In
tnul răzbună- de neasemuit joc româ Prof. NICOLAE CR1STEA In casă ! — In fulgi ! ; 9) Puţin răcită ! —
; ANINOASA: nesc, artiştii amatori au Baia de Criş Vorbă caldă in plină iarnă ; 10) Iau frigul dc
nea călătoare pc degete — Autorul pînzei „Transport de buţi
; URICANI : înmănuncheat în specta iarna" ; 11) A dezgheţa (fig.) — ieşiţi de sub
ciule p'"'"' colul „Din adîncul firii“ zăpadă.
Trecătoarea (libret Maria Lăsconi, Unitate şi independenţă Ştiaţi c ă . . . VERTICAL : 1) Rătăcită demult printre troie
i; GURABAR- ne — îngheaţă dc emoţii ; 2) Cu sufletul dc
impar (Mine- regia — Titus Burdu- gheaţă — Autorul poeziei „Zăpezi"; 3) Cap de
;tie : Anche- cea), gîndul curat şi ...Asociaţia colecţionarilor din U.R.S.S. numă listă (fem.) — Cu inima de gheaţă (pl.) ; 4)
jove story pe dragostea fierbinte fa (Urmare din pag. 1) conducătoare în opera is ră 1020 de... specialităţi oficial înregistrate ? Zăpadă pe pomi — intre troienele acestea ! —
) ; GEOAGIU- torică de făurire a societă Iată şi cîtcva colecţii ieşite din comun: Moş La umbră ! ; 5) Pe-un picior de plai Ia frig
:a de argint ţă de înaintaşi, simţă socială şi culturală socia ţii socialiste multilateral Gerilă (de la mărimea ţinui chibrit pînă la şi ger — Opreşte frigul ; 6) Luat din... oală —
ltură); HA- mintele de stimă şi re înălţimea unei case eu etaj), binocluri, cără îngheţaţi ; 7) Acolo (reg.) — Mers cu pluguşo-
sare ţandăra listă, muncitorii, ţăranii şi dezvoltate şi înaintării mizi, obiecte înghiţite de rechini ( o găleată, rul (reg.) ; 8) La gheaţă '.... — ...şi la dezăpc-
VZI : Jandar- cunoştinţă pentru con intelectualii, indiferent de României spre comunism. mănuşi de cauciuc, un coş dc hirtii, un pistol- zire ! — Comună în R.P. Ungară ; 9) A, „mer
itereştrii; CA- ducătorul României so naţionalitate, au ridicat şi „Nu trebuie să uităm nici jucărie de plastic, un cauciuc de automobil). ge" pe zăpadă — Oraş legendar; 10) Cu veşni
sau rielinc- cialiste, ce-şi închină Unul dintre ultimii colecţionari înregistraţi a
Ue cultură); ridică an de an, zi de zi odată — arăta secretarul declarat că adună mărturii documentare din ce zăpezi — Curat ca lacrima ; 11\ Te primesc
trcenarilor (11 munca şi viaţa slujirii potenţialul material şi spi generail al partidului în toată lumea, care să ateste existenţa... Robin- cu căldură... — ...şi trag, la sănii.
RIA : Proble- devotate a poporului. ritual al patriei. expunerea la plenara co sonilor.
e (Mureşul) ; DICŢIONAR : ANER, CLE, ATAD, UMA.
scrucea mari- Un spectacol de înălţă Marile realizări dobîndite mună a C.C. al P.C.R. şi ...Singapore a devenit, în ultimul timp, placa
ne
umina); GHE- tor fior, realizat de for de poporul român în toate Consiliului Suprem al Dez turnantă a contrabandei ale... papagali austra VACILE MOLO "
ile dimineţii domeniile, îndeosebi în pe voltării Economice şi So lieni 7 De obicei, papagalii sint aduşi din
maţiile corale reunite Australia adormiţi cu narcotice şi ascunşi în
ale sindicatului învăţă- rioada de adinei prefaceri ciale din 25—26 noiembrie geamantane cu funduri duble, in sticle de
mînt şi liceului pedago istorice inaugurată de Con 1981 - că forţa şi tăria wisky sau in aparate de radio.
HBgBBjajjjjSB gresul al IX-lea al P.C.R., partidului nostru constă în
gic (dirijor prof. Gheor- ...în California există o firmă oare se ocupă
?I£As ghe Bercea), grupul vo demonstrează în chip con unitatea indestructibilă cu de producerea unor sicrie a căror destinaţie
ZK£ÎESSE5?iiBsJ vingător justeţea politicii clasa muncitoare, cu ţără nu este de fel cca tradiţională 7 Onorata clien
cal al D.J.P.Tc., solis interne şi externe a parti nimea, cu intelectualitatea, telă are la dispoziţie sicrie-bar, sicrie-baie,
obabil pentru tul de muzică tînără dului şi statului — politică cu oamenii muncii, fără sicrie-măsuţe şi sicrie-fotolii. Se zice că gustu
1982: Vreme Valeriu Ursu, recitato ştiinţifică, profund realistă, deosebire de naţionalitate, rile nu se discută. Totuşi...
mai mult a-
cădea ninsori rii casei de cultură — la a cărei elaborare şi în cu întregul popor. Trebuie ...Un specialist englez în probleme dc modă
lab. Tempera- Nicoleta Andreescu, Car făptuire secretarul general să facem totul pentru a a alcătuit un tabel al evoluţiei pe care o poate
e vor fi cu- men Ene, Angela Novac, al partidului, preşedintele întări continuu această u- cunoaşte Îmbrăcămintea, mai ales cea femini
ninus 8 şi mi- nă 7 Potrivit acestei cronologii, cu cinci ani
iar cele ma- Alexandru Cazan, Voicu Republicii, tovarăşul Nicolae nitate a partidului cu po Înainte de a fi modernă, îmbrăcămintea res
minus 2 şi 3 Sala, Mircea Vraciu — Ceauşescu, are un rol de porul !". pectivă este imorală ; cu trei ani înainte —
tea şi dimi- terminant, hotăritor. Partidul Comunist Român devine, doar, ţipătoare, cu un an înainte — cu
se va semna şi ansamblul folcloric Spiritul adine dialectic, îşi realizează cu succes ro rajoasă. Cind ajunge a fi la modă, este fru
re va depune „Silvana", laureat al creator al gîndirii revolu moasă, la un an după dispariţia modei — este
lul său conducător în so
Festivalului "naţional ţionare şi acţiunii practice, cietate tocmai datorită fap lipsită de gust, după cinci ani — este urită,
după 20 de ani — comică, după 30 — origina
14
şi 2G ianuarie „Cîntarea României , ca transformatoare a tovarăşu tului că este legat prin mii lă, după o jumătate de veac devine romantică
in general în- şi după iui secol — ori revine, ori este soco
acoperit. Vor re prin prezenţa muzi- lui Nicolae Ceauşescu se şi mii de fire de masele tită inimitabilă.
pitaţii slabe, cal-coregrafică de ieri a reliefează plenar în tezele, cele mai largi ale poporu
b formă de ideile şi orientările sale ori lui, el însuşi fiind trup din
oferit o sugestivă Horă
a Unirii ce a unit în ginale privind necesitatea trupul clasei muncitoare, al U M O R REZOLVAREA CAREULUI APA.TUT ZIA
vremea se va cuget şi-n simţiri sute dezvoltării legăturii indes ţărănimii, al intelectualităţii RUL Nit. 7 518 :
Cer mai mult tructibile a partidului cu şi avînd, nemijlocit, prin Intrînd in casă, soţul simte un miros înţe
r cădea nin- le de participanţi, masele largi ale poporului, membrii săi, legături trai pător. 1) Isac — Zăpadă ; 2) Solomoncscu ; 3) Fse-
. (Meteorolog ru-7 — îpcs : u Rin — Caişi — T | 5) Gerar —
Iuliu Vras- LUCIA L1CIU ca o condiţie fundamenta nice şi permanente cu în — Lor s-a ars friptura «■* * \ — — Ma ; 7) TtJnixi — C
lă a creşterii misiunii sale tregul popor. — Nu s-a ars f~'pturn ^ ’an' ; 9) T — r.anetti
tfuvT. r>o <7oî~ ~ a C mult luai grav. S-a ars 10) Urile — Sta., ; li) îi — Arie
cartea de bucate l LucU.
