Page 86 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 86
Vizita tovarăşului Mae Ceauşescu
ia institutul de cercetări, proiectări
şi inginerie tehnologică Băneasa
S O C I A L I S M U L vineri, tovarăşul Nicolae şini agricole multifuncţio gate pentru semănat care
In cursul dimineţii de
asigură concomitent ferti
nale complexe, de mare
lizarea solului, semănatul
randament impuse de în
Ceauşescu, secretar gene
propriu-zis, erbicidarea şi
făptuirea obiectivelor fun
ral al Partidului Comunist
Român, preşedintele Repu
lor.
ţii agrare, a sarcinilor im
blicii Socialiste România, damentale ale noii revolu administrarea insecticide
ORGA»! AL COMITETULU s-a întâlnit, la Institutul portante ee stau, în actua Pentru întreţinerea cul
turilor au fost realizate şi
N
m AL C O IV S I I I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E de cercetări, proiectări şi lul cincinal, în faţa agri prezentate cu acest prilej
culturii, ramură de bază a
A inginerie tehnologică pen
tru mecanizarea agricultu economiei noastre naţio agregate care se compun
rii de la Băneasa, cu spe nale. din cultivator, echipament
cialişti din agricultură şi T o v a r ă ş u l u i Nicolae de erbicidarc pe rîndul de
Anul XXXIV, nr. 7 535 SIMSĂTA, 30 IANUARIE 1982 4 pagini - 30 bisnî industria construcţiilor de Ceauşescu i-au fost pre plante şl echipament de
maşini. zentate mai întîi de către fertilizare.
în cadrul unei expoziţii, Gheorghe Manciu, secretar Analizînd aceste utila
au fost analizate rezulta de stat în Ministerul Agri je, t o v a r ă ş u l Nicolae
Sensul major al unei sarcini economica tele obţinute în acţiunea culturii şi Industriei Ali Ceauşescu a cerut specia
desfăşurată^ La indicaţia mentare, tractorul de liştilor să perfecţioneze a-
secretarului general al 65 CP adaptat pentru lu gregatele realizate, por
nind de la necesitatea e-
şi efectul ei productiv concret partidului, pentru realiza crul simultan cu două plu fectuării de către aceste
guri, unul în faţă şi un
rea unor agregate agrico
le complexe, capabile să altui în spate, precum şi maşini a tuturor operaţiu
Ta actuala etapă da dez aceste resurse să reprezin registre, dă cîteva telefoa efectueze concomitent, a- o serie de agregate com nilor, inclusiv tăvălugirea
voltare econo-mieo-socială te ponderi de 30—60 îa ne şi sîntem îa măsură să dică La o singură trecere binate pentru pregătirea solului după semănat.
a patriei — ţinînd seama sută. notăm că în anul 1981, la a tractorului, mai multe patului germinativ. S-a Secretarului general al
de penuria pronunţată de Această sarcină este în I.M. Barza, prin refolosirea lucrări în scopul măririi remarcat agregatul care partidului i-au fost pre
materii prime , şl resurse ţeleasă în. mod real, la în în activitatea de repara randamentului acestor ma combină patru utilaje — zentate o gamă largă de
energetice pe plan' mon treaga sa dimensiune, de ţii a unor materiale recu şini, reducerii' consumului maşina de fertilizat, echi alte utilaje complexe —
dial —, un obiectiv de cea colectivul I.M. Barza, care perate şl a unor piese de de combustibil şi diminuă pamentul de erbicidarc, maşina combinată de se
mai mare importanţă a vehiculează anual mari schimb recondiţionate, s-au rii procesului de tasare a grapa cu discuri şi grapa mănat în teren nearat. a-
colectivelor muncitoreşti cantităţi de materiale, ma înregistrat economii de a- solului. cu colţi, reîevîndii-se efi gregatul pentru semănat
pentru realizarea sarcini terii prime, piese de proape 11 milioane lei. în Această întâlnire de lu cienţa acestuia, el efec- în legumicultura, agrega
lor pe acest an şi pe cin schimb, diferite repere şi aceeaşi peripadă a fost de cru este ilustrativă pentru tuînd la o singură trecere tul pentru plantat răsa
cinal ii constituie recupe subansamble. Măsurile tc-h- păşit planul la piese de preocuparea constantă a lucrări pentru care înain duri şi cartofi, maşina de
schimb produse prin efor secretarului general ai te erau necesare trei tre administrat erbicide. a-
turi proprii eu 15 milioa partidului, preşedintele Re ceri ale tractorului. gregate pentru arat în vie,
ne' lei, au fost recondiţio publicii, în direcţia conce S-au prezentat, de ase
nate piese de schimb în va perii şi realizării unor ma- menea, şi o serie de agre- (Continuare in pag. a 4-a)
loare de circa 9 milioane
rarea şi valorificarea ma n ico-organiza torice aplica lei. S-au economisit, între
terialelor refolosibiie. Sub te. acţiunile economice şi altele, 21,4 mc cherestea,
liniat cu pregnanţă de se politico-educative în treprin- 178 tăişuri detaşabile, 35 lecensămîniul animalelor—importantă acţiune pentru
cretarul general al parti tone bile de oţel, 6 tone
dului, tovarăşul Nicolae de căptuşeli metalice, au
Ceauşescu, la plenara co La I.M. Barza fost recuperate din subte fundamentarea programului de dezvoltare a zootehniei
mună a C.C. al P.C.B. şl ran şi refolosite în pro
Consiliului Suprem al Dez cesul de producţie 32 tone va putea fundamenta pro
voltării Economice şl So se au dezvoltat în cadrul şină, 2 340 traverse, 50 ma- în conformitate ou Convorbire cu inginer
ciale» din luna noiembrie colectivului o gîndire nouă caze, 19 tone conductă, prevederile Decretului Con MiRCEA SILVESTRU, gramul de creştere a efec
tivelor şi a producţiei a~
1981, imperativul creşterii în acest domeniu al reci 3 062 armături metalice în siliului de Stat, urmează
vicepreşedinte
volumului de resurse ma clării materialelor refolo- abataje, alte materiale, să se treacă la efectuarea a! Comisiei judeţene nimaliere.
teriale recuperate şi rein sibile, reflectată în rezul cantitatea totală do metal rec.ensămîntului animale pentru rocensâmîntul — Ce măsuri organizato
troduse în circuitul econo tate deosebite. recuperat şi refolosit la lor domestice. Vă rugăm, animalelor domestice rice au fost întreprinse
mie trebuie să-i preocupe I.M. Barza în 1981 fiind să vă referiţi la semnifica pentru buna desfăşurare a
pe toţi oamenii muncii. —. Atît în subteran, cît de 157,3 tone. ţia acestei acţiuni, recensământului-?
şl la suprafaţă, acţionăm — însemnătatea deose reale a efectivelor de ani —• Pe lîngă faptul că s-a
Aceasta, cu atît mai mult energie pentru folosirea La atelierul mecanic al bită pe care o prezintă e- male existente în fiecare
dacă avem în vedere că raţională a materialelor, întreprinderii ni se dau fectuarea recensământului localitate şi la nivelui ju făcut Instruirea comisiilor
în plănui naţional unic dc alte amănunte privind re teritoriale in legătură cu
pentru recuperai-ea şi rein animalelor a fost sublinia deţului, ţinînd seama de •tehnica înregistrării ani
dezvoltare pe anul 1082 troducerea în producţie a ciclarea materialelor refo- tă cu pregnanţă în euvîn- faptul că. pornind dc la si malelor. s-au dezbătut pre
se prevede sporirea cu cir multora dintre ele — ne-a losibile. ..Colectivul nostru tarea secretarului general tuaţia existentă şi avînd
ca 16 la sută faţă dc anul spus ing. Nicolae Lungu, — relevă tânărul inginer al partidului, t o v a r ă ş u l în vedere transpunerea in vederile decretului în adu
« precedent a volumului re directorul I.M. Barza. De Aurel Circo, şeful atelie Nicolae Ceauşescu, la re viaţă a principiilor auto- nări cetăţeneşti, făeîndu-se
surselor materialo refolo- rului mecanic — a recupe centa Consfătuire de lucru condueerii şi autoaprovi- totodată, îndeosebi eu spri
sibilc atrase în circuitul asemenea, în atelierul me rat şi refolosit anul tre de la C.C. al P.C.R. între zionării teritoriale, trebuie jinul specialiştilor din a-
economic, urmînd ca în canic al întreprinderii e- cut 44 tone de laminate. altele, în cuvîntare se a- stabilite măsurile ce vor gricultură, o largă popu
balanţele do materii prime xistă preocupări consec De exemplu, din resturile : larizare în toate unităţile
vente pentru recondiţiona- rată că : „Trebuie să avem f luate in fiecare comu agricole, satele şi comune
rea şi refolosirea unor pie de tablă de la confecţiona o evidenţă clară a situa nă, oraş. municipiu şi pe le, inclusiv prin afişarea
se din componenţa multe rea tuburilor de aeraj e- ţiei din zootehnie, a efec întregul judeţ în scopul
lor agregate, utilaje şi in xecutăm coliere pentru tivelor de animale pe spe dezvoltări: sectorului zoo decretului sau a unor ex
stalaţii cu care lucrăm în susţinerea respectivelor tu cii, sexe şi virste, pentru tehnic, asigurării structu trase din el. In Instruirea
buri, din scurtăturile de la rii, caracteristicilor şi po comisiilor de reeensămînt
subteran mai ales, redu- gurile de rostogol facem e- a cunoaşte potenţialul zoo şi de verificare s-a insis
cînd în bună măsură Im clise pentru lanţurile arti tehnic de care dispunem, tenţialului de producţie co
portul, făcînd economii de culate folosite îa maşinile pentru a stabili cum să respunzătoare înfăptuirii tat asupra răspunderilor şl
metal, de alte materiale, de încărcat sau alte piese ; organizăm dezvoltarea Iui, sarcinilor şi obiectivelor ce atribuţiilor ce revin recen-
economii financiare. Biroul nu mai irosim nici o bu asigurarea producţiei de sînt prevăzute în planuri zorilor privind înregistra
plan-dezvoltare al între cată de metal". „Iar în pri carne, lapte şi lînă, pen le anuale şi cincinale de rea corectă a dalelor, iar
prinderii dispune de date vinţa reeondiţionării lor — tru buna aprovizionare a dezvoltare economieo-socia- în dezbaterile organizate
concrete în această pri populaţiei, precum şi pen lă. Iată de ce este necesar eu cetăţenii nu fost subîi-
viţi ţă. DUMITRU GHEONEA, tru nevoilo industriei". să fie combătută orice in
terpretare eronată a aces
Inginerul Octavian Popa, ALEXANDRU JURCA Consider că de aici reiese tei importante acţiuni, cu Convorbire realizată da
N. TIRCOB
şeful biroului mai sus cu claritate necesitatea a- nosc: nd că numai pe baza
menţionat, deschide nişte (Continuare in pag. o 2-a) sigurării unei evidenţe datelor recensămintului se (Continuare in oag. o 2-a)
In lumina sarcinilor reieşite din Cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul j LUCRATORI DIN |
I ÎNTREPRINDERILE s
Nicolae Ceauşescu, ia Consfătuirea de lucru de îa C.C. al P.C.R. j INDUSTRIALE
ECONOMiSIT! j
Punerea în valoare a pajiştilor naturale — ENERGIA
obiectiv decisiv pentru dezvoltarea zootehniei ELECTRICĂ ! 1
' Nu lăsaţi maşinile să I
| meargă în gol,
în contextul imperative păşunilor şi fînoţelor na condiţii atît pentru o bu ţinut pe păşunile îmbună
lor formulate de secreta turale, secretarul general nă furajare, cît şi pentru tăţite din raza consiliilor 1 Nu iritaţi să stingeţi h
rul general al partidu al .partidului a cerut ca crearea unei rezerve sub unice agroindustriale O- | lumina în halele dc 9
lui, tovarăşul Nicolae pajiştile să fie cultivate stanţiale în eventualitatea răştie. Haţeg, Totcşti şi 2 producţie ! I
Ceauşescu, la recenta Con ca orice altă cultură agri unor greutăţi climatice". Dacă iluminatul unei |
sfătuire de lucru de la colă, astfel putîndu-se a- Cu asemenea obiective altele. Asemenea niveluri Î hale industriale este a- »
de producţie se pot rea
C.C. al P.C.R., privind ne sigura producţii ridicate şi de maximă însemnătate liza pe suprafeţe mult î sigurat de 100 de lămpi |
cesitatea trecerii la aplica ieftine de nutreţuri la u- pentru sporirea efectivelor mai mari, care trebuie să I cu vapori de mercur a
rea unor norme de fura nitatea de suprafaţă. Şi a producţiei animaliere fie însă cuprinse în pro J 250 W fiecare, în nu- jj
jare raţională a tuturor In cuvîntarca tovarăşu sînt confruntaţi şi lucră gramele de îmbunătăţire, jj mai o jumătate de oră jj
speciilor de animale, a lui Nicolae Ceauşescu se torii ogoarelor din judeţul ceea ce ar crea posibilita > (le nefuncţionare se a
I ECONOMISESC 25 ltWh. J
importanţă deosebită este arată că : „Obligatoriu fre- nostru. Există numeroase tea conservării ca fin sau , Aceasta înseamnă că J
acordată punerii în valoa semisiloz a Unei apreciabi
buie_ asigurată curăţirea, argumente care atestă ne într-u» an se economi- |
re deplină a întregului po îngrăşarea şt supraînsă- cesitatea trecerii cu hotă le cantităţi de furaje, re sesc: *
tenţial productiv al pajiş mînţarea acestor suprafe râre la aplicarea în com zultată ca surplus în pe j H 5 200 kWh
tilor naturale, dezvoltarea ţe, în raport cu cerinţele plex, pe suprafeţe cît mai rioada de păşunat, I adică echivalentul ener- >
C.S.H. — secţia reparaţii zootehniei neputîndu-se Urmărind punerea în
electrice. Comunistul Ni concepe fără înfăptuirea uneî furajări raţionale. Su mari de pajişti naturale, I getic necesar pentru 7
colae Chiş este şeful unei prafaţa de păşuni şi fine a lucrărilor de ameliorare, valoare deplină a pajişti J producerea a : >
echipe de bobinatori, cu acestui deziderat. Subli ţe pe care o avem, la ca în acest sens sînt suficien lor naturale, în progra j a PESTE 30 TONE 9
care so numără printre e- niind necesitatea realizării mul judeţean s-a prevăzut
vitlenţiaiil secţiei. re adăugam şî peste un te exemple ' oferite prin » PASTE FĂINOASE sau jj
ţu rigurozitate a progra milion de hectare supra producţiile ce depăşesc I a 7 800 mp ţesături t<
Foto: V. ONOiU melor întocmite pentru va faţă arabilă data pentru 25 000—30 000 kg masă ver N. VÎLCEANU î de lină. I
lorificarea super’oară a furaje de volum, creează de ia bec*;'!- "are s-an .nb- fCenHr>„ore : în OOO O ?-aî