Page 88 - Drumul_socialismului_1982_01

i @ SÎMBĂTĂ, 30 IANUARIE 1982 pag. 3

.Arderile noastre de gind-punte spre inima cititorilor]
URSE t
0 A trecut un sfert de dăuga, în cursul a'cestui că (1977), Martin Seghedi miul III pentru reportaj. I \
,,Bure- 1 veac de cînd, din clocotul an, încă 10 volume. Dato­ — Editura Facla (1980) şi Să mai adaug faptul că e s
r serii) Hunedoarei, înscrisă ple­ rită acestui fapt, patru loan Evu — Editura Facla în acest sfert de veac ce- | \
i săptă- nar în noua istorie a pa­ dintre membrii cenaclului — (1981), toţi trei pentru naclul nu şi-a încetat, nici \
9
triei, s-a născut Cenaclul Valeriu Bârgău, Dan Con- poezie, şi Raisa Boiangiu o clipă, activitatea ? Că „Sâptâmîna
4
>nica e- „Flacăra" — cenaclul scrii­ stantinescu, Eugen Evu şi — Editura Albatros (1980), am reuşit să ne întîlnim în ' \ nebsjEiîloir ®
solitice 0
Dgramu- torilor din Hunedoara. semnatarul acestor rînduri pentru proză. peste 1 300 de şedinţe de \ Anul literar 1981 se în­ Din acest punct sc deschi­
Aici, alături de turnurile sînt membri ai Uniunii Uniunea Tineretului Co­ lucru săptămînale şi să or- I cheie prin apariţia unei de în „Săptămina nebunilor"
încărcate de istorie ale Scriitorilor. Şi numărul a- munist a acordat premiul ganizăm peste 250 de şe- ® \ cărţi care se înscrie fără un roman al timpului care
a Castelului Corvineştilor şi cestora va creşte în cu- pentru poezie, in anul zători literare ?< Ne mîn- I \ îndoială printre volumele de trece şi care îl domină pe
„Tran- de neostoitele vibraţii ale drim cu tot ce am făcut, ® excepţie ale ultimilor ani. cel care i s-a refuzat prin-
ul 3 combinatului siderurgic, împliniri care ne obligă I \ Plasat, prin atmosferă şi tr-o iluzorie absenţă. Din
muzică aici, unde oţelul se naşte 25 de ani de activitate permanentă pentru activitatea de vii- o \ prin abordarea aceleiaşi pe­ alt unghi, cartea lui Eugen
zilnic, a existat, există şi va a Cenaclului „Flacăra" tor. Şi nu vom rărrtîne da- | rioade, în imediata apropie­ Barbu se poale citi ca un
roman al unei iubiri um­
exista şi o intensă viaţă al scriitorilor din Hunedoara tori I B \ re a „Princepelui“, noul ro­
man al lui Eugen Barbu brite permanent de semnele
că. spirituală, integrată firesc La acest ceas al aniver- | \ este, pînă la un punct, o a- şi ecourile morţii, a morţii
în spiritualitatea României rînd, deoarece alţii au vo­ 1978, Jui Valeriu Bârgău, sării strădaniilor noastre o \ tentâ şi pătrunzătoare ra­ care, la Veneţia, se simte
ES2£E3 socialiste şi izvorînd din ea. lume în curs de apariţie. pentru volumul de versuri scriitoriceşti, simţind gîndul | diografie a „melanholiei" în­ venind dinspre lagună, iar
De-a lungul acestor ani, Sîntem prezenţi, perma­ „Floarea soarelui sau mina şi inima celor ce ne-au fost \ ţelese ca imposibilitate a u- la Bucureşti este de bănuit
0
BS5S558 integrîndu-ne vieţii şi nă­ nent, atît în presa şi cu­ de lucru". Asociaţia scriito­ totdeauna sfătuitori şi prie- | \ nci soluţii existenţiale. Pen­ în atmosfera apăsătoare care
tru lirisant Hrisoscelu „me- plasează oraşul intr-o geo­
zuinţelor de fiecare zi, legerile judeţene, cît şi în rilor din Braşov l-a premiat teni alături de noi, mărtu- lanholla** este cauzată în
6.00 Ra- /ie-am străduit să demon­ revistele literare de presti­ pe Dan Constantinescu, risim că arderile noastre \ primul rînd de imposibili­ grafie aparte.. Să amintim
eţii; 7,'** străm că existăm, ca par­ giu din ţară. De asemenea, pentru volumele sale, în de gînd sînt puntea pe \ tatea de a aparţine unei rea­ că, în lipsa unui epic, a li­
Revista ticipanţi activi din această în emisiunile de radio şi anii 1975 şi 1978. care o întindem către ini- ® s lităţi şi unei istorii. El este nei istorii propriu-zisc, ro­
ma cititorilor noştri. Prin ^
il melo- zonă de muncă şi frumos, televiziune. Premii valoroa­ Participind la toate edi­ tot ce scriem, întoarcem ® i un eterist înfrînt care va manul „Săptămina nebuni­
de ştiri; în contextul literaturii na­ se au încununat creaţiile ţiile Festivalului naţional aştepta zadarnic un trimis, lor" îşi face din calitatea
deosebită a scriiturii un
»; 10,00 ţionale, avînd marea şan­ literare ale multora dintre „Cîntarea României", mem­ neamului şi graiului din I după cum va tinji perma­ punct de interes major.' ţ
0,05 Re- să de a reflecta, în expri­ membrii cenaclului; la di­ brii cenaclului au obţinut care purcedem, patriei sub © \ nent după nişte spaţii pe Alături de „Groapa" şi l
care nu le va găsi niciodată.
o; 10,40 mare lirică, fărîma de timp verse festivaluri de poezie numeroase premii : în 1977, soarele căreia trăim, parti- . s
Personajul romanului este „Princepele", „Săptămina ne- 1
pulare ; istoric în care ardem şi de au fost premiaţi: Valeriu loan Evu - premiul III pen­ dului prin care cele de plasat de fapt intr-un gol
ri; 11,05 care şi noi răspundem. Bârgău, Eugen Evu, loan tru poezie; în 1979, Maria­ azi şi de mîine sînt şi vor \ temporal. lirisant Hrisosce­ bunilor" este cartea care )
; 11,35 Membrii actuali ai cena­ Evu, loan Radu Igna, Ma­ na Pândaru - premiul II fi, zestrea de lumină şi de I \ lu nu trăieşte, pe parcursul contribuie substanţial ia rea- ^
■dalion : clului nostru au semnat, riana Pândaru, loan Va- şi titlul de laureat, pentru adevăr cu care fiecare din ® \ romanului, un timp, el re­ Uzarea unui portret al scrii­
0 Bule- pînă în prezent, 38 de vo­ siu... Au obţinut premii placheta de versuri „Macii noi se naşte din acest pă- I memorează un trecut. El de­ torului la maturitate.
Publici- lume dăruite cititorilor prin pentru debut, la diverse pămîntului"; în 1981, loan mînt românesc. o \ vine astfel un spectator. MIRCEA MOT
comoara marile edituri din patria edituri: Valeriu Bârgău — Evu — premiul II pentru NECULAI CHIRICA I \
13.00 De noastră, la care se vor a- editura Cartea Româneas­ poezie şi loan Vasiu — pre­ preşedintele cena'-’ului » l
Meridian I \
ijurnai ; — • — a — o — » — s — e ca — o — » — s» — O O — C3 <% — — m — O Cs — \ Soţul îefeat ,
eţi de \ *
7.00 Bu- La învăţăminiul agrozootehnic
5 Atlas \ Cei care la vremea apa­ râ dintre demagogie şi stu- ^
riţiei considerau comedia piditale. ^
idianele \
:ele se- Accentul să fie pus „Soţul ideal“ un text mai Considerăm că meritul pri- .
cu cîn- \ concesiv, bineînţeles s-au mordial al lui Viktor Ghcor- )
\ înşelat. VVilde, maestru ne­ ghiev constă tocmai in re- \
Roraâ- pe ap-icafiile practice !
ording ; f întrecut al paradoxurilor descoperirea unui Wilde in- ^
; 22,30 seînteietoare, nonconformis- comod, care nu e doar spi- t
Zilele trecute am parti­ Margareta Filimon şi Ko- \ tul, pînă la urmă stigmati­ ritual, ci e un critic înver- ’
8.00 Non
trn. cipat la una clin lecţiile ţi­ rosi Magdalena, cit şi me­ s zat de epoca victoriană, le-a sunat, un pamfletar de te- I
nute la C.A.P. Rapoltu Ma­ canizatorii Nicolae Gligor jucat o farsă şi de data a- mut, vizind elita societăţii l
re cu cooperatorii cursanţi si Alexandru Lazăr îşi a- \ ceasta ipocriţilor saloanelor burgheze din Anglia. Aşadar,
la învăţămîntul agrozooteh­ duc de fiecare dată ^ con­ \ londoneze. Prin ecranizarea pelicula este foarte vioaie,
nic. Lectorul cercului, ing. tribuţia la reuşita dezba­ sovietică realizată de Vilc- pornind de la ideca salu- \
Cornel Tărăpoancă, a or­ terilor, apelind la exemple \ tor Gheorghiev avem posi­ tară a reconstituirii acelei i
ganizat bine desfăşurarea practice întîlnite în activi­ \ bilitatea să constatăm iar un viziuni a lui VVilde, in care '
contra
Articolul lecţiei, care a avut un pro­ tatea formaţiilor de lucru \ adevăr de multe ori enun­ afrontul adus societăţii foar- \
(Arta); nunţat caracter practic. din care fac parte. în a- ţat. „Soţul idcal“ se dove­ te mulţumite de ca însăşi a-
;adronul Printr-un dialog deschis cu celaşi timp, ei fac propu­ \ deşte a fi rezistent în timp pare fără echivoc. Cea mai /
i — se- cooperatorii, inginerul a neri valoroase privind res­ dificilă problemă, anume '
; Ştefan \ deoarece şi aici (ca in toa­
gistul) ; reuşit să pună eu clarita­ pectarea tehnologiilor de te scrierile sale), Wilde in­ convertirea dialogului stră- ^
bra au- te în evidenţă — în lumi­ lucru stabilite pe culturi. \ firmă spectaculos propria sa lucitor dar conceput pentru ^
1); PE- na prevederilor decretelor Deoarece se constată o scenă, în dialog cincmato- .
ii de la privind cointeresarea ma­ importantă doză de super­ \ profesiune de credinţă: „so­
iile I-1I \ cietatea nu mă interesează grafic a fost soluţionată de ţ
nea este terială a producătorilor a- ficialitate si formalism, decît din punct de vedere Gheorghiev foarte inspirat. ^
I (7 Nw gricoli, îmbunătăţirea acti­ precum şi o frecvenţă ne­ \
[: Tri- vităţii de mecanizare, întă­ satisfăcătoare la activitatea artistic**. în realitate socie­ Iurii Iakovlcv, Ludmila i
le (Cul- \ tatea vfcloriană l-a intere­ Gurcenko, Anna Tveleneva, '
din Ve- rirea ordinii şi disciplinei, unor cercuri de învăţămînt sat foarte intens pe scriitor. Eduard Marţeviei, Pavel Ka- \
i; VUL- precum şi a legii retribuirii agrozootehnic, cum este ca­ s doclnikov şi tot restul dis- ^
ul (Lu- muncii — corelaţia obliga­ zul la C.A.P. Valea Sîn- Privirii sale nu i se putea
\ : Alo, \ ascunde şubrezenia acestei tribuţiei oferă evoluţii me­
Lca (Mi- torie existentă între canti­ giorgiului, Cristur, Banpo- societăţi, prezumtivele mora­ morabile în acest film ela- \
: Ora- tatea şi calitatea muncii toc, Bîrsău, Vaidei, Rîu de \
toresc) ; depuse, creşterea produc­ Mori, Bretea Mureşană şi vuri puritane i se dezvălu­ borat eu eleganţă şi perso- \
ie (Re- altele se impune o pre­ \ iau sub adevărata lor înfă­ nalitate, fără inutile complc- t
ragostea ţiei agricole şi a avuţiei In laboratorul de Încercări fizico-ciiimice de ia t.jt’.A. \ ţişare: golite de conţinut, xe de ordin filologic. »
aua ro- obşteşti şi cuantumul re­ ocupare deosebită din par­ „Visco/.a" Lupeni se execută analiza materiei prime afla­
mnişoQ- tea factorilor răspunzători tă in procesul de fabricaţie în secţiile productive. \ alterate de combinai in bî-rh- COVACI \
: O lî\- tribuţiei cuvenite coopera­ pentru ridicarea nivelului Foto: ŞT. NEMECSEK
lacăr torilor şi mecanizatorilor
. .ICUl, de cunoştinţe profesionale
i (Casa cu care sînt angajate cul­ ale lucrătorilor din fiecare
: Croa- turile în acord global. sector al producţiei agri­
.ZI: La Cooperatorii Ion Danciu. cole. Vitrine - oglinda calităţii pieffsziniilii Emoţionantele cupe
furtuni; N. TIRCOB
in Car- •Tefa Vasiu, Viorol Benţa, ale încheierii
iltură) ;
electro- O vitrină aranjată cu me: acela al atragerii cum­ de unităţi ale cooperaţiei unei mur.ci
t: Şu­ troşani, se făceau că nu j mult bun gust, cu un deo­ părătorilor. O notă bună de consum cît şi de recla­
ii (Lu- văd şi îi tot serveau cu « sebit simţ al îmbinării pa­ şi pentru librăria ..Mihai ma comercială nu poate îndelungate
unitatea
Tace faţă volumului mare
co­
Eminescu",
i băutură pe cîţiva clienţi, | letei de culori si modele mandă încălţăminte „Mo­ de muncă. E adevărat. în­ creadă că anii au trecut
...Nu-i prea venea să.
deja beţi. „Mai poţi ? J
constituie cartea de vizită
să acolo unde colectivul
lul" şi magazinul „Favior"
* Mai bea" — glumeau ce- i a unităţii comerciale sau din Deva. de lucrători comerciali este atît de repede şi că a-
prestatoare de servicii că­
le două barmane. Acum I
o Lenea e cucoană ma­ nu le mai arde de glu- { reia îi aparţine. în an­ mai mare, cum e cazul la cum colegii de muncă
I Aceste cîteva nume pot îi aduc, în numele în­
i sufereau cumplit Simion fiecare cu cîte 3000 lei. * parte integrantă din arhi­ ple pentru acele unităţi poate fi dată şi de către a- re mulţumiri pentru
ii din re. De această ..maladie" mă. Au fost amendate | samblu, vitrinele care fac constitui tot atîtea exem­ Palia, o mină de ajutor tregului colectiv, since­
, 25, 14, * Mateiaş şi Nicolae Şer- Ca hă-şi aducă aminte de j tectura construcţiilor dau care nu dau importanţa cesta. Se aşteaptă oare strădania şi priceperea
ban, ambii din oraşul prevederile legale.
primăvara pentru a fi re­
o notă de eleganţă, de co­
cuvenită amenajării vitri­
i Lupcni. Deşi la o vîrstă chetărie şi farmec străzilor nelor. O vizită recentă în împrospătată tematica ? De cu care de-a lungul
58, 11, N cînd orice om se află la • Retur la locul faplei. . şi bulevardelor oraşului. Orăştie ne-a determinat ce, între luna cadourilor timpului s-a achitat de
sarcinii^ de serviciu, u-
I apogeul putorii de mun­ Organele de miliţie au t Dar aceasta cu o condiţie: să tragem concluzia că a- şi cea a albiturilor să exis­ rîndu-i sănătate şi mulţi
1 0*4 413 * că (peste 30 de ani), cei prins în ultima perioadă J cei care le amenajează să cestui capitol nu i se dă te un timp mort ? Este ani.
doi, cuprinşi de boala mai mulţi infractori ur- I dea dovadă de multă fan­ încă iarnă şi vitrinele tre­
I importanţa care ar tre­ Emoţionantele clipe
* leneviei tîndăleau cît e măriţi pe ţară. între a- « tezie şi îndcmînare. buit, să i se dea. La eîte- buie să fie amenajate în
s ziua de mare. S-a găsit ceştia se află : Constan- j Astfel, am remarcat că va magazine centrale ale ton cu anotimpul zăpezii, ale încheierii unei ast­
însă tratamentul adec­ tin Gelatu, autor a trei « în Deva, în marea lor ma­ cooperaţiei de consum, cum chiar dacă nu mai este fel de datorii, după 42
vat. Conduşi în faţa in­ spargeri în judeţul Con- J joritate, vitrinele magazi­ sînt cel de papetărie, tu­ nevoie de brazi şi globuri. de ani de activitate, le-a
I stanţei de judecată au stanţa, Dumitru Olaru, | nelor I.C.S.M.I. incintă pri­ tungerie, de confecţii pen­ Aceasta este valabil şi trăit recent comunistul
pentru fost internaţi de urgen­ de loc din Hunedoara, ' virile prin farmecul lor. tru femei şi lenjerie din pentru colectivele unităţi­ ceferist Vasile Ghiura,
î 1982 : \ ţă pe o perioadă de 6 str. Batiz nr. 13-37, autor | La magazinul „Modern", strada Nicolae Bălcescu şi lor care pun în vînzare de la staţia Simeria-că-
Lv cal- * luni. Timp suficient pen­ din bulevardul Dr. Petru chiar la complexul comer­ produse ale cooperaţiei lători.
va fi a trei spargeri în muni- * meşteşugăreşti, pentru cele
şi vor \ tru vindecare. cipiul Hunedoara, două | Groza, la cele „Romarta" cial „Palia" se scoseseră Tînărul... pensionar va
slabe, s de pe strada Andrei Mure- artificiile ce semnificau ale atelierelor prestatoare mai veni pe la gară. Şi
ă de I * „Mai poţi ? Mai în Bucureşti şi una în * şanu, la complexul co­ luna cadourilor şi sărbă­ de servicii din Deva şi O-
i sufla bea“. Că abia îşi mai Simeria şi Alexandru Co- | mercial „Ulpia", pricepe­ răştie situate în imobile ce nu ca un simplu călă­
at din I sergar, urmărit de mili- * toarea noului an, dar nu tor. Va veni pentru că
Tempe- % mişcau limba în Vură rea decoratorilor şi vitri- s-a mai făcut nimic altce­ le dă putinţa 6ă-şi etaleze e prea obişnuit cu co­
fi cu- asta putea să vadă ori­ ţia Dej, fiind condamnat | nerilor Felicia Teodoresc, va. Erau etalate mărfurile măiestria de artizani. Este
7 şi t la un an şi opt luni în- * important să nu se negli­ lectivul în mijlocul că­
ir cea * cine. Numai barmanele Gyengye Luiza, Ana Ioni- existente în magazine, aşe­ jeze înfrumuseţarea vitri­ ruia a muncit 37 de
Ana Prodea, de la crama chisoare pentru furt caii- |
ţă, Rozalia Cuşneriuc, To-
a sem- I restaurantului ,,Jiul“ şi ficat. Toţi au fost retur- ! rino Bocănici au oprit în zate una lingă alta, la nei, ea fiind, aşa cum spu­ ani, pentru că un co­
s 3 şi
s Szanta Ghergheli, de la naţi la locul faptei pen- I loc cîteva clipe sau chiar rînd, fără prea multă os­ neam. cartea de vizită a munist adevărat simte
caldă, I bufetul „Bueegi" — Pe- tru încheierea socotelilor, f minute sute şi sute de ochi. teneală de a atrage clien­ unităţii, iar în ansamblu că mai are ceva de dat
•pporar Se remarcă tematica în ton tela. S-a motivat peste tot parte integrantă a elegan­ din propria-i experien­
locierat Rubrică redactată cu sprijinul că o singură persoană care ţei ansamblului arhitecto­
I Inspectoratului judeţean de interne cu anotimpul alb al iernii, ţă. (Ion Jura, corespon­
** cît şi reclama comercială se ocupă do amenajarea nic, a doeoruhii ’ , - u ! oraş. dent).
întocmită cu un scop anu­ tuturor vitrinelor color 70 ESTERA ŞINA