Page 9 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 9
/
«/SS*......... NOUA BBVOLtJŢÎEî AGBARĂ J
ÎN ZIARUL DE AZI:
: # cerinţe 0. acţiuni® rezultate ®
• Să instaurăm munca
responsabilă, ordinea
şi disciplina în fie Creşterea producţiei agricole şi a
care unitate agricolă !
Două moduri diferite livrărilor la fondul de stat asigură
de manifestare a gri
jii pentru zootehnie
• In comerţ. Contras venituri sporite unităţilor agricole
te care trebuie înlă-
. furate Măsurile de stimulare şi măsuri vor conduce la
• Sport: „Marşul sănă cointeresare cuprinse în creşterea producţiei şi a
ORGAJI AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C ■ tăţii' —- o reuşită de Decretele privind contrac livrărilor de produse la
1
plină • Post-cronieă tările şi achiziţiile de fondul de stat, la sporirea
SI Al C O N S I L I U L U I P t B U t A R J U D E Ţ E A N ia turul campionatu produse agricole vegetale, veniturilor obţinute de u-
lui de animale, păsări şi pro nităţile agricole socialiste
• Interviu cu actorul duse animale, întregul an ca . umare a aplicării nou
prime
sistem
de
lui
Anul XXXIV, nt. 7513 MARJ». 3 IANUARIE 1982 4 pagini - 30 bani Ion Lucian samblu de obiective şi di peste preţurile de produc
recţii stabilite pentru dez
voltarea şi modernizarea ţie, în raport cu cantitatea
bazei tehnico-materiale a de produse pe hectar li
agriculturii în cincinalul vrate la fondul de stat.
Mesajul de Unul mu adresat întregului popor de tovarăşul lilicolae Ceauştscu actual, vor asigura creşte Aşa, de exemplu, la sie-'
rea producţiei vegetale şi cla de zahăr, prima pen
animale. Pentru realizarea tru 30 tone/ha livrată este
de. 225 lei/tonă, la 10—14,5
Mobilizator îndemn la activitate dinamică, fructuoasă pentru sarcinilor de producţie ce tone cartofi/ha prima este
unităţilor
revin
agricole,
din Consiliul unic agroin
e 100 lei/tonă, la porumb
dustrial Deva au fost luate pentru 2,1—3 tone/ha li
dezvoltarea multilaterală a României socialiste măsuri pentru amplasarea vrat la fondul ele stat pri
judicioasă a culturilor, ri
ma este de 350 lei/tonă, iar
dicarea gradului de ferti de la 3,1—4 tone/ha prima
litate a solului prin exe este de 430 lei/tonă. Tot în
cutarea de lucrări amelio- mod progresiv se acordă
„în anul 1982 să înscriem noi progrese în dezvoltarea neîntreruptă a patriei
rative şi fertilizări cu în primele şi ia celelalte cul
noastre, în ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregii naţiuni, în întărirea grăşăminte naturale şi chi turi. Am făcut şi cîteva
mice, extinderea în cultu calcule din care rezultă că,
independenţei si suveranităţii României socialiste". ră a celor mai valoroase realizând şi livrînd o pro
NICOLAE CEAUŞESCU soiuri de plante care, în ducţie medio de 35 tone/ha
condiţiile de climă şi sol sfeclă de zahăr, de pe 40
locale dau cele mai bune ha cultivate • C.A.P. Deva
Asemenea întregului popor, ale anului. „Vom avea de ţionare a tineretului, 35 de înfăptuirii noii revoluţii a- rezultate, realizarea unei va primi un venit supli
oamenii muncii hunedoreni învins şi în anul viitor (1982 api de la proclamarea Re grare. Să promo-văm curajos densităţi optime la fiecare mentar de peste 300 000
au păşit în nou! an cu satis - n.n.) multe greutăţi - sub publicii ■ noastre libere . şi şi ferm noile cuceriri ale cultură, executarea tuturor lei. La cartofii de toam-
facţia unor importante suc linia secretam! genera! al prospere.' - pentru ca ţara ştiinţei şi tehnicii, experien lucrărilor agricole — în-
cese în activitatea, producti- - partidului - determinate atît întreagă , să-şi adauge noi ţa înaintată şi iniţiativele cepînd cu pregătirea patu LIVIU GÎRBEA
vă şi în acelaşi timp cu ho- de crixa economică mondia cununi de bogăţii şi frumu muncitoreşti valoroase, să lui germinativ, semănatul, inginer şef
tărirea de a lucra mai bine lă, cit şl de unele rămîneri seţi. dezvoltăm şi mal puternic întreţinerea plantelor şi al Consiliului unic
în 1982, de a înfăptui, nea în urmă în asigurarea bazei în întreprinderile industria democraţia socialistă, să ri pînă la strîngerea recoltei agroindustrial Deva
bătut obiectivele celui de-al tehnico-materiale. De aceea, le să aplicăm neabătut noul dicăm rolul organelor colec în hambare — în cele mai
este necesar să acţionăm eu mecanism economic, autoges- bune condiţii. Toate aceste {Continuare In pag. o 2-a)
Xtl-lea Congres al partidu tive de conducere, participa
lui, sporindu-şi contribuţia la toată hotârîrea, în spirit re- ' trurvea şi aut ©conducerea rea maselor la soluţionarea
venitul naţional, la edificarea voîuţionar, pentru lichidarea muncitorească, să asigurăm tuturor treburilor unităţilor
multilaterală a patriei socia lipsurilor, întărirea răspunde creşterea eficienţei economi . economice.
liste, Ai doilea an al cinci rii şi exigenţei în întreaga ce, ă productivităţii muncii, în 1982 avem sarcini mari, Ştafeta „Porumbelul păcii**
nalului calităţii şi eficienţei viaţă economico-socială, fă- reducerea cheltuielilor de importante pentru dezvolta
va trebui să marcheze sal cînd totul pentru dezvolta producţie, sporirea continuă rea economiei naţionale.
1
turi importante în toate do rea barei proprii de materii a venitului ’ naţional. Arvu ! Geologii, sondorii, minerii şt „Lăsafi porumbeii să 4, a fost o manifestare e-
meniile activităţii economice prime şi energetice, pentru 1982' să marcheze un pro zboare/ Pe un cer albastru moţlonantă,
şi sociale, pentru toate ca ridicarea continuă a calită gres puternic şi a! agricultu-- , preparatorii - cu pondere nebrăzdat de norii Lăsaţi Purtind eşarfele albe ale
tegoriile de oameni ai mun ţii şi nivelului tehnic al pro rii noastre pe calea moder pronunţată în judeţ — să a- copiii să zburde pe sub ştafetei „Porumbelul păcii“,
cii — muncitori din industrie, duselor". nizării, creşterii producţiei a- soare/ Ca fluturii intr-o gră- micii soli ai celor mai înăl
lucrători ai ogoarelor, intelec lată direcţii majore ck) tic-" gricale. . vegetale., şi... crnifoăiă,.{ContioMate în pagţ a 2-a} .dipă .cu flori/ Lăsaţj-i să ţătoare ginduri, ou adus
tuali — care vor trebui să ţrune, în ca-re trebuie orien se joace şi să cinte/ Să mesajul pionierilor din uni
acţioneze cu stăruinţă şi res tate toate eforturile, naţiunii rida şi să-nveţej Cum le tăţile municipiului: „In con
place/ Şi să le dea şi ce
ponsabilitate patriotică, sub în acest an. Să muncim cu Prima zi, primele depăşiri de plan lor mari poveţe". Nu ne ştiinţa noastră ctjrată de
impulsul insufleţitorului Me dăruire şi abnegaţie, să î-n- trebuie adevăruri mai ade copii iniţiativele de pace
saj adresat întregului popor tîmpiinăm cu remarcabila După ce au încheiat a- lucru din anul 1982 s-a vărate decît aceste limpezi ale Iubitului nostru condu
în noaptea de Anul nou de succese,'în producţie impor nul 1981 cu rezultate obţinut şi primul succes stihuri, scrise cu pana su cător, părintele drag al tu
către tovarăşul Nicolae tantele evenimente din viaţa' frumoase în muncă — al ţesătorilor deveni : de fletului de un copii — ele turor copiilor patriei, tova
Ceauşescu, ai orientărilor poporului român din anul planul producţiei marfă păşirea sarcinilor fizice va Morena Miclea, de la răşul Nicolae Ceauşescu, au
date la plenara C C. al P.C.R. 1982 — Conferinţa Naţională fiind depăşit cu 400 000 de plan cu 5 000 metri Şcoala generală nr. 5 Deva ecoul cald al grijii ce ne-o
din noiembrie-1981, astfel in a Partidului Comunist , Ro lei, de asemenea cel al de ţesături. — in ziua cind peste 300 poartă pentru ca toţi fiii
cit roadele muncii să ■ fie mân, cea de-a ăO-a aniver producţiei fizice, unde Acest rezultat este o de pionieri şi-au unit gin- României să crească in li
consistente din primele zile sare a organizaţiei revolu s-au realizat în plus faţă dovadă concretă a hotă- duriie şi glasurile in cadrul nişte şi pace. Noi sintem
do prevederi peste 17 000 rîrii cu care muncitorii, fazei municipale a acţiunii convinşi — spun reprezen
metri de ţesături din maiştrii şi inginerii ţe- naţionale Ştafeta „Porum tanţii şcolii generale nr.
în producţia de energie electrică mătase —, colectivul de sătoriei devene au înce belul păcii". După ce, in 7 —, că voinţa de pace a
put noul an, a dorinţei
oameni ai muncii de la şi angajării lor conştien fiecare detaşament şl uni părinţilor noştri va triumfa
pe baza de cărbune Ţesătoria de mătase din te în bătălia' pentru rea tate de pionieri, purtătorii şi, aşa cum nopţii ii ur
Deva a păşit bine şi în lizarea ritmică a tuturor cravatelor roşii cu tricolor mează ziua, viaţa va învin
ge, iar in faţa tinerei gene
acest al doilea ăn al cin- indicatorilor economici, şi-au exprimat dorinţa de a raţii se va deschide o lume
‘ cinalului calităţii şi efi pentru creşterea calităţii creşte şi a învăţa sub soa
Un rol important îl au cienţei. In prima zi de produselor. rele păcii — prin creaţii li a prieteniei, bunăstării şi
de
Pionierii
la
terare şi de artă plastică, fericirii".
minerii şi preparatorii Din depou — cale liberă hărniciei prin mesaje încărcate de şcoala generală nr. 6 se a-
dresează tuturor colegilor
sinceritate — faza munici
La Depoul C.F.R. Si- combustibil convenţional. pală de la Deva, desfăşu
Văii Jiului meria, anul 1981 a avut Printre coi care şi-au rată la Şcoala generală nr. (Continuare în pag. o 3-o)
numai 360 de zile. Exact adus o contribuţie deose
atît le-a trebuit ferovia bită la obţinerea acestor
• Penlru energefioieni sar trimite spre cele două ter rilor pentru a-şi realiza succese se numără meca
cinile noului ăn sînt mo mocentrale — de la Min sarcinile de plan. Pînă nicii Glieorgho Cioară, 0 remarcabilă realizare
bilizatoare. Ţara are ne tia şi Paroşeni — cărbu in ultima zi a anului, ei Izidor Dumitrescu, Sabin a tehnicii româneşti
voie de energie electrică ne cu o putere calorifică au reuşit să adauge pla Nicoară, Ioan Brînzan şi I.V. Călan, uzina cocso-
mai multă, de energie e- .medie de 3150 Kcal/kg. A nului o depăşire de 1,6 ajutorii de mecanici Emil chimlcă. tn foto: O porte Motorul bicilindru
lectrică produsă îndeosebi fost însă un angajament la sută la activitatea de Mureşan, Vasile Robu, din forma(ia de cocsari răcit cu aer
La
întreprinderea
bucu-
pe bază de cărbune. Pen formal, pentru că puterea prestaţii, reducînd cu 0,71 Valentin Păicuţ. Cu a- condusă de maistrul Le reşteană „Timpuri Noi“ a
tru înfăptuirea acestui de calorifică medie a mixte . la sută costul lor. La ceea.şi hotărîre de a-şi în vente Adorjani. fost realizat, după proiec
ziderat, pentru a putea lor şi a şlamului, livrate consumurile specifice de deplini exemplar sarci Foto: VIRGIL ONOIU tele şi documentafta teh
contribui şi pe această ca în luna noiembrie, a fost combustibil, faţă de a- nile de plan, au începui nică elaborate de specialiş
tii Institutului naţional de
le la realizarea indepen doar de 2900 Kcal/kg, iar nul 1980, s-a obţinut o ceferiştii din Simeria noul motoare termice, prototi
denţei energetice a ţării, a mixtelor de Lupeni de economie de 480 tone an 1982. pul motorului bicilindru
minerii şi preparatorii sînt 2 618 Kcal/kg, pentru ca în răcit cu aer, tip Diescl-
primii care trebuie să a- decembrie să scadă şi sub rapid, utilaj de o deose
bită complexitate, cu per
co-rde un ajutor preţios e- aceste cifre. Nerespeetarea formanţe ridicate. Omolo
nergeticienilor. între an calităţii cărbunelui livrat - ■■ -vc.... gat eu cîteva zile in urmă,
gajamentele asumate si la Mintia şi Paroşeni are noul motor este destinat
echipării motopompelor, u-
rezultatele muncii lor tre repercusiuni foarte grave tilajelor agricole, utilajelor
buie să existe o deplină asupra funcţionării siste de construcţii, grupurilor
concordanţă. Afirmăm a- mului energetic , naţional. electrogene şi frigorifice
etc.
ccst lucru deoarece în ul Dacă la toate acestea a- Motorul bicilindru răcit
tima perioadă a \ anului dăugăm şi minusul de cu aer funcţionează în pa
trecut energeticienii de la 400 000 tone cărbune (ne- tru timpi, cu injecţie di
rectă. realizată cu o pom
I.E. Deva s-au aflat din livrat în decursul anului pă tle injecţie. Cilindreea
nou în impas. Au acumu 1981) se deduce de ce nu sa este de i MG cmc, iar
lat minusuri la producţia pot fi încărcate grupurile raportul de compresie dc
1 :18. Puterea efectivă este
de energie electrică pe energetice la puterile no de 21 CP la 3 000 rotaţii pe
bază de cărbune. Prepara minale, de ce în luna oc minut.
De menţionat printre e-
torii din Valea Jiului, în tombrie (în întreprindere) fcctcle economice ale aces
loc să livreze cărbune la s-au realizat doar 485 mi- tei remarcabile realizări
calitatea şi în cantităţile fantul că tn construcţia sa
solicitate, le-au creat fel DORIN CORPADE este folosit un mare nu ol
măr
do
subansamblc
şl fel de greutăţi, deşi piese aflate In producţia
s-au angajat ferm că vor (Continuare în pag. o- 2-a) dc serie mare. (Aeerpresţ.
