Page 92 - Drumul_socialismului_1982_01

536 • DUMINICĂ. 3 î IANUA&ÎE 1982 pag. %

Luna cărţii la sate 3*

(Urmare din pag. i) C u v î n t a r e a tovarăşului Aspecte etnografice privind Ştiaţi c ă . . .
Nicolae Ceauşescu la Con­
...Începuturile stenografiei datează încă
ce, beletristice, de arta, sfătuirea de lucru de la agricultura mir-o zonă pe vremea romanilor ? Ele pot fi identificate
sport, geografie. Au pătruns C.C. ol P.C.R. din 22 ia­ in aşa-numitclc „Note tironice", atribuite Ϋ?S
în ultimul an la sate lu­ nuarie a.c., in problemele industrială — Valea Cernei (II) Tiro, un sclav-scrib al lui Cicero.
...„Polul" uscatului este reprezentat de ins®i
crări care s-au bucurat de de bază ale zootehniei şi la Dumct î Această insulă se află la vărsarea
Generaţia de azi se mindreşte cu o genea­
o caldă primire din partea a celor de importanţă vita­ logie veche, numele multor familii se regă­ fluviului Lonra, din Franţa, In Oceanul Atlon-
cititorilor: volumele 20 şi 21 lă pentru desfăşurarea in sesc fie în legende şi tradiţii locale, fie in tic. ...„Polul" apelor se află în Oceanul Pacifle,
din opera secretarului ge­ cele mai bune condiţii a miezul evenimentelor istorice mai îndepărtate Ia est do insulele Noii Zcclande 1
« neral al partidului, tovară­ activităţii în această ramu­ sau mai apropiate. Sînt familii vechi româ­ ...„Polul" continentului european este consi­
şul Nicolae Ceauşescu, ră, pentru realizarea exem­ neşti, harnice şi gospodare: Rudcanu, Valda, derat a fi satul Delavoe, din R.S.S. Ucrainea­
Zlătior, Boldea, Lupulescu, Topliccanu, Vlad,
j ani de activitate struirii societăţii socialiste plară a prevederilor pla­ Vlaicu, Dragotă, Danciu, Lup etc. tanţă in raport eu extremităţile Europei.
nă ? Această aşezare se găseşte la egală dis­
„România pe drumul con­
nului cincinal, a programu­
Majoritatea locuitorilor acestor sate işi tră­
...Simţul olfactiv al cîinolui a depăşeşte pe
I «t multilateral dezvoltate", ti­ lui de autoaprovizionare, iau existenţa în bipolaritatea industriai-agrară. cel uman dc 100 000 de ori ?
...Circa 40 la sută din greutatea eorpuioî
Acasă, activitatea zilnică se desfăşura pentru
pentru satisfacerea necesi­
mt din Hunedoara i tlurile apărute în colecţiile tăţilor industriei noastre so- asigurarea hranei. Terenul activităţii lor era nostru o reprezintă muşchii ? In total, omul
gîndirea
Din
social-politi-
ogorul, păşunea şl pădurea. Prin 1962, un bă-
are 639 de muşchi.
cialiste, ale agriculturii.
...Lacul natural Torel, din Italia, are pro­
cu cuvin tul de deschidere a ! că, economică şi lilozolică Deschiderea festivă a trîn din Clnciş relata: „în tinerelele mele nn prietatea de a-şi schimba culoarea 2 Pe timp
»•
erau mai mult de 1(1—12 inşi la mină; ceilalţi
a preşedintelui României,
'.auîului au literatură social-politică, be­ „Lunii cărţii la sate", în toţi erau ngricultori; acum sînt puţini în a- călduros, apa lacului devine roşiatică.
emoţionant festivităţilor rostit de tova­ •« letristică precum şi lucrări judeţul nostru va avea loc gricultură, mai mulţi lucrează in mină, dar
nu se lasă mai prejos nici in agricultură, nu
i sfert rtc răşul Mi hai Cervencovici, \ rămîn eu lucrul în urmă
preşedintele comitetului sin­ ale scriitorilor hunedoreni. astăzi după-amiază, la Că­
dublat rtc dicatului din Combinatul si­ K Luna cărţii la sate din minul cultural din Jebea, Terenul agricol al acestor sate nu era prea Mat în trei mutări
aţe de re- derurgic Hunedoara — sin­ acest an va acorda un loc cu participarea unor perso­ fertil, cu excepţia celui din Cinciş şi Ccrna.
dicat sub ale cărui auspicii I
Nefiind prea întins, el se rezuma Ia o fâşie
cirea a de­ cenaclul Işi desfăşoară acti­ »• important lucrărilor din do­ nalităţi ale scrisului româ­ îngustă de-a lungul Cernei; de aceea, cînd se Controlul poziţiei :
semn de vitatea — au cuprins mesa­ meniul organizării şi desfă­ nesc. Se inaugurează, aşa­ revărsa apa, primăvara şl toamna, aducea ALB: Ita3, Dd3, Nl)4, C17.
NEGRU: RcG, pe5.
aţii rena­ jul Comitetului judeţean de \ şurării muncii în agricul­ dar, o nouă perioadă în aluviuni nisipoase care acopereau culturile ce­
li re la Co­ partid prezentat de tovară­ tură, şi in mod deosebit care munca educativă se realiere. Din această cauză, oamenii creau noi
terenuri agricole pe terase mai adăpostite de
de p^lid. şa Maria Mitrofan, — secre­ I dezbaterii orientărilor de va desfăşura sub auspiciile viituri, defrlşînd locuri împădurite, Iăzuind hă­
it nrv tar al Comitetului judeţean * mare valoare cuprinse în calităţii. ţişuri cu „săponiul", ocrotind terenurile cu
nii asupra de partid, cuvintele de sa­ I îngrăditură din nuiele sau cu „gomile", adică
lut ale Comitetului munici­ *• ridicături de pămînt. Un bătrîn din Cinciş
pal de partid, Comitetului spunea: „Am rupt anumite coaste fără folos,
judeţean pentru cultură şi I cu păduri, spini şi toate colurile nelucrate".
muncitor
„Omul
degeaba
umbla
vorba
Nu
consilii­
versar educaţie socialistă, municipal % „Agora“ — 62 face din pustiu ogor".
»
judeţean
lor
şi
văii > pămînlul era arid,
susul
ale sindicatelor. ra", Săptămîna aceasta, revista de cultură cu public „Ago­ ncfertil, „năting"; „iarba aici e în vîrfui bo­
desfăşoară
care-şi
Consiliului
egida
activitatea
sub
luminarea „Diplomei de I pentru educaţie politică şi cultură socialistă al oraşului lovanului" ; ia coastă era pămînt roşu, iar la
şi sociale onoare a Comitetului jude­ •» Brad s-a aflat la al 62-lea număr. Din manifestările la ţanna pămînt alb ; de aceea, era gunoit cu
gunoi din paie de griu sau din frunze de pă­
ţean pentru cultură şi edu­
i, .membrii caţie socialistă şi Consiliu­ ! această ediţie consemnăm intervenţiile făcute de Ionel Gol- dure. Gunoiul păios era pus pe luncă, Iar cel
ii totodată cca, Fclicia Neag, Lucian Bumbea, Sorin Costina, Virgil putred pe deal. Un alt sistem de îngrăşate a
Trufaşu, Ely Oprişa, Marin Stan pe teme ca: romanul po­
ntrir sniâ- lui judeţean al sindicatelor" litic (Dumitru Popcscu: „Pumnul şi palma" voi. II), Mihai solului era staţionarea oilor două-trei nopţi,
;aneie lo- Cenaclului literar „Flacăra", I Eminescu în conştiinţa noastră, <iin lumea Tlialyei, Wolf- zdlră „mutarea strungii pe holdă"; Alternarea
ca şi luminarea de diplome N gang Amadeuş Mozart, civilizaţia secolului XX, precum şi culturilor cerealiere se practica mai puţin.
<fe stat
i cenaelu- unor membri ai cenaclului I filele de jurnal prezentate de Tiberiu Vanca, revista revis­ (Va urma)
telor alcătuită de Georgeta Eodiciu sau „Din tainele case­
şi unor activişti cu respon­
nbrii săi sabilităţi în domeniul cultu­ S tei cu caricaturi" oferite de caricaturistul Ştefan Balazs. Prof. BENiAMIN BASA
; cu con- - rii, care au sprijinit de-a Simeria
înfăptuirea lungul anilor activitatea ce­ 1 Amfiteatrul artelor
V
iu itonic- naclului a constituit momen­
rtei. tul încărcat de emoţie al I Ediţia din ianuarie a „Am fitcatrului artelor" din Deva a Fenomen cotidian SOLUŢIA PROBLEMEI
!
fost IntM- recunoaşterii meritelor acti­ K fost dedicată aniversării Luceafărului poeziei româneşti, DIN NUMĂRUL 7530
industrial vităţii depuse. sub genericul „Eminesciana". După cum reiese dintr-un studiu întocmit 1. Uf2 — e3 1 Rh5 — h6
Editorialul „Ecouri huuedorcne în opera lui Eminescu"
adevărat Şezătoarea literar-muzicalâ * (prof. C. Pascu), recitalul de poezie „Eminescu" (grupul de de Oficiul pentru aplicarea legislaţiei anti­ 2. Del — g2 BhG — h.7
3. Dg2 — g5 mat.
drog din S.U.A., 16 000 000 de americani con­
cadrul câ- In cadrul căreia membrii ce­ recitatori ni casei de cultură, laureat in recent Încheiata e~ sumă cu regularitate marijuana şi 41 000 000 —
naclului şi scriitorii invitaţi \
i ccnaelti- diţie a „Cîntării României"), filmul documentar „Emines­ „numai" din cînd In cînd. Zece milioane dc 1. ...h7 — hG
au citit din creaţiile lor şi cu", momentele de artă plastică „Imaginea lui Eminescu 2. Re3 — ii Rh5 — li4 :
ître elevii în sculptura românească (prof. Ghcorghe Murcşanu) şi mu­ persoane nu se mai pot dispensa de cocaină, 3. De4 — hl mat.
re au ci- care a continuat cu evolu­ I zicale „Somnoroase păsărele" (Sofia Istrate) au fost urmă­ iar un număr dublu prizează sistematic haşiş. CORESPONDENŢA :
ţiile lirice nlc grupului folk H „Cifra de afaceri" a acestui business înflo­
r. rite cu interes de un public numeros şi receptiv. Invita­ 53 Teodor Clucencu — Hunedoara. Am re­
„Canon" s-a constituit In- ţii serii au fost prof. univ. dr. Gavril Scrldon de la U- ritor, care este comercializarea stupefiantelor,
upâ-atnia- I se ridică anual Ia 64 miliarde dolari. In schimb, ţinut propunerea ; se află in studiul Comisiei
trrun veritabil act de cul­ niversitatea din Cluj-Napoca, cu elevata sa intervenţie judeţene de şah. La momentul oportun vop
nauguraie tură. * „Veşnic tlnărul Eminescu", şi regizorul de film Constantin bugetul pentru combaterea narcomaniei nu se afla din ziar amănunte despre concursul pse=
Vaeni, care a avut un inspirat dialog cu scriitorul Radu ridică nici măcar Ia un milion do dolari 1 O pus. Urmăriţi rubricu noastră duminicală ds
yClobanu. J srmâ mult prea slabă pentru un fenomen atît şah, în care se dau soluţiile corecte la proble­
de grav, devenit cotidian in Statele Unite.
mele publicate.
>
s
s ritului obiceiurilor de iarnă, Matematică distractivă
Pasiunea cărţii ca şi colinzile. Alături de ORIZONTAL: 1) Linie Irintă; 2) 53 unghiuri!
romaneşti",
„Decada
cărţii
„Saloanele"
de
de
carte
care constituie autentice — Parte dlntr-o iernă ! — îndeplineşte o func­
competiţii interjudeţene, „Lu­ ţie exponenţială; ;i) Trecerea sferei pe lingă
In urmă cu cincizeci de timp de doi ani, doar 350 na cărţii Ia sale" a contri­ dreptunghi (pl.) — Ne obligă la executarea
ani apărea romanul O de cititori ! Evident, aici nu buit poate in măsura cea corectă a unor figuri; 4) Se pune la punct
MOARTE CARE NU DOVE­ c vorba de dramatizare, de mai hotăiâtoare la propaga­ (fem.) — Economist, in final 1 5) Bazine eu
DEŞTE NIMIC, lată ee scria exagerare, de propagandă. rea cărţii, slimulînd intere­ volum obişnuit — Penultimele ecuaţii ! — Li­
au
durerile
\ despre acest eveniment au­ Acestea sincere fost profunde sul şi setea de carte, năs- s nie joasă (fig.) ; 6) Ansamblu fără scăpări la
interfeţe (adj.) ; 7) Trunchi de con ! — Gra­
reale,
şi
torul cărţii, Anton Holbau,
eind treptat adevărate pa­
ale \
\ unul dintre cei mai intere­ ale scriitorilor de odinioară, siuni ale lecturii. Milioane \ ficul funcţiilor de orice grad ; 8) Linie nedo*
sanţi scriitori dintre cele aflaţi la discreţia indiferen- de oameni din cele mai în­ ritâ, aici de faţă — Mulţime, număr mare ; S)
\ două războaie : „Volumul a depărtate colţuri ţării Pusă orizontal Ia păstrare, dreaptă şi nemiş­
\
avut cea mai bună primire descoperă azi cu uimire şi cată — Sumă maximă (od.) ; 10) Maximul
\ în toată presa, ceea ce m-a îneîntare adevărul cuprins în \ funcţiei (pi.) — Arc de curbă ! 11) Minimul
ţra orice mişcat cu atît mai mult, cu Consemnârî cuvintele unuia dintre bă- Noaptea „trage"... ziua „trage". funcţiei — Se enunţă explicit.
\ cit, pe atunci, nu cunoşteam trinii ctitori ai culturii ro­ Desen de V. MIHAILESCU VERTICAL : 1) Funcţie de gradul întîi —
aproape pe nimeni şi deci mâneşti : „...nu este alta şi Muchie la colţ ! 2) Legată prin linii paralele —
s nu erau la mijloc comple­ ţei şi a inaptitudinii oficiale mai frumoasă şi mai de fo-^ Cerc matematic ; 3) Susţinute cu temeinlee
\ zenţele obicinuite (...). Fiind pentru propagarea culturii. los în toată viaţa omului Totul depinde de ton cunoştinţe tematice — Sinusoide pe drumuri
Intre cei 350 de cititori ai lui
4) Favorizează nedorite abateri
un roman, e de presupus
de pulbere ;
zăbavă decît cotitul cărţi­
\ că se vinde mai uşor, căci Anton Holban şi zecile sau lor". de Ia linia dreaptă (pl.) —• Cuprins de toate
fatal e mai accesibil publi­ sutele de mii de cititori ai JJ, iarnă grea, dar vremea gradele (abr.) ; 5) Paralele pe calea aerului
\ cului. După doi ani, edito­ scriitorului de azi stă di­ e prielnică cititului. Scriito­ In publicaţia vest-germană „Nordbayerischer (sing.) — înscrişi la graniţa dintre alb şi ne­
rul m-a anunţat că (din ti­ ferenţa dintre două epoci de rii se răspîndesc azi in sa­ Kuner" a apărui, recent, următorul anunţ : gru ; G) Cu atracţie spre centru — Comprima­
\ rajul de o mie de exem­ civilizaţie. tele ţării pe urmele cărţi­ „Este imoral să nu p l ă t e ş t i datoriile. tul succesiunii ; 7) Punct direct (în tenis) »
plare) în toată ţara nu s-au E bine să ne oprim pen­ Noi smtera gata să vă ajutăm să reintraţi în Sc delineşte cu primul ordin de mărime ; S)
lor pe care le-au scris, ia s posesia banilor dumneavoastră, şi aceasta fără
\ vîndut decît 350“. Comenta­ tru o clipă din cînd în ciiid vor regăsi pretutindeni în- \ Se remarcă prin linii caracteristice — Ti®
întilnirea eu cititorii lor. Se
riile devin aproape de pri­ formalităţi birocratice. Nu scriem scrisori. In deprins cu jocul semnificaţiilor ; 9) Capăt fit
s sos. Avem nevoie astăzi de şl să evaluăm drumul pe tr-o strînsă comuniune, a- [ bitorii şi le vorbim pe tonul care convine"... paralelă ! — A trasa linii paralele (in sezon) j
schimb, mergem direct la ţintă — căutăm de­
care l-am străbătut. Vă in­
un anumit efort de imagi­
\ mărăciunca scriitorului, ci vit s-o facem azi, eind în dunaţi de lumina aceleiaşi < Evident, tonul In cauză convine creditorului, verticale ne teren ; 11) Caracterul unui calcul
10) Presărate cu puncte albe — Descrie Iinffl
\ naţie ca să înţelegem nu a-
nobile şi ireversibile pasiuni
toată ţara se deschide tra­
nu debitorului. Pentru acesta din urmă, per­
de împărţire (adj.).
pentru carte.
l situaţia incredibilă care i-a diţionala „Lună a cărţii Ia soana cu anunţul işi rezervă — desigur — oa- DICŢIONAR : NART — MIN — ETC — ELA.
dat naştere; In toată ţara. sate", intrată de acum in RADU CIOBANU > reeari argumente mai „dure".
PERDEICU ADRIAN
IOCLEI Cercul rebusisl „Dacia"
J L t Hunedoara
Doi cai-potere submarini
rilor pe care le trăim. Aces­
eiiii Bradului te cărţi acţionează asupra Poşta literară
noastră ta o incitaţie conti­
Un inginer vest-gemian a proiectat un mlni-
nuu stimulatoare şi salutară, vehicuT, dc 2 CP, destinat nu traseelor rutiere,
u s t u l cititului ea un impuls regenerator re­ — GHEOllGHE SANDULACHE ei celor... marine. Conceput do o manieră foar­
Hunedoara: câteva promi­
simţit adesea ca o exaltare do
te simplă, vehiculul acvatic este echipat cu un
conştiinţe şi de fiinţă întrea­ siuni sînt in fabula „Cocoşul motor dc miei dimensiuni, avlnd sistemul de
: de car­ profesionale ne conduce spre gă. Ciţi dintre noi nu ne şi găina", nu însă în măsu­ răcire cu apă. EI funcţionează pină la 10 me­
aibi ar o concluzie şi mai semnifica­ simţim revitalizate energiile şi ră să îndreptăţească publica­ tri adîacime şi poate „remorca" un om timp
r semn tivă: numărul muncitorilor SI puterile de muncă după lec­ rea. E prea încărcată de stîn- de două ore, cu o viteză de croazieră de î
imagina- întrece pe cel ai funcţionari­ tura unei pagini de carte bu­ găcii. km/h. Mal mult, minlmolorul poate pune in
indoinlâ lor şi al personalului din ser­ nă ? Ciţi dintre noi nu am ELENA ONC1UL — Brad : mişcare o ambarcaţiune. Constructorii se inte­
sensurile vicii, socotiţi împreună. Un rămas din copilărie şi pînă acrostihul pe care ni l-aţi tri­ resează de acest proiect. Poate peste cîţiva
: cîtorva bilanţ, aşadar, pe cit de su­ acum călăuziţi de exemplul şi mis nu întruneşte calităţile ani, adevărate „ herghelii" dc cîte doi cai-pu-
use şi a- mar, pe atît de revelator pen­ măreţia sufletească a unor artistice necesare poeziei şi tcrc vor zbura pe „cîmplile" năbădăiosului
rimile şi tru gustul şi sentimentul căr­ eroi de carte adevărată 7 deci nu a putut fi valorifi­ Neptun...
.icc. Aşa, ţii care domină fondul trainic îmi vine să cred că aici, cat, cu toate bunele intenţii
impui u- al vieţii spirituale din Brad. la Brad, fiecare miner răsfo­ pe care le conţine.
mdaristio Căci pretutindeni aici, in bi­ ieşte filele unei cărţi înainte DOMNICA BOTA-MACOVEI
cetăţean blioteci şi librării, ochiul vi­ de a pătrunde în lumea miri­ — Geoagiu: „De drag pe ro­ Marea planetă „necunoscută"
2 la bi- zitatorului este in continuă fică a galeriilor. Tot aşa cum mâneasca vatră/ Ne angajăm
o carte aşteptare_.şi căutare dc carte dascălii îşi încep periplul a- să dăm lumină/ Peste trep­ Care este cea mai mare planetă din gala­
rilor im- nouă, rî vuită cu aceeaşi ar­ uevoios prin galeriile sufle­ tele de piatră/ din pragul xia noastră ? Iată o întrebare pe care, eu si­
louă ori doare cu care tînjîm după o teşti ale copiilor după ce mai vremii ce-o să vină", fn fe­ guranţă, şi-au pus-o mulţi amatori dc astro­
al popu- mare şi statornică prietenie. întîi zăbovesc cîteva clipe lul acesta se poate versifica nomie. Din păcate, singura planetă de propor­
şulul. In El aşteaptă cărţile prezentu­ Ungă o carte deschisă. la infinit. Dar versificaţia nu ţii gigantice pe care noi, pământenii, o cunoaş­
a prefe- lui nostru socialist, cărţile Aici Ia Brad sentimentul este neapărat poezie. tem pină acum sc numeşte... Jupilcr şi apar­
cial-poli- care vor purta cu ele imagi­ cărţii se naşte în chip nece­ HONORICA FOCŞIEC — O- ţine sistemului nostru solar. „Uriaşa" are o
ipă locul nea drumului pe care ii ur­ sar din cultul muncii. Pasiu­ văştie: versuri declarative, pe REZOLVAREA CAREULUI
e îndea- căm sub înţeleaptă călăuză a nea şi respectul cărţii sînt alocuri chiar naive, în orice masă de 31S ori mai mare decit a Pămîntuluî APARUT ÎN ZIARUL NR 7530 :
hnice şi partidului. Sînt cărţile care, aici la Brad cheile cit care caz, ncpublicabllc. şi efectuează o mişcare completă de revolu­ 1) Etuvă —• Ceapă ; 2). Lină — Slalom %
tl eitilo- fără a avea pretenţiile unor locuitorii deschid şi pătrund ţie într-o perioadă ceva mai mare de 11 ani — Eratice — Uli; 4) Na — Ato — Inie; 5) Ani —
VASILE DAN — Hunedoa­
ncă este răspunsuri gata făcute, Îşi iot mai adine în lăcaşul ma­ ra: promisiuni sînt in versu­ mal precis în 11,8G2 ani. Există, desigur, şi Aspre — I; 6) Aner — Rece; 7) I — Uliţă —>
celorlalte propun să aprindă in noi do­ rilor succese de muncă si de rile trimise. Cititi mai multă alte planete-gigant în Calea Laptelui, dar noi Ape; 8) Nume — Aşa — UI ; 9) Iţă — Ul'JS-
nn le putem vedea. Poale că. în viitorul apro­
Ioc. Iar rinţe şi elanuri creatoare, în­ creaţie liberă. poezie şi şlefuiţi mai bine piat, eu ajutorul telescoanelor sneeiale, vom tură ; 10) Mănuşi — Aman; 11) Anima —
structuri aripate dc frumuseţea vremu- SABIN SELAGEA imaginea artistică. putea descoperi vreuna. Pină atunci... daţi. ________ _____________