Page 1 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 1

în spiritul proiectului Legii retribuirii muncii

                                                                                                          în unităţile agricole cooperatiste


                                                                                                La  muncile  agricole  trebuie  să

                                                                                                participe toţi locuitorii satelor

                                                                                           Cooperatorii   noştri   au   clare.  Aşa  cum  prevede   diu  de  .65  lei  pe  normă,
                                                                                         primit  cu  deplină  aproba­  legea,  fiecare  dintre  noi   obţine  un  venit  anual  d«?
                                                                                         re  şi  satisfacţie  orientări­  ţjoatc  beneficia  de  veni­  30  000  lei.  Asemenea  posi­
                                                                                         le  cuprinse  în  euvîntarea   turi  mai  mari  dacă  mun­  bilităţi  sporite  de  cîştig
                                                                                         tovarăşului      Nicolae   ceşte  mai  mult  şi  mai  bi­  sînt  şi  pentru  cei  care  lu­
                                                                                         Ceauşescu  la  recenta  Con­  ne, dacă produce mai mult.   crează  în  zootehnie.  Aşa
                                                                                         sfătuire  de lucru  de la  C.C.   Astfel,  dacă  depăşim  pro­  de  exemplu,  o  familie  ca­
                                                                                         al  P.CJl.,  şi  prevederile   ducţiile  planificate  şi  ne   re  are  două  loturi  de  vaci
                                                                                         proiectului  Legii  retribui­  încadrăm   în   cheltuielile   şi  realizează  indicatorii  de
                                                                                         rii  muncii  în  CAP.,  docu­  stabilite,  veniturile  noastre   plan,  la  un  număr  do  300
                                                                                         mente  care  exprimă  grija   sporesc  cu  25  la  sută.  La   norme  anual  şi  cu  un  ta­
             Anul XXXIV, nr. 7537     MARŢI, 2 FEBRUARIE 1932     4 pagini - 30 bani     profundă  a  partidului  şi   retribuţia  de  bază  se  mai   rif  mediu  de  65  lei pe  nor­
                                                                                         statului  pentru  dezvoltarea   adaugă  participarea  la  be­  mă,  obţine  un  venit  de  a-
                                                                                         şi  modernizarea  agricultu­  neficii,  sporul  de  vechime   proape  40  000  lei.  Aceste
                                                                                         rii,  pentru  stimularea  şl   pentru  activitatea  neîntre­  venituri  nu  sint  limitate,
                                                                                         cointeresarea   lucrătorilor   ruptă  în  aceeaşi  unitate  şi   ele  pot  creşte  proporţional
                                                                                         ogoarelor  în  creşterea  pro­  sector  de  producţie  şl  al­  cu  depăşirea  sarcinilor  de
                                                                                         ducţiei  agricole  vegetale  şi   te  stimulente  prevăzute  în   plan.  în  raport  cu  realiză­
                  liilIHIMWIiHiiiilLUIHil*                                               animaliere,  în  sporirea  ve­  lege.  Ţin  să  subliniez  că  o   rile cresc şi veniturile ca-
                                                                                                                    familie  compusă  din  două
                                                                                         niturilor  şi  a  avuţiei  ob­
                                                                                         şteşti,  pe  baza  aplicării   persoane  care  lucrează  în   IOAN COSOR,
                                                                                         principiilor  autocondueerii,   producţia  vegetală  şi  rea­  preşedintele C.A.P. Beriu
                                                                                         autogospodăririi  şi  auto-   lizează  250  norme  fiecare,
                 Combinatul minier Valea Jiului a d e p ă ş i i                          gestiunii economico-finan-  aplicindu-se un tarif me­  (Continuare în pag. a 2-a)
                         planul !a producţia de cărbune
            llotărîţi  să  materiali­  bil  spor  la  producţia  fi­  Jiului  în  activitatea  de
           zeze  în  mod  exemplar   zică  de  cărbune.  Printre   producţie,  cu  toţii  fiind                                                DUMINICĂ S-A DESCHIS
           indicaţiile  şi  orientările   unităţile  miniere  cu  cele   hotărîţi  să  îndeplinească                                                „LUNA CĂRŢII
           date  do  secretarul  gene­  mai  mari  depăşiri  de   integral  prevederile  de
           ral  al  partidului,  tovară­  plan se numără I.M, Vul­  plan  pe  anul  în  curs,                                                         LA SATE"
           şul  Nicolae  Ceauşescu,   can (plus 8 720 tone), I.M.   precum  şi  sarcina  supli­
          minerii  Văii  Jiului  au   Lupeni  (4  311  tone),  I.M,   mentară  încredinţată  do
           început  anul  1982  cu  de­  Uricani  (3  046  tone)  şi                                                                            Accesul maselor
          păşiri  ritmice  ale  pla­  I.M. Paroşeni (2 011 tone).  partid,   minerilor   Văii
          nului,  reuşind  să  încheie   Succesul îi mobilizează   Jiului,  începînd  cu  luna
                                                                                                                                                    la lectură,
          prima lună cu un sensi­    mai mult pe minerii Văii  februarie.
             „Urmărim creşterea producţiei mai ales prin                                                                                         la lumina slovei

                       sporirea productivităţii muncii"                                                                                          Legătura  cu  cartea  a
                                                                                                                                                oamenilor  de  la  sate  nu
          Prima  lună  a  anului   avansare  a  complexului  şi,   incit  combinele  de  înain­                                                 poate  li  circumscrisă  in­
         1082  înscrie  întreprinderea   bineînţeles,  producţia  de   tări  şi  transportoarele  de                                            tr-a  perioadă  anume  din
         minieră  Paroşeni  printre   cărbune.  Ara  luat  măsura   la  aceste  lucrări  să  func­                                              calendar.  Ea  este  o  rea­
                                                                                             C.S. Hunedoara — reparaţii electrice. Lăcătuşul numtor
         minele  fruntaşe  ale  bazi­  ca  în  această  zonă  să  pla­  ţioneze   fără   întreruperi.   Iouel  Vlăiconi  a  lost  evidenţiat  in  muncă  lună  de  lună   litate  vie,  continuă,  iar
         nului carbonifer Valea Jiu­  săm  efective  suplimentare   Numai  aşa  ne  vom  putea   în amil 1981.         Foto: VIRGIL ONOIU       acum,  la  vremea  anotim­
         lui.  Producţia  suplimenta­  pentru,  a  redresa  situaţia.   înscrie  în  programele  sta­                                          pului  alb,  manifestările  din
         ră la zi depăşeşte 2 000 to­  La  sectorul  I,  producţia   bilite  pentru  intrarea  la                                               „Luna  cărţii  la  sate"  vin
         ne de cărbune cocsificabil.  suplimentară  este  în  conti­  timp  în  producţie  a  noi­  IERI A ÎNCEPUT RECENSĂMINTUL                să-i  potenţeze  valorile.  Că
          —  Acest  succes  —  arăta   nuă  creştere  datorită  pro-   lor  capacităţi,  mai  ales  că                                          aşa  este  ne-a  confirmat-o
         i.ng.  Kov-acs  Emcric,  di­  ductivităţilor  înalte  obţi­  in  acest  an  vom  mai  primi   ANIMALELOR DOMESTICE                     însăşi  ziua  deschiderii  a-
         rectorul  întreprinderii  —   nute  .de  la  o  zi  la  alta.  în   două  complexe  mecanizate,                                        cestei   manifestări   cind,
         este,  de  fapt,  o  continuare   panoul  8,  clin  stratul  13,-   care  vor  trebui  introduse                                       dintr-un   capăt   la   altul
         a  rezultatelor  bune  din  lu­  unde lucrează brigada con-  în  subteran  (ambele  în   Relatări de ia fata locului,                  al  judeţului  —  la  Dobra
         nile  noiembrie  şi  decem­                          stratul  5),  numărul  acesto­                                                    şi  Ribiţa,  la  Burjuc  şi
         brie  ale  anului  trecut.  In                       ra  ridieîndu-se  Ia  şase.  Iar                                                  Geoagiu, Şoimuş şi Buceş,
         acest  an,  ne-am  realizat  şi   l M. PAROŞENI      prin  urmărirea  riguroasă  a   însoţind un colectiv de recenzori                 Zam  şi  Obirşa  -  oame­
         depăşit  planul  din  primele                        programelor  de  creştere  a                                                      nii  satelor  au  facut  din
         zile,  înregistrînd  în  conti­                      productivităţii  muncii  con­  în  toate  localităţile  hu-   să  furnizeze  date  certe  ca­  debutul   „Lunii   cărţii  la
         nuare,  în  ambele  sectoare,   dusă  de  Ti  tu  Teaceneo,  a-   tăm  pe  sporirea  continuă   nedorene,  ca  dealtfel  în   re  vor  sta  la  baza  măsu­  sate" o sărbătoare.
         o  bună  ritmicitate  în  în­  veam  la  un  moment  dat   a  producţiei  de  cărbune   întreaga  ţară,  ieri  a  înce­  rilor  ce  trebuie  întreprinse   La  Ţebea,  vatră  de  a-
         deplinirea   planului   fizic   productivitatea  medie  de   cocsificabil,  aşa  cum  ne-a   put  recensămintul  anima­  în  fiecare  unitate  ndminis-   dincă  simţire  românească
         la cărbune.               17  tone  pe  post,  iar  în   qerut  conducerea  partidu­  lelor  domestice  —  acţiune   trativ-teritorială  în  scopul   pentru  înaintaşi  şi  pen­
           —  Dintr-o  situaţie  de  la   prezent  s-a  ajuns  la  21,7   lui,   personal   tovarăşul   cu semnificaţii majore pen­  dezvoltării   zootehniei   şi   tru  urmaşi,  deschiderea
         biroul  de  urmărire  a  pro­  tone  pe  post.  Rezultate   Nicolae  Ceau.şescu.  Dealt­  tru fundamentarea măsuri­  creşterii  ponderii  acestui   festivă  pe  judeţ  a  „Lunii
         ducţiei  am  reţinut  că  în   bune  se  obţin  şi  în  stra­  fel,   prin   suplimentarea   lor  de  dezvoltare  în  conti­  sector  la  aprovizionarea  cu   cărţii  la  sate"  a  fost  o
         decada  a  doua  sectoarele   tul  18,  brigada  lui  Faza-   sensibilă în acest an a pro­  nuare  a  sectorului  zooteh­  produse  agroalimentare  a   sărbătoare  a  sufletului  şl
         nu  au  mai  fost  constante                         ducţiei  de  cărbune  pe  an­  nic,  precum  şi  a  progra-'   oamenilor muncii.
         in  realizări,  mai  ales  sec-'   Ras  Franclsc  obţinînd  8   samblul  Combinatului  mi­  melor  de  autoconducere  şi   împreună  cu  membri  ai   a  cugetului,  in  care  co­
                                                                                                                                                muniunea
                                                                                                                                                          publicului
                                                                                                                                                                   cu
         torul  II,  care  pornise  des­  tone  pe  post,  în  loc  de  7   nier  Valea  Jiului,  minei   autoaprovizionare   terito­  comisiilor  de  recenzori  ca­
         tul  de  bine  în  prima  parte   cît   are   planificat.   Vor   noastre  îi  revine  o  creşte­  rială.  Desfăşurîndu-se  la   re  îşi  desfăşoară  activita­  litera  cărţii  s-a  făcut  pe
         a  lunii.  Cum  se  explică   ieşi  din  funcţiune  cîteva   re  zilnică  de  233  tone.  A-   scurt timp după Consfătui­  tea  în  comuna  Veţel  am   cit  de  firesc,  pe  aţii  de
         aceasta ?                  complexe  aflate  în  prezent   ceastă  cantitate  de  cărbu­  rea  de  lucru  de  la  C.C.  a!   urmărit,   ieri   dimineaţă,   inălţător.   Legătura   cu
                                                                                                                                                cartea,  cu  lectura,  dialo­
           —  Intr-adevăr, după pri­  în  lucru,  acestea  urmîncl   ne  în  plus  am  defalcat-o   P.C.R.,  prilej  cu  care  se­  n iers u 1  rece n să m î n t u 1 u i. gul  scenă-sală,  sală-sce-
         ma  decadă,  sectorul  II  a-   să  fie  din  nou  introduse   pe  sectoare,  brigăzi  şl  zile.   cretarul  general  al  parti­  Colectivul  din  care  fac   nă,   s-a  Înfiripat   dintru
         vea  o  producţie  suplimen­  în  subteran,  în  alte  aba­  am  purtat  discuţii  cu  oa­  dului,   tovarăşul   Nicolae   parte  Mariana  Robar  şi   început,  îndată  după  des­
         tară  de  două  ori  mai  ma­  taje,  acţiune  ce  va  avea   menii  .şi  am  luat  unele   Ceauşescu,  a  dat  orientări   Gheorghe  Işfan  şi-a  înce­  chiderea  manifestării  de
         re  decît  sectorul  I.  Pe  par­  loc  in  cursul  lunilor  apri­  măsuri  menite  să  asigure   şi  indicaţii  deosebit  de   put  activitatea  în  cătunui   către  Bujor  Marian,  se­
         curs  a  început  să  piardă   lie  şi  mai.  In  aceste  două   realizarea  integrală  a  plă­  preţioase  privind  valorifi­  Vîlcez, aparţinător .satului-   cretar  adjunct  cu  pro­
         din  producţie,  ajungînd  ca   luni  va  avea  de  suferit   nuiţii  pe  acest  an  şi  a   carea  deplină  a  întregului   eentru  al  comunei.  La  una   bleme  de  propagandă  al
         in  prezent  raportul  să  fie   pianul,  urmînd  ca  din  iu­  sarcinii   suplimentare   la   potenţial  zootehnic  al  pa­  din  gospodării  am  stat  de   Comitetului   comunal   de
         invers.  Aceasta  datorită  u-   nie  să  ne  înscriem  din   producţia  de  cărbune,  pe   triei,  sub  aspectul  creşterii   vorbă   cu   cooperatoarea   partid  Baia  de  Criş,  şi
         nor  greutăţi  care  au  apă­  nou  cu  rezultate  bune.   care  o  considerăm  ca  o   efectivelor  de  animale,  al   Jenica  Moţ.  care  ne-a  re­  după  ce  profesoara  Vale-
         rut  în  panoul  V.  Abatajul   Pentru  ca  efectele  negati­  încredere   a   conducerii   introducerii  noilor  norme   latat :      ria Stoian, directoarea
         a  intrat  intr-un  ax  diago­  ve  asupra  realizărilor  să   partidului  în  hărnicia.  în   do  furajare  şi  folosirii  in­  — Nu am avut nici o re­
         nal  care  se  menţine  pe  li­  nu  fie  prea  mari  ne-am   forţa  do  mobilizare  şi  de   tensive  a  pajiştilor  natu­  ţinere in a declara ani-  LUCIA UCiU
         nia  frontului  de  cărbune,   concentrat  din  timp  aten­  acţiune  a  minerilor  Văii   rale  —  cerinţe  ce  se  în­
         în  asemenea  condiţii  este   ţia  asupra  pregătirii  noilor   Jiului,        scriu  în  contextul  înfăptui­        N. TiRCOB       (Continuare in pag. o 3-a)
         nevoie  de  mai  multă  ma­  capacităţi  de  producţie.  Am                     rii  noii  revoluţii  agrare  —,
         noperă, scade şi viteza de  asigurat toate condiţiile  CONSTANTIN IOVĂNESCUrecensămintul este menit         (Continuare în pag. a 2-a)

                                                  Deschizători de drumuri subteran©

                                        Tehnicianul  Nicolae  Baba,   că,  iar  regretul  işi  are  mo­  înţeles  bine  cu  ortacii,  am   Ieri  a  Veturia,  sau  faptul  că
                                      secretarul   comitetului   de   bilul  în  ieşirea  la  pensie  a   trăit  ordonat  împreună  cu   băieţi  harnici  şi  conştiincioşi
                                      partid  al  sectorului  investi­  celor  doi,  cu  data  de  1  fe­  familia  mea  —  soţia,  înca­  ca  han  Andronache,  Pavel
                                      ţii,  din  cadrul  Întreprinderii   bruarie a.c.    drată  ca  laborantă  la  I.M.   Cherman,  Albert  Dionisie,
                                       miniere  Barza,  ne  vorbeşte   ,,După 32 de ani de mun­  Barza,  băiatul  —  student  la   AureI  Şipoş,  loan  lovu  -
                                       cu  plăcere  şi  regret  în  a-   că  din  care  21  la  I.M.  Bar­  Timişoara,  iar  fetiţa  -  ele­  care  au  învăţat  meserie  lin­
                                      celaşi  timp  despre  doi  din­  za,  numai  la  sectorul  de   vă  încă  la  şcoala  genera­  gă  mine  —  sint  azi  mineri
                                       tre  cei  mai  buni  mineri  de   investiţii,  a  venit  timpul  să   lă  -,  sint  mulţumit  de  ceea   de  nădejde  la  investiţii.  Nu
                                       la  Bana  :  Simîon  Gruber   mă  retrag  la  odihnă  -   ce  mi-a  dăruit  viaţa,  de   voi  uita  mina,  unde-mi  voi
                                                                spune,  cu  o  undă  de  emo­  ceea  ce  am  realizat  prin   întoarce  mereu  gindurile,  cu
                                       şl Vasile Patriche. Plăcerea
                                       rezidă  în  faptul  că  cei  doi   ţie  în  glas,  minerul  specia­  muncă.  N-am  să  uit  satis­  plăcere şi mulţumire“.
                                                                list  Simion  Cruber,  un  om   facţiile  trăite  la  finalizarea   Aceleaşi  gînduri  şi  senti­
                                       destoinici  mineri,  adevăraţi   domol  la  vorbă,  dar  aspru   unor  lucrări  importante  -   mente  şi  de  la  şeful  de  e-
                                      deschizători de drumuri sub­  ta  treabă.  Mi-a  plăcut  mult   puţul  auxiliar  nr.  1,  suito­  chipâ  Vasile  Patriche,  care
                                      terane  spre  bogăţiile  Apu­  mineritul  şl  m-ani  străduit   rul  de  abataj  intre  orizon­  a plecat la muncă, din Ne-
                                      senilor,  au  constituit  exem­
                                                                să-mi  fac  întotdeauna  da­  turile  490-330  m,  circuitele
                                      ple  permanente  de  probi­  toria.  Am  muncit  cinstit,  am   de  la  puţul  central  -,  rea­  DUMITRU GHEONEA  GltUBER SIMION
                                      tate  profesională,  conştiin­  fnvâfat  mereu  şi  i-am  învă­  lizarea  vitezei  record  de                miner specialist
                                      ciozitate şi dăruire in mun-  ţat şi pe alţii meserie, m-am  înaintare, de 412 m, la ga-  (Continuare In pag. o 2-oJ
                                                                                                                                                  ________ J
   1   2   3   4   5   6