Page 10 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 10
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
PROIETABI PIN TOATE TAmig. UNIŢI-VĂ'
ll iT elevi;
n,oo Viaţa satul
m i m m 13.00închiderea
lui
10.00 Telex
10,05Sport şi s
10.30Şah
10.30Viaţa cultu
17.00 Studioul tii
A s c e n s i u n e s p r e t e h n i c a d e v î r f Corpuri de lustri! 17,43Desene ani
18.00închiderea
lui
milarea unor maşini-unel- „Strungul de precizie O- made in... Simeria 20,00 Telejurnal
o Compartimentul de concepţie — creierul uzinei te, subansamble, repere, răştie" (SPOR), aflat în e- 20,25Actualitatea
20,40Floarea di
o Idei — valuta forte o „Am dovedit că putem şi piese de schimb, scule etc., xecuţie de prototip şi de Emisiune-co
noi“ ® Mulţumirile proiectanţilor a SPOR va av-ea prin care să reducem im spre care se crede că va în procesul realizării di ducţiei, ele au dat rezul tru tineri ir
muzică pop
cu siguranţă... spor o Pe planşete — noi soluţii prind portul, deci efortul valu avea spor în desfacere şi feritelor articole din mar tate încurajatoare din 21,30Dezbateri <
contur e Calitatea mai presus de orice e Şi în final, tar al statului, să dimi în producţia concretă, se mură, executate la între punct de vedere al cali 21,50Meridianele
desigur, eficienţa. nuăm cit putem mai mult află în lucru o pompă cen prinderea de profil din Si tăţii. Dar oamenii nu erau 22,15Telejurnal.
consumurile de materiale, trală şi o supapă de capăt meria, corpurile de lus mulţumiţi. Unul dintre ma
combustibil şi energie, să — de asemenea pentru li truit reprezintă componen terialele utilizate în reţeta
Racordată de puţini ani asigurat un spaţiu cores ridicăm necontenit ştache niile de laminare de la Hu te de neînlocuit ale fluxu de fabricaţie era din im li^ADSO
la circuitul unităţilor in punzător de desfăşurare a nedoara şi Galaţi —, iar lui tehnologic. Cu ajuto port. Aşa că au continuat
dustriale republicane, în activităţii, l-am încadrat ta calităţii întregii activi în fază de cercetare-pro- rul lor se încheie lungul căutările, au încercat alte
BUCUREŞTI I :
treprinderea mecanică O- cu personal competent şi tăţi să creştem pe toate iectare un agregat de ale şi anevoiosul ciclu al pro şi alte soluţii, numai cu programul dimii
răştie s-a dezvoltat în rit s-a apucat , serios de trea căile eficienţa economică a zat fin, două standuri de Radiojurnal : *
muri accelerate. Capacită bă. Azi colectivul de aici întreprinderii. Ne-am a- rodaj ale roţilor dinţate, pr~~ *! M'
(«îi’or :
ţile de producţie existente numără peste 100 de lu daptat din mers preocupă alte lucrări. „Prin tot ceea „MARMURA" SIMERIA ? li :
au fost extinse şi perfec crători şi a doblndit deja rile la cerinţele actuale ale ce facem ne străduim să
ţionate, s-au construit ca o bună experienţă, reflec economiei naţionale şi în conferim niveluri tot mai
pacităţi noi, moderne, de tată în activitatea concre toate direcţiile amintite ridicate de calitate tutu lucrării marmurei, dîndu-1 materiale de provenienţă r r Mito
înaltă tehnicitate şi com tă a uzinei, în indicatorii avem rezultate cu care ne ror produselor noastre, să acesteia strălucirea finală. indigenă. Urmarea ? As şoi? . ' r
tic-
plexitate, colectivul s-a săi de eficienţă. putem mîndri“. urcăm continuu spre teh Rină nu demult, la „Mar tăzi întreprinderea „Mar d» r . • 1
consolidat din mers, pro I-am vizitat la ci acasă. împreună cu subinginerul nica de vîrf, să creştem ■ mura" .Simeria corpurile mura" Simeria îşi produce soare j; . :,'.j
ducţia a crescut conside eficienţa întregii activi de lustruit se aduceau din singură corpurile de lus 12.00 :<*•*! j v»
Din ce r.o
rabil. Ascensiunea conti tăţi" — releva Laurian -Da import. Pe lingă faptul că truit necesare procesului nostr ; ' > .'
nuă, în acest cincinal I.M. !. M. ORĂŞTIE vid. „Şi, pînă acum, prin se plăteau pentru ele sume de producţie. Ce înseamnă nico ’i M*
Orăştie urmînd să cunoas însemnate, în valută, pro aceasta ? Diminuarea e- prem
De la 1 la 3;
că cea mai puternică dez ceea ce am realizat, am duceau şl unele dereglări fortului valutar, elimina univers 20: 10,00
voltare d'in întreaga sa e- dacă se poate spune aşa, Lauri an David, şeful ate dovedit că putem face şi ale procesului de produc rea stagnărilor în produc nai; 16,15 Cîntecc
16,25 1
Aladar ;
xistenţă de peste trei de pe creatorii fabricaţiei de lierului nr. 3, notăm cîteva noi produse bune, cu per ţie. Şi atunci s-a luat ini ţie, reducerea consumuri organizare In aj
cenii. la I.M. Orăştie. Lucrau de reuşite din domeniul asi formanţe competitive, că ţiativa realizării lor in în lor specifice la unele ma 16,40 Din clnteci
— într-o întreprindere zor, cu spor, în cele patru milărilor. Pînă nu de mult, avem capacitatea creatoare treprindere, la atelierul de teriale scumpe şi defici românesc eoni
care se respectă — şi noi ateliere de proiectare şi în maşina de găurit radială să ne ridicăm la nivelul abrazive. S-a angajat în tare, ca acidul oxalic, bio 16,55 Sfatul medii
ştiri;
Buletin
aşa vrem să credem că atelierul productiv de auto- :(MGR 25) se aducea din tehnicii mondiale — a încercarea respectivă un xidul de staniu ş.a., cu limbii române; )
sin tem — este nevoie nea uiilare. „Avem lucrători import. Specialiştii de la ţinut să adauge teh peste 50 la sută. Mai mult, păr şi te cint, p
părat de un compartiment bine pregătiţi profesional, I.M .O. au asimilat-o şi a- nicianul Ioan Pîrva, Iar colectiv de muncitori, a- cei care utilizează corpu 18.00 Orele serii
de pregătire a fabricaţiei — activi, pasionaţi de nou. ciira se află în fabricaţie cfcd auzim că pro vînd în frunte pe inginera rile de lustruit de produc teneu — Cîntar
niei; 20,30 Rad
ne spune ing. Mircea Ro de meseria lor — aprecia de serie, primele vreo 30 dusele noastre sînt apre Ana Muck şi pe maistrul ţie autohtonă atestă fap 22.00 O zi într-o
tea, directorul unităţii, un ză subinginerul Nicolae de bucăţi fiind apreciate ciate de beneficiari, ne Iile Manea. După multe tul că ele sînt superioare Bijuterii muzica
saltă inima de bucurie, ne
om stăpînit de neastâmpă Şîmon, şeful comparti de beneficiari. De aprecie zile de muncă, de căutări în ce priveşte calitatea 5.00 Non stop mi
turn.
rul creaţiei, al organizării, mentului. Foarte • multe re s-a bucurat, pentru înal îndârjeşte de a lucra şi şi probe, au fost realizate şlefuirii celor pînă de cu-
al progresului în muncă. produse ce se realizează în tele sale performanţe, şi mai bine". primele corpuri, de lus rînd Importate.
Aşa am ajuns să consti fabrică sînt, în primă in pompa de noroi, de aseme Despre experienţa boga truit „made in... Simeria". IdlNEMJ
tuim, în urmă cu vreo doi stanţă, „opera" lucrători nea asimilată şi fabricată tă acumulată în scurt timp Supuse examenului pro- MIRCEA LEPĂDATU
anî şi ceva, compartimen lor noştri In principal ne la I.M.O. şi experimentată de colectivul compartimen
tul de concepţie. I-am sta orientăm preocupările şi e- cu bune rezultate în in tului de concepţie de la
DEVA: Capitol
bilit atribuţii precise, i-am nergiile creatoare spre asi- dustria minieră din judeţ, I.M, Orăştie, despre stră lea (Patria); Serj
iar 'Siderurgiştil din Hu daniile şi reuşitele de aici riile I-II (Arta);
nedoara şi Galaţi s-au de ar putea. vorbi cu toată DOARA: Râzboii
în bilanţul ideilor - milioane clarat satisfăcuţi pentru competenţa Nicolae Ru- — seriile I-1I
Numele meu e
san şi Nicolae Stoica, Ele
calitatea şi gradul de func
ţionalitate ale celor 15 ti na Morariu şi Radu Jude, seriile l-II (Sidc
Aventuri în Mar
Ideile — promotoare ale ceanu — care au gîndit şi puri de linii de laminare Jianu I-Iancheş ori Zamfir lui (Arta); Secr
noului — sînt un „pro proiectat utilaje pentru cel — repere care se impor Bîldea, Remus Rusan sau tofonului (Const
PETROŞANI: T
dus" de bază în combinatul mai nou produs al cdlnbi- tau. Eugen Bogdănescu — lu (Unirea); Proble
hunedorean. în anul care natului hunedorean .-— vata întregindu-ne documen crători cu aport substan nale (7 Noicmb
a trecut ele au adus două minerală din ’ zguri lichide tarea, subinginerul Gheor- ţial la realizările despre PENI: Domnişoa
(Cultural); VULC
brevete de invenţii şi nu de furnal. Au realizat un ghe Oprişa, şeful atelieru care am vorbit. dentul nu răspum
meroase inovaţii. Eficien cuptor electric pentru ob lui nr. 1, ne-a vorbit şi De la şeful comparti fărul) ; LONEA
în Egipt --Minerul
ţa economică a ideilor ma ţinerea acestui material şi despre realizarea unui a- mentului şi de la directo LA : Piine, ai
terializate în diverse ma au pus la punct un pro gregat multiax pentru pre rul întreprinderii am mai (Muncitoresc) ; Al
şini şi utilaje, subansamble cedeu şi o instalaţie de re lucrarea unor carcase com reţinut preocupările pen Zbor înalt (Mui
ale unor agregate siderur glare automată a grosimii plexe, a unei maşini de tru dezvoltarea acestui URICANI: întoa
(F
gice, în noi tehnologii de stratului de vată minerală ascuţit scule şi a alteia de compartiment şi îmbună Hordubal Doi fo
BRAD:
lucru ajunge în jurul ci în funcţie de nivelul topitu ascuţit freze, Waltter — în tăţirea condiţiilor de lu Siberia (Steaua r
frei de 5 milioane lei, cu ri! Rezultatul muncii aces cadrul acţiunii de auto- cru, cîteva idei şi planuri RABARZA : îi
1,5 milioane lei mai mult tor oameni a fost încunu dotare a atelierelor între de perspectivă imediată, sfîrşitul iernii
ORĂŞTIE: Mont
ca în anul 1980, numărul nat cu două titluri de in prinderii — , despre hăr pentru ca acest adevărat (Patria ; Articol
inventatorilor şi inovatori venţie. nicia şi glndurile de mai creier al întreprinderii să seriile I-TT /
lor ridieîndu-se în anul ce O altă invenţie care aş bine în producţie ale lu gândească mai mult, mai GEOAGIU-BAl :
Deerfield (Casa
a trecut la 60. teaptă... proba focului (s-a crătorilor de la concepţie. repede, mai bine, mai eco
60 de oameni pentru ca realizat instalaţia şi ur Pe planşeta proiectanţi nomic. Aspect clin staţia de com preş o are pene*
re activitatea de realizare mează probele tehnologice) lor, alte idei şi soluţii mat a C.S. Hunedoara. Foto: v
prind contur. Pe lingă DUMITRU GHEONEA
C.S. HUNEDOARA
Stimulente ce ne determină să sporim recolta de cartofi
ritmică a planului secţiei se află la uzina nr. 5 din
6au atelierului nu poate combinat. Este un dispo în unitatea noastră — nea obiectiv este pe deplin faţă, in perioada actuală lor ii amin
fi despărţită de noţiunile zitiv de forjare orizontală C.A.P. Clopotiva —, cul posibilă. Edificator în a- în atenţia noastră se află VuJcu, Li vi
de eficienţă, productivita în matriţe, cu două planuri tura cartofilor pentru să cest sens este faptul că în fertilizarea terenului des Mihuţoni şi
Rezultatele trf
te şi calitate. Acumulînd de separaţie, montate pe mânţă ocupă an de an o anul trecut de pe o supra tinat culturii cartofilor. Pe toţi localnki, care cunosc februari'- 1982 :
o vastă experienţă de o presă verticală. Avanta suprafaţă de 90 de hecta faţă de 18 hectare am ob o treime din suprafaţă s-a bine terenurile C.A.P. şi
muncă, avînd temeinice jele utilizării acestui dis re. Cunoscînd răspunderea ţinut, în medie, cîte 24 făcut fertilizarea cu cîte înţeleg . răspunderea ec le Extr. T: 3, 34,
cunoştinţe profesionale şi pozitiv sînt multiple: rea ce ne revine privind spo tone cartofi la hectar. Pe 500 kg superfosfat ]a hec revine faţă de soarta re Extr. a TT-a:
de specialitate, el au cău lizează deformarea mate rirea contribuţiei la reali suprafaţa respectivă s-au tar. De asemenea, s-au coltei, in lumina prevede 6, 29. 20.
tat noul dhiar şl în acele rialelor în plan orizontal zarea programului de au- aplicat dte 50 tone gunoi transportat în cîmp 900 rilor Decretului Consiliului
Fond de cîstig
locuri uncie se credea că pe mai multe direcţii, se toaprovizionare teritorială, de grajd la hectar, ferti- teme gunoi de grajd, din de Stat privind îmbunătă lei.
s-a ajuns la limita per utilizează pentru forjarea ne preocupăm să punem ţirea activităţii de mecani
fectibilităţii şi că de aco tuturor pieselor, indiferent cit mal bine în valoare po zare, cit şi a celui privind
lo nu se mai poate face de mărimea lor, are un tenţialul productiv al uni C. A. P. CLOPOTIVA întărirea ordinii şi disci
nimic. Aşa s-a ajuns la re preţ de cost scăzut faţă de tăţii. stimulaţi fiind în a- plinei în muncă.' Fireşte, i Vremi
ducerea consumurilor de maşinile orizontale existen cest 6ens de prevederile vom acorda maximă aten
energie electrică în perioa te. în plus, foarte multe Decretului Consiliului de lizarea avînd un rol deci care 600 tone s-au împrăş ţie calităţii lucrărilor de Timpul prob
da de pornire-oprire a blo din subansamblele noii Stat referitor la contractă siv asupra nivelului re tiat pe 15 hectare. Dispu pregătire a terenului, ce ziua de 4 feb
curilor K.T.E. 35, la cali- maşini s-au realizat din rile şi achiziţiile de pro coltei la unitatea de su nem de cantitatea necesa lor de întreţinere a cultu Vremea va li
să noaptea,
brarea profilului cornier materiale recuperabile. duse agricole vegetale, pe prafaţă. ră de gunoi de grajd pen rii şi realizării unei den mai mult senii
pe caje verticale la lami De la un an la altul a- baza cărora se acordă pri Ca lucrări în tehnologia tru a fertiliza cu îngrăşă sităţi corespunzătoare de sufla In genera
peratura minin
norul de profile mijlocii ceste ..produse" ale com me de 100 lei pe tona de ' culturii am realizat: arătu minte organice o suprafa plante la unitatea de su prinsă între
şau la recuperarea căldurii binatului hunedorean sînt cartofi pentru sămînţă tu ra de toamnă, cîte trei pra- ţă de 50 de hectare. In a- prafaţă — ca factori deci minus 10 grad
gazelor arse, evacuate din tot mai numeroase. Dova turor producătorilor care şile mecanice şi una ma celaşî timp, sînt asigurate sivi pentru sporirea re scăzută. Te mp
cuptoarele mici pentru în dă stau şi cele 10 cereri livrează la fondul de stat nuală, erbicidarea totală şi cantităţile de Îngrăşămin coltei la hectar şi a livră ximă între mii
călzirea semifabricatelor în de brevete înaintate anul cel puţin 10 000 kg cartofi patru tratamente, din care te cu azot şi potasiu care rilor la fondul .de stat. în nus 3 grade. D
alocuri ceaţă,
Vederea forjării. Sînt doar trecut la OJS.I.M.. cit şi de pe fiecare hectar culti două combinate pentru se vor aplica în raport de de chiciură.
cîteva exemple. cele 52 propuneri de ino vat. Beneficiind de preve combaterea manei şi a gîn- cerinţele solului si plantei, acest sene ne mobilizează Timpul prol
La acestea se adaugă vaţii, fapt ce ne determi derile respective în acest dacului din Colorado. întreaga cantitate de să şi proiectul Legii retribui 5 şi 6 februar:
alte două realizări- de ulti nă să afirmăm că focului an vom obţine, ca urmare Ţinînd seama de influ mînţă din înmulţirea I ce rii muncii în unităţile coo mea va conţin
ceaşcă. Cerul
mă oră ale colectivelor for nestins de pe vetrele cup a depăşirii producţiei de enţa fiecărui factor asupra o vom planta este asigu peratiste, care pune la bil, mal mult
mate din specialişti ai Cen toarelor 1 se adaugă o fla cartofi pentru sămînţă sta producţiei, ne preocupăm rată şi se păstrează, în bu bază creşterea producţiei La munte, \
trului de cercetări şi pro cără perpetuă a inteligen bilite să o realizăm şi să de asigurarea unor baze ne condiţii, în spaţii cores agricole. să, mai ales r
iectări din Hunedoara — ţei pusă în slujba progre o livrăm de pe fiecare hec temeinice recoltei de car punzătoare. frecvent tem
fi sub minus 2t
Gaşpar Herban. Ştefan sului. tar, un venit suplimentar tofi din acest an. Pe lingă între tractoriştii care s-au CORNEL GROZA teorolog de sc
Cornea, Petre Aurelia, Ion de peste 100 000 iei. efectuarea ogoarelor de specializat în efectuarea inginer şef Vaier iu).
Dumitraşcu şi Nicolae Dup- ^ - DORIN CORPADE Realizarea unui aseme toamnă pe întreaga supra- lucrărilor la cultura cartofi» ifa,. Io C.A.P. Clopotiva