Page 10 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 10

pag. 2                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI NR



                     PROIETABI PIN TOATE TAmig. UNIŢI-VĂ'
                        ll                                                                                                                                               iT elevi;

                                                                                                                                                                        n,oo Viaţa satul
                 m i m m                                                                                                                                                13.00închiderea
                                                                                                                                                                            lui
                                                                                                                                                                        10.00 Telex
                                                                                                                                                                        10,05Sport şi s
                                                                                                                                                                        10.30Şah
                                                                                                                                                                        10.30Viaţa cultu
                                                                                                                                                                        17.00  Studioul tii
                              A s c e n s i u n e   s p r e   t e h n i c a   d e   v î r f                                   Corpuri  de  lustri!                      17,43Desene ani
                                                                                                                                                                        18.00închiderea
                                                                                                                                                                            lui
                                                              milarea  unor  maşini-unel-   „Strungul  de  precizie  O-        made in... Simeria                       20,00 Telejurnal
             o  Compartimentul  de  concepţie  —  creierul  uzinei   te,  subansamble,  repere,   răştie"  (SPOR),  aflat  în  e-                                       20,25Actualitatea
                                                                                                                                                                        20,40Floarea  di
           o  Idei  —  valuta  forte  o  „Am  dovedit  că  putem  şi   piese  de  schimb,  scule  etc.,   xecuţie  de  prototip  şi  de­                                    Emisiune-co
          noi“  ®  Mulţumirile  proiectanţilor  a  SPOR  va  av-ea   prin  care  să  reducem  im­  spre  care  se  crede  că  va   în  procesul  realizării  di­  ducţiei,  ele  au  dat  rezul­  tru  tineri  ir
                                                                                                                                                                            muzică  pop
          cu  siguranţă...  spor  o  Pe  planşete  —  noi  soluţii  prind   portul,  deci  efortul  valu­  avea  spor  în  desfacere  şi   feritelor  articole  din  mar­  tate   încurajatoare   din   21,30Dezbateri  <
          contur  e  Calitatea  mai  presus  de  orice  e  Şi  în  final,   tar  al  statului,  să  dimi­  în  producţia  concretă,  se   mură,  executate  la  între­  punct  de  vedere  al  cali­  21,50Meridianele
          desigur, eficienţa.                                 nuăm  cit  putem  mai  mult   află  în  lucru  o  pompă  cen­  prinderea  de  profil  din  Si­  tăţii.  Dar  oamenii  nu  erau   22,15Telejurnal.
                                                              consumurile  de  materiale,   trală  şi  o  supapă  de  capăt   meria,  corpurile  de  lus­  mulţumiţi. Unul dintre ma­
                                                              combustibil  şi  energie,  să   —  de  asemenea  pentru  li­  truit  reprezintă  componen­  terialele  utilizate  în  reţeta
           Racordată  de  puţini  ani   asigurat  un  spaţiu  cores­  ridicăm  necontenit  ştache­  niile de laminare de la Hu­  te  de  neînlocuit  ale  fluxu­  de  fabricaţie  era  din  im­  li^ADSO
         la  circuitul  unităţilor  in­  punzător  de  desfăşurare  a                    nedoara  şi  Galaţi  —,  iar   lui  tehnologic.  Cu  ajuto­  port.  Aşa  că  au  continuat
         dustriale  republicane,  în­  activităţii,  l-am  încadrat   ta  calităţii  întregii  activi­  în  fază  de  cercetare-pro-   rul  lor  se  încheie  lungul   căutările,  au  încercat  alte
                                                                                                                                                                         BUCUREŞTI I :
         treprinderea  mecanică  O-   cu  personal  competent  şi   tăţi  să  creştem  pe  toate   iectare  un  agregat  de  ale­  şi anevoiosul ciclu al pro­  şi alte soluţii, numai cu  programul  dimii
         răştie  s-a  dezvoltat  în  rit­  s-a  apucat  ,  serios  de trea­  căile  eficienţa  economică  a   zat  fin,  două  standuri  de                             Radiojurnal :   *
         muri  accelerate.  Capacită­  bă.  Azi  colectivul  de  aici   întreprinderii.   Ne-am   a-   rodaj  ale  roţilor  dinţate,                                    pr~~ *! M'
                                                                                                                                                                        («îi’or :
         ţile  de  producţie  existente   numără  peste  100  de  lu­  daptat  din  mers  preocupă­  alte  lucrări.  „Prin  tot  ceea   „MARMURA" SIMERIA               ? li :
         au  fost  extinse  şi  perfec­  crători  şi  a  doblndit  deja   rile  la  cerinţele  actuale  ale   ce  facem  ne  străduim  să
         ţionate,  s-au  construit  ca­  o  bună  experienţă,  reflec­  economiei  naţionale  şi  în   conferim  niveluri  tot  mai
         pacităţi  noi,  moderne,  de   tată  în  activitatea  concre­  toate   direcţiile   amintite   ridicate  de  calitate  tutu­  lucrării  marmurei,  dîndu-1   materiale  de  provenienţă   r r   Mito
         înaltă  tehnicitate  şi  com­  tă  a  uzinei,  în  indicatorii   avem  rezultate  cu  care  ne   ror  produselor  noastre,  să   acesteia strălucirea finală.  indigenă.  Urmarea  ?  As­  şoi? .   ' r
                                                                                                                                                                        tic-
         plexitate,   colectivul   s-a   săi de eficienţă.    putem  mîndri“.            urcăm  continuu  spre  teh­  Rină nu demult, la „Mar­  tăzi  întreprinderea  „Mar­  d» r . •  1
         consolidat  din  mers,  pro­   I-am vizitat la ci acasă.  împreună cu subinginerul  nica  de  vîrf,  să  creştem  ■   mura"  .Simeria  corpurile   mura"  Simeria  îşi  produce   soare j; .   :,'.j
         ducţia  a  crescut  conside­                                                    eficienţa   întregii   activi­  de  lustruit  se  aduceau  din   singură  corpurile  de  lus­  12.00 :<*•*! j v»
                                                                                                                                                                        Din ce r.o
         rabil.  Ascensiunea  conti­                                                     tăţi" — releva Laurian -Da­  import.  Pe  lingă  faptul  că   truit  necesare  procesului   nostr ; ' > .'
         nuă,  în  acest  cincinal  I.M.             !. M. ORĂŞTIE                       vid.  „Şi,  pînă  acum,  prin   se plăteau pentru ele sume   de  producţie.  Ce  înseamnă   nico ’i M*
         Orăştie  urmînd  să  cunoas­                                                                              însemnate,  în  valută,  pro­  aceasta  ?  Diminuarea  e-   prem
                                                                                                                                                                        De la 1 la 3;
         că  cea  mai  puternică  dez­                                                   ceea  ce  am  realizat,  am   duceau  şl  unele  dereglări   fortului  valutar,  elimina­  univers 20: 10,00
         voltare  d'in  întreaga  sa  e-   dacă  se  poate  spune  aşa,   Lauri  an  David,  şeful  ate­  dovedit  că  putem  face  şi   ale  procesului  de  produc­  rea  stagnărilor  în  produc­  nai; 16,15 Cîntecc
                                                                                                                                                                                 16,25  1
                                                                                                                                                                        Aladar ;
         xistenţă  de  peste  trei  de­  pe  creatorii  fabricaţiei  de   lierului  nr. 3,  notăm  cîteva   noi  produse  bune,  cu  per­  ţie.  Şi  atunci  s-a  luat  ini­  ţie,  reducerea  consumuri­  organizare  In  aj
         cenii.                     la  I.M.  Orăştie.  Lucrau  de   reuşite  din  domeniul  asi­  formanţe  competitive,  că   ţiativa  realizării  lor  in  în­  lor  specifice  la  unele  ma­  16,40  Din  clnteci
           —  într-o  întreprindere   zor,  cu  spor,  în  cele  patru   milărilor.  Pînă  nu de  mult,   avem  capacitatea  creatoare   treprindere,  la  atelierul  de   teriale  scumpe  şi  defici­  românesc   eoni
         care  se  respectă  —  şi  noi   ateliere  de  proiectare  şi  în   maşina  de  găurit  radială   să  ne  ridicăm  la  nivelul   abrazive.  S-a  angajat  în   tare,  ca  acidul  oxalic,  bio­  16,55 Sfatul medii
                                                                                                                                                                                  ştiri;
                                                                                                                                                                        Buletin
         aşa  vrem  să  credem  că   atelierul productiv de auto-   :(MGR  25)  se  aducea  din   tehnicii  mondiale  —  a   încercarea  respectivă  un   xidul  de  staniu  ş.a.,  cu   limbii  române;  )
         sin tem — este nevoie nea­  uiilare.   „Avem   lucrători   import.  Specialiştii  de  la   ţinut   să   adauge   teh­                peste 50 la sută. Mai mult,   păr şi te cint, p
         părat  de  un  compartiment   bine  pregătiţi  profesional,   I.M  .O.  au  asimilat-o  şi  a-   nicianul  Ioan  Pîrva,  Iar   colectiv  de  muncitori,  a-   cei  care  utilizează  corpu­  18.00  Orele  serii
         de pregătire a fabricaţiei —   activi,  pasionaţi  de  nou.   ciira  se  află  în  fabricaţie   cfcd   auzim   că   pro­  vînd  în  frunte  pe  inginera   rile  de  lustruit  de  produc­  teneu  —  Cîntar
                                                                                                                                                                        niei; 20,30 Rad
         ne  spune  ing.  Mircea  Ro­  de  meseria  lor  —  aprecia­  de  serie,  primele  vreo  30   dusele  noastre  sînt  apre­  Ana  Muck  şi  pe  maistrul   ţie  autohtonă  atestă  fap­  22.00  O  zi  într-o
         tea,  directorul  unităţii,  un   ză   subinginerul   Nicolae   de  bucăţi  fiind  apreciate   ciate  de  beneficiari,  ne   Iile  Manea.  După  multe   tul  că  ele  sînt  superioare   Bijuterii muzica
                                                                                         saltă  inima  de  bucurie,  ne
         om  stăpînit  de  neastâmpă­  Şîmon,   şeful   comparti­  de  beneficiari.  De  aprecie­                  zile  de  muncă,  de  căutări   în  ce  priveşte  calitatea   5.00  Non  stop  mi
                                                                                                                                                                        turn.
         rul  creaţiei,  al  organizării,   mentului.  Foarte  •  multe   re s-a bucurat, pentru înal­  îndârjeşte  de  a  lucra  şi   şi  probe,  au  fost  realizate   şlefuirii  celor  pînă  de  cu-
         al  progresului  în  muncă.   produse  ce  se  realizează  în   tele  sale  performanţe,  şi   mai bine".  primele  corpuri,  de  lus­  rînd Importate.
         Aşa  am  ajuns  să  consti­  fabrică  sînt,  în  primă  in­  pompa de noroi, de aseme­  Despre  experienţa  boga­  truit „made in... Simeria".                  IdlNEMJ
         tuim,  în  urmă  cu  vreo  doi   stanţă,  „opera"  lucrători­  nea  asimilată  şi  fabricată   tă  acumulată  în  scurt  timp   Supuse examenului pro-  MIRCEA LEPĂDATU
         anî  şi  ceva,  compartimen­  lor  noştri  In  principal  ne   la  I.M.O.  şi  experimentată   de  colectivul  compartimen­
         tul  de  concepţie.  I-am  sta­  orientăm  preocupările  şi  e-   cu  bune  rezultate  în  in­  tului  de  concepţie  de  la
                                                                                                                                                                          DEVA:  Capitol
         bilit atribuţii precise, i-am  nergiile creatoare spre asi-  dustria  minieră  din  judeţ,   I.M,  Orăştie,  despre  stră­                                     lea  (Patria);  Serj
                                                              iar  'Siderurgiştil  din  Hu­  daniile  şi  reuşitele  de  aici                                           riile  I-II  (Arta);
                                                              nedoara  şi  Galaţi  s-au  de­  ar  putea.  vorbi  cu  toată                                              DOARA:   Râzboii
            în bilanţul ideilor - milioane                    clarat  satisfăcuţi  pentru   competenţa   Nicolae   Ru-                                                  —  seriile  I-1I
                                                                                                                                                                        Numele  meu  e
                                                                                         san  şi  Nicolae  Stoica,  Ele­
                                                              calitatea şi gradul de func­
                                                              ţionalitate  ale  celor  15  ti­  na  Morariu  şi  Radu  Jude,                                            seriile  l-II  (Sidc
                                                                                                                                                                        Aventuri  în  Mar
           Ideile  —  promotoare  ale   ceanu  —  care  au  gîndit  şi   puri  de  linii  de  laminare   Jianu  I-Iancheş  ori  Zamfir                                  lui  (Arta);  Secr
         noului  —  sînt  un  „pro­  proiectat  utilaje  pentru  cel   —  repere  care  se  impor­  Bîldea,  Remus  Rusan  sau                                          tofonului   (Const
                                                                                                                                                                        PETROŞANI:  T
         dus"  de  bază  în  combinatul   mai  nou  produs  al  cdlnbi-   tau.           Eugen  Bogdănescu  —  lu­                                                      (Unirea);   Proble
         hunedorean.  în  anul  care   natului hunedorean .-— vata   întregindu-ne  documen­  crători  cu  aport  substan­                                              nale  (7  Noicmb
         a  trecut  ele  au  adus  două   minerală  din ’  zguri  lichide   tarea,  subinginerul  Gheor-   ţial  la  realizările  despre                                PENI:  Domnişoa
                                                                                                                                                                        (Cultural);  VULC
         brevete  de  invenţii  şi  nu­  de  furnal.  Au  realizat  un   ghe  Oprişa,  şeful  atelieru­  care am vorbit.                                                dentul  nu  răspum
         meroase  inovaţii.  Eficien­  cuptor  electric  pentru  ob­  lui  nr.  1,  ne-a  vorbit  şi   De  la  şeful  comparti­                                         fărul)  ;  LONEA
                                                                                                                                                                        în Egipt --Minerul
         ţa  economică  a  ideilor  ma­  ţinerea  acestui  material  şi   despre  realizarea  unui  a-   mentului  şi  de  la  directo­                                 LA :   Piine, ai
         terializate  în  diverse  ma­  au  pus  la  punct  un  pro­  gregat multiax pentru pre­  rul  întreprinderii  am  mai                                          (Muncitoresc)  ;  Al
         şini  şi  utilaje, subansamble   cedeu  şi  o instalaţie  de re­  lucrarea unor carcase com­  reţinut  preocupările  pen­                                      Zbor  înalt  (Mui
         ale  unor  agregate  siderur­  glare  automată  a  grosimii   plexe,  a  unei  maşini  de   tru   dezvoltarea   acestui                                        URICANI:   întoa
                                                                                                                                                                                   (F
         gice,  în  noi  tehnologii  de   stratului  de  vată  minerală   ascuţit  scule  şi  a  alteia  de   compartiment  şi  îmbună­                                 Hordubal   Doi  fo
                                                                                                                                                                        BRAD:
         lucru  ajunge  în  jurul  ci­  în funcţie de nivelul topitu­  ascuţit  freze,  Waltter  —  în   tăţirea  condiţiilor  de  lu­                                  Siberia  (Steaua  r
         frei  de  5  milioane  lei,  cu   ri!  Rezultatul  muncii  aces­  cadrul  acţiunii  de  auto-   cru,  cîteva  idei  şi  planuri                                RABARZA :   îi
         1,5  milioane  lei  mai  mult   tor  oameni  a  fost  încunu­  dotare  a  atelierelor  între­  de  perspectivă  imediată,                                      sfîrşitul iernii
                                                                                                                                                                        ORĂŞTIE: Mont
         ca  în  anul  1980,  numărul   nat  cu  două  titluri  de  in­  prinderii  —  ,  despre  hăr­  pentru  ca  acest  adevărat                                     (Patria ; Articol
         inventatorilor  şi  inovatori­  venţie.              nicia  şi  glndurile  de  mai   creier  al  întreprinderii  să                                            seriile I-TT /
         lor  ridieîndu-se  în  anul  ce   O  altă  invenţie  care  aş­  bine  în  producţie  ale  lu­  gândească  mai  mult,  mai                                      GEOAGIU-BAl :
                                                                                                                                                                        Deerfield (Casa
         a trecut la 60.            teaptă...  proba  focului  (s-a   crătorilor de la concepţie.  repede,  mai  bine,  mai  eco­
           60  de  oameni  pentru  ca­  realizat  instalaţia  şi  ur­  Pe  planşeta  proiectanţi­  nomic.              Aspect clin staţia de com preş o are pene*
         re activitatea de realizare  mează probele tehnologice)  lor,  alte  idei  şi  soluţii                      mat a C.S. Hunedoara.        Foto: v
                                                              prind contur. Pe lingă       DUMITRU GHEONEA
                        C.S. HUNEDOARA
                                                              Stimulente ce ne determină să sporim recolta de cartofi
         ritmică  a  planului  secţiei   se  află  la  uzina  nr.  5  din
         6au  atelierului  nu  poate   combinat.  Este  un  dispo­  în  unitatea  noastră  —   nea  obiectiv  este  pe  deplin   faţă,  in  perioada  actuală   lor  ii  amin
         fi  despărţită  de  noţiunile   zitiv  de  forjare  orizontală   C.A.P.  Clopotiva  —,  cul­  posibilă.  Edificator  în  a-   în  atenţia  noastră  se  află   VuJcu, Li vi
         de  eficienţă,  productivita­  în matriţe, cu două planuri   tura  cartofilor  pentru  să­  cest  sens  este  faptul  că  în   fertilizarea  terenului  des­  Mihuţoni şi
                                                                                                                                                                          Rezultatele trf
         te  şi  calitate.  Acumulînd   de  separaţie,  montate  pe   mânţă  ocupă  an  de  an  o   anul  trecut  de  pe  o  supra­  tinat  culturii  cartofilor.  Pe   toţi  localnki,  care  cunosc   februari'- 1982 :
         o   vastă   experienţă   de   o  presă  verticală.  Avanta­  suprafaţă  de  90  de  hecta­  faţă  de  18  hectare  am  ob­  o  treime  din  suprafaţă  s-a   bine  terenurile  C.A.P.  şi
         muncă,   avînd   temeinice   jele  utilizării  acestui  dis­  re.  Cunoscînd  răspunderea   ţinut,  în  medie,  cîte  24   făcut  fertilizarea  cu  cîte   înţeleg  .  răspunderea  ec  le   Extr. T: 3, 34,
         cunoştinţe  profesionale  şi   pozitiv  sînt  multiple:  rea­  ce  ne  revine  privind  spo­  tone  cartofi  la  hectar.  Pe   500  kg  superfosfat  ]a  hec­  revine  faţă  de  soarta  re­  Extr. a TT-a:
          de  specialitate,  el  au  cău­  lizează  deformarea  mate­  rirea  contribuţiei  la  reali­  suprafaţa  respectivă  s-au   tar.  De  asemenea,  s-au   coltei,  in  lumina  prevede­  6, 29. 20.
          tat  noul  dhiar  şl  în  acele   rialelor  în  plan  orizontal   zarea  programului  de  au-   aplicat  dte  50  tone  gunoi   transportat  în  cîmp  900   rilor  Decretului  Consiliului
                                                                                                                                                                          Fond de cîstig
          locuri  uncie  se  credea  că   pe  mai  multe  direcţii,  se   toaprovizionare  teritorială,   de grajd la hectar, ferti-  teme gunoi de grajd, din  de  Stat  privind  îmbunătă­  lei.
          s-a  ajuns  la  limita  per­  utilizează  pentru  forjarea   ne  preocupăm  să  punem                                               ţirea  activităţii  de  mecani­
          fectibilităţii  şi  că  de  aco­  tuturor  pieselor,  indiferent   cit  mal  bine  în  valoare  po­                                  zare,  cit  şi  a  celui  privind
          lo  nu  se  mai  poate  face   de  mărimea  lor,  are  un   tenţialul  productiv  al  uni­    C. A. P. CLOPOTIVA                     întărirea  ordinii  şi  disci­
          nimic.  Aşa  s-a  ajuns  la  re­  preţ  de  cost  scăzut  faţă  de   tăţii.  stimulaţi  fiind  în  a-                                plinei  în  muncă.'  Fireşte,   i Vremi
          ducerea  consumurilor  de   maşinile orizontale existen­  cest  6ens  de  prevederile                                                vom  acorda  maximă  aten­
          energie  electrică  în  perioa­  te.  în  plus,  foarte  multe   Decretului  Consiliului  de   lizarea  avînd  un  rol  deci­  care  600  tone  s-au împrăş­  ţie  calităţii  lucrărilor  de   Timpul prob
          da  de  pornire-oprire  a  blo­  din   subansamblele   noii   Stat  referitor  la  contractă­  siv  asupra  nivelului  re­  tiat  pe  15  hectare.  Dispu­  pregătire  a  terenului,  ce­  ziua de 4 feb
          curilor  K.T.E.  35,  la  cali-   maşini  s-au  realizat  din   rile  şi  achiziţiile  de  pro­  coltei  la  unitatea  de  su­  nem  de  cantitatea  necesa­  lor  de  întreţinere  a  cultu­  Vremea va li
                                                                                                                                                                         să noaptea,
          brarea  profilului  cornier   materiale recuperabile.  duse  agricole  vegetale,  pe   prafaţă.           ră  de  gunoi  de  grajd  pen­  rii  şi  realizării  unei  den­  mai mult senii
          pe  caje  verticale  la  lami­  De  la  un  an  la  altul  a-   baza  cărora  se  acordă  pri­  Ca  lucrări  în  tehnologia   tru  a  fertiliza  cu  îngrăşă­  sităţi  corespunzătoare  de   sufla In genera
                                                                                                                                                                         peratura minin
          norul  de  profile  mijlocii   ceste  ..produse"  ale  com­  me  de  100  lei  pe  tona  de  '  culturii  am realizat: arătu­  minte  organice  o  suprafa­  plante  la  unitatea  de  su­  prinsă între
          şau  la  recuperarea  căldurii   binatului  hunedorean  sînt   cartofi  pentru  sămînţă  tu­  ra de toamnă, cîte trei pra-   ţă  de  50  de  hectare.  In  a-   prafaţă  —  ca  factori  deci­  minus 10 grad
          gazelor  arse,  evacuate  din   tot  mai  numeroase.  Dova­  turor  producătorilor  care   şile  mecanice  şi  una  ma­  celaşî  timp,  sînt  asigurate   sivi  pentru  sporirea  re­  scăzută. Te mp
          cuptoarele  mici  pentru  în­  dă  stau  şi  cele  10  cereri   livrează  la  fondul  de  stat   nuală,  erbicidarea  totală  şi   cantităţile  de  Îngrăşămin­  coltei  la  hectar  şi  a  livră­  ximă între mii
          călzirea  semifabricatelor  în   de  brevete  înaintate  anul   cel  puţin  10  000  kg  cartofi   patru  tratamente,  din  care   te  cu  azot  şi  potasiu  care   rilor  la  fondul  .de  stat.  în   nus 3 grade. D
                                                                                                                                                                         alocuri ceaţă,
          Vederea  forjării.  Sînt  doar   trecut  la  OJS.I.M..  cit  şi   de  pe  fiecare  hectar  culti­  două   combinate   pentru   se  vor  aplica  în  raport  de   de chiciură.
          cîteva exemple.            cele  52  propuneri  de  ino­  vat.  Beneficiind  de  preve­  combaterea  manei  şi  a  gîn-   cerinţele  solului  si  plantei,   acest  sene  ne  mobilizează   Timpul prol
            La  acestea  se  adaugă   vaţii,  fapt  ce  ne  determi­  derile  respective  în  acest   dacului din Colorado.  întreaga  cantitate  de  să­  şi  proiectul  Legii  retribui­  5 şi 6 februar:
          alte două realizări- de ulti­  nă  să  afirmăm  că  focului   an  vom  obţine,  ca  urmare   Ţinînd  seama  de  influ­  mînţă  din  înmulţirea  I  ce   rii  muncii  în  unităţile  coo­  mea va conţin
                                                                                                                                                                         ceaşcă. Cerul
          mă oră ale colectivelor for­  nestins  de  pe  vetrele  cup­  a  depăşirii  producţiei  de   enţa  fiecărui  factor  asupra   o  vom  planta  este  asigu­  peratiste,  care  pune  la   bil, mal mult
          mate din specialişti ai Cen­  toarelor  1  se  adaugă  o  fla­  cartofi  pentru  sămînţă  sta­  producţiei,  ne  preocupăm   rată şi se păstrează, în bu­  bază  creşterea  producţiei   La  munte,  \
          trului  de  cercetări  şi  pro­  cără  perpetuă  a  inteligen­  bilite  să  o  realizăm  şi  să   de  asigurarea  unor  baze   ne  condiţii,  în  spaţii  cores­  agricole.  să,  mai  ales  r
          iectări  din  Hunedoara  —   ţei  pusă  în  slujba  progre­  o  livrăm  de  pe  fiecare  hec­  temeinice  recoltei  de  car­  punzătoare.                      frecvent   tem
                                                                                                                                                                         fi  sub  minus  2t
          Gaşpar   Herban.   Ştefan   sului.                   tar,  un  venit  suplimentar   tofi  din  acest  an.  Pe  lingă   între tractoriştii care s-au   CORNEL GROZA   teorolog  de  sc
          Cornea,  Petre  Aurelia,  Ion                        de peste 100 000 iei.      efectuarea   ogoarelor   de   specializat  în  efectuarea     inginer şef      Vaier iu).
          Dumitraşcu şi Nicolae Dup-  ^ - DORIN CORPADE            Realizarea unui aseme­  toamnă pe întreaga supra-  lucrărilor la cultura cartofi»  ifa,. Io C.A.P. Clopotiva
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15