Page 11 - Drumul_socialismului_1982_02

7539 © JOI, 4 FEBRUAR pag. 3

muită fermtaie în conducerea activităţii ie proiecţie a

Comuniştii secţiei de lui de lucru ş.a. Toate a- triică şi combustibili simt cient şi mai deplin resur­ mmm prin
prefabricate a I.M.C. Deva ceste deficienţe se explică obiective care cer o mobi­ sele de care dispune co­ 80
programu­ au analizat cu simţ critic atît prin persistenţa lipsu­ lizare activă a organizaţiei lectivul.
şi autocritic, cu prilejui rilor în activitatea unor de partid, a întregului co­ Analizînd cu responsabi­ cinematografice
lui tate adunării generale de dare compartimente, cât şi prin lectiv, pentru ca anul 1982 litate activitatea pentru în­
de scamă şi alegeri, acti­ faptul că biroul organiza­ să fie intr-adevăr un an al deplinirea sarcinilor de
ală plan ale primului an al
iretului vitatea desfăşurată în pe­ ţiei de bază n-a fost sufi­ eficienţei la I.M.C. Deva.
îate rioada ce s-.a scurs de la cient de ferm faţă de aba­ Aceste obiective sînt pe cincinalului 1981—1985, re- Interviu cu scriitorul FRANCISC MUNTEANU
programu- ultimele alegeri şi pînă în terile de orice fel ale co- deplin realizabile, aşa cum liefîndu-se lipsurile şi sta­
prezent. S-a subliniat rolul biliri clu-se măsuri concrete Scriitorul Francisc Munteanu a fost pentru două
economică organizaţiei de partid în pentru îmbunătăţirea stilu­ zile oaspetele judeţului nostru, timp în care s-a întîl-
grădină: obţinerea rezultatelor cu Adunări generale de dări de seamă şi alegeri lui şi metodelor de mun­ nit cu publicul devean, cu activişti culturali, con­
curs pen- că ale biroului nou ales, structori de pe şantierul a menajării hidroenergetice
erpreţi de care secţia a încheiat a- în organizaţiile de partid
Iară nul 1981 — depăşiri la ma­ pentru perfecţionarea acti­ de la Rîu IWare-Retezat şi cineclubişti hunedoreni.
tlfcurale vităţii secţiei în scopul rea-, Dar cea mai emoţionantă întîlnire a fost la Veţel, cu
cîntecului joritatea indicatorilor de lizării a cît mai multe ma­
plan — dar şi carenţele muniştflor, ale celorlalţi precizau comuniştii Ghcor- consătenii.
care au dus la nerealizarea oameni ai muncii din sec­ ghe Chioreanu, Gheorghe teriale de construcţie de — Ce simţiţi revenind reşti", porneşte de la un
planului la sortimentul ţie. Todea şi ing. Aurel Be- un nivel calitativ ridicat şi pe plaiurile natale ? fapt real, dar problema-
stîlpi LEA (84,3 la sută) şi Dacă în anul trecut, du­ dreag. Va trebui însă ca cu un consum redus de — Aici sînt ca acasă. abordată poate fi genera­
în depăşirea cu aproape pă cum preciza şeful sec­ noul birou al organizaţiei materii prime, energie elec­ M-am născut la Veţel şi lizată. Şi critica de film
trei la sută a cheltuielilor ţiei, img. Solomon David, de bază să acţioneze cu trică şi combustibili — a-
;,00 Radio- materiale. Pe lingă cauze­ dunarea generală de dare mi-am satisfăcut 6tagiui se întâlneşte cu publicul.
eţii; 7,00 s-a înregistrat o adevărată fermitate pentru înfăptui­ de seamă şi alegeri a con­ militar la Deva. De aceea Dar nu cu marele public,
io r : ze care au gene- cotitură în reducerea re­ rea obiectivelor cuprinse îmi suri de ideea organi­ care ar trebui educat, ci
nerealizărj — buturilor de calitate (de la în hotărirea adoptată de a- stituit un eveniment deo­ zării unui medalion cu cu unul avizat în mate­
■îceputul anului 4 la sută la 0,5 la sută), dunarea generală, ca şi a sebit în viaţa organizaţiei creaţii cinematografice rie de film. Testarea pu­
omenzilor, cali- în acest an, potrivit sarci­ propunerilor formulate de de partid. A fost un mo­ semnate de mine, la ca­ blicului de către critică
'• i . ■ . • a cimentului — nilor, ele vor trebui să fie comuniştii Octavian Cion­ ment de bilanţ şi de an­
• izi că a- '-Ai şi unele sublec- mai mici de 0,2 la sută. tea, Kostandi Mihai, A- gajare muncitorească pen­ re să vin, eventual, cu un ar trebui să fie mai lar­
film nou. Probabil cu gă. mai democratică.
i'v. a de beton şi Reducerea aproape la zero leesandru Toma, prin tru ca împlinirilor trecute „Ducatul de aur". Ori­ — Vorbeaţi de rolul fil­
să li se adauge altele vii­
mas, nerepara- a rebuturilor şi depăşirea care să -se realizeze cum, mă voi întoarce cu- mului în educarea publi­
:itai. 1 i i< cu 14 la sută a sarcinilor sarcinile de plan şi anga­ toare, prin generalizarea
>• \t ,x or, supradimen- experienţei pozitive şi în­ rînd pe aceste meleaguri cului, Cum contribuie
t
.orali 'or piese, con- de plan (sensibil sporite jamentul suplimentar de lăturarea deficienţelor ma­ pentru că urmează să-mi scenariul unui film Ia a-
:v r'\\- ■ - 'păşite de oţe- faţă de anul trecut), în 20 000 mp elemente planşeu nifestate. apară primul volum din ceastă educare ?
.. ai agent, termic, nefo- condiţiile raţionalizării con­ şi 2 000 mc diverse struc­
. , j.»,UU VIOLETA PĂDUREANU romanul autobiografic — Filmul este cea de-a
5,00 Club losirea integrală a timpu­ sumurilor de energie eiec- turi, folosindu-se mai efi­ „Oameni, fapte, amintiri", şaptea artă. Scenariul fa­
Radiojur- a cărui lansare va avea ce parte din celelalte şa­
de Zoltan
elinică şi loc la Deva. Romanul se arte, care, combinate,
le satului Orele de program nu înseamnă nici restaurant, nici cafenea! este legat de aceste me­ dau naştere celei de-a
ricultură ;
împoran ; leaguri, prin evocările pe şaptea. Scenariul trebuie
ului; 17,00 (Urmare din pag. 1) oră, la liceu sau întreprin­ asta făcea. Ingurgitase o De atunci n-a avut nici o care le cuprinde. să fio un material literar
17,0.7 * \dă — Ce rol atribuiţi în- de cea mai bună calita­
',25 Te a- dere, „lucrau" cu sîrg în votcă şi se pregătea s-o maşină să-l ducă la punc­ tîlniriior cu publicul în te, ca să dea posibilita­
tria mea; deschidere, (10,30). Ne gîn- bar. Cu sau fără ordin, comande pe a doua. Nu de tul său de muncă. Aşa că activitatea creatorilor de tea transpunerii textului
20,00 A- deam că nu vom găsi con­ asta tot chiul se numeşte ! alta, dar ii rămăsese „Fru- a intrat la cîrciumă, poa­
a Româ- artă, şi, în speţă, a ci­ pe ecran. Aceasta este
ocenaclu ; sumatori. Dar era pe trei- cola" în sticlă. Ne spune te o găsi acolo una... neaştilor ? baza de pornire. Pentru
oră: 23,00 sferturi ocupat. Unii' ser­ Cînd pisica că împreună cu echipa e- Tot la „Dacia" stătea că dlntr-un scenariu bun
2î 23,25— veau doar cafeluţă, cei mai xecută linia electrică ae­ roată în jurul unei mese, — Cred în public. El 1
zical noc- mulţi cafeluţă asortată cu... nu-i acasă... riană la Complexul zoo­ cinstindu-se cu diverse li­ este mai important decît se poate face un film
tărie. Unii în timpul liber, tehnic din Beriu. Şeful for­ cori bahice, un grup pes­ creatorul. Bineînţeles gus­ prost, dar dintr-u-n scena­
riu prost nu se poate fa­
alţii în timpul serviciului. Restaurantul „Dacia",ora maţiei (maistrui Borcoman) triţ. Au venit să se „re­ turile publicului trebuie ce un film bun.
Cum i-am găsit pe Marian 11. Nici aici ospătarii nu era plecat la Deva, la in­ pare" după o noapte albă, selecţionate, pentru că nu — Ce are pe masa de
Caraşcă şi Timofte Din- se puteau plînge că n-au structaj, iar el a tras o pe care au făcut-o împreu­ întotdeauna ceea ce-i lucru scriitorul Francisc
can, lăcătuşi la serviciu] de lucru. Primele două fugă la Orăştie să-l... în- nă la un priveghi. Şi cei place lui direct este şi Munteanu ?
C.T.C. al I. M. Orăştie. săli erau deja pline de a- tîmpine. Şi pî.nă una alta important. Important este
.1 al doi- mai mulţi dintre petrecă­ ceea ce contribuie la e- — Scriu un roman de­
ico — se- Foarte senini ne-au spus matori de poveşti... stropi­ a intrat la restaurant să reţi trebuiau * să fie la ducarea publicului şi as­ spre munca intelectualilor
HUNE- că lucrează în schimbul te cu votcă sau vin. După bea o... „Frucola". Se ve­ muncă în dimineaţa res­
1 stelelor întîi. Ca să ne „facă praf" preferinţe ! Fiecare face ce de că proverbul cu pisica ta se face numai prin fil­ în perioada de eliberare,
Flacăra) ; ne vîră sub ochi ordinul şi şoarecii mai este încă pectivă. Gheorghe Borca, me bune, iar realizarea intitulat „Dincolo de zi­
iubire — vrea cu timpul său liber. de la Şantierul 6 Alba Iu- lor depinde de noi, de duri", care va apare la
•urgistul) ,* de deplasare nr. 344, care Poţi să-l pierzi şi în res­ actual in unele locuri.
a Nordu­ atesta că respectivii sînt Dumitru Mure şan, faso- lia, la întreprinderea chi­ cineaşti, de critica de Editura Albatros. Lucrez
lui case- plecaţi în interes de ser­ taurant. Dar nu în timpul nator-mecanic la U.F.E.T. mică, unde se ridică o nouă specialitate şi do activiş­ la volumul doi al roma­
uctorul) ; în care ar trebui să fii la capacitate, Ioan Mermezan tii culturali. Personal nului „Oameni, fapte, a-
•ecătoarea viciu la Liceul „Aurel Vlai- Orăştie, se afla în restau­ n-am scris nici un sce­ mintiri". Am scris seria
ie perso- cu“. Ordinul de serviciu serviciu. Or, Mircca Cătă- rant din alt motiv. Fusese la Complexul zootehnic 1
ic); LU- era clar. Dar tot clar, şi nici, muncitor ia şantie­ omul cu o zi înainte la De­ Beriu. Umul dintre ei, A- nariu fără să cunosc oa­ a doua la „Duelul", pen
•a Noorie vram Stănescu, avea „aco­ menii care mi-au servit tru Sergiu Nicolaeseu.
AN : Tri- nefiresc, era faptul că cei rul construcţii-montaj (lot va să-şi /clarifice o pro­ ca model. „Valurile Du­ — Alte proiecte ?
e (Lucca- doi în loc să fie. ia acea I) al I.R.E. Deva, tocmai blema la centrul militar. perire". Era în concediu
Piedone medical (? !). Se trata cu nării" şi „Soldaţi fără u- — După terminarea lor
; PE" ’ T- alcool. Tot e dezinfectant! niforme" reflectă aspec­ voi face, ca regizor, fil­
r, na „an O De la comitetul sindi­ pateuri eu brînză şi carne, te din biografia persona­ mul „Ducatul dc aur".
INOASA: catului al C.T.E. Mintia am merişor, strudel cu mere, întrebaţi de ce nu merg
citoresc) ; aflat despre înalta conştiin­ trigoane cu brinză, produse la muncă, fac ochii mari, lă. Comedia ce urmează
cerea lui ţă muncitorească şi spiritul mult solicitate de către con­ să apară în acest an pe Interviu consemnat de
stezatul) ; de întrajutorare de care a sumatori. © Colectivul de la se uită în jur, de parcă ecrane. ..Buletin de Bucu­ VIORICA ROMAN
balişti în dat dovadă personalul Şan­ Cooperativa meşteşugărească nu despre ei ar fi vorba.
şic) ; GU- tierului de construcţii mon­ de locatari, 28 şi-au ales „Mureşul" s-a mobilizat din Cuprinşi de fumurile al­
tilnire la taj în zilele erele din aceas­ noile organe dc conducere ‘priţna lună a anului Ia în­ coolului, au uitat că au o-
Minerul) ; tă iarnă, ciml colectivul dc în cadrul adunărilor dc dări deplinirea tuturor indicato­
t uman o la termocentrală a fost con­ de seamă şi alegeri. S-au rilor de plan şi a angaja­ bligaţia să si muncească !
il 420 — fruntat cu probleme deose­ evidenţiat prin buna orga­ mentelor asumate. Mcnţio-
bacara) ; bite în alimentarea uzinei nizare şi desfăşurare a lu­ nînd că s-au îndeplinit şi
Bobbv cu cărbune. Printre cei crărilor, asociaţiile nr. 20, depăşit toţi indicatorii, no­
de culţii- — c a r e au susţinut a- 25, GG şi 5, în cadrul căro­ tăm dintre aceştia: produc­
acţiunc, s-au anat ra locatarii au făcut nume­ o ţia marfă cu 105,1 la sută, Organizaţiile de partid, de
roase
propuneri
pentru
Rovinaru, Toan Că- mai bună participare Ia prestări servicii 109,1 la su­ sindicat şi U.T.C., dar mai
ro Moise, Liviu Ma- gospodărirea, întreţinerea şi tă şi livrări de mărfuri la ales conducerile unităţilor
Gherghina Nioolau, exploatarea spatiilor şi in­ fondul pieţei 121,7 la sută. amintite, .precum şi cele­
tneisc şi alţii. ® S-a stalaţiilor de folosinţă co­ Au contribuit in mod deo­ lalte au datoria să ia mă­
la Tipografia Deva, mună. o La magazinul de sebit la aceste realizări uni­
lifuzat in unităţile a- prezentare şi desfacere al în­ tăţile de producţie broderie, suri ferme pentru eradi­
sub formă de bro- treprinderii de morărit şi croitor ie-scrie, marochi mării­ carea unor astfel de aba­
1 egea retribuirii mun- panificaţie, din bulevardul le, cizmăria-comandă, blănă­ teri.
ria ş.a.
tnităţile agricole coo- De ce bal, colţ cu strada Mă-
a Pină in pre- răşti, s-au instalat două
a cele 124 asociaţii cuptoare care produc raini- GHEORGHE GOSTIAN
erii din 3 FAPTE m m INSTANŢĂ
Minerii Bărbăteniuiui vor spori
4, 45, 40.
lună de lună producţia de cărbune
4, 12, 37, MUZICĂ l-A TREBUIT !... oadă de un an şi şase luni, tot pentru
furt. Se vede că n-a învăţat nimic din
i: 1 132 83G [Urmare din pag. 1) luna ianuarie, ‘ nu sinteni toarelor de producţie şi. Sub influenţa alcoolului fiind, Costică condamnările anterioare, că nu se gîndeşte
satisfăcuţi — arăta tovară­ nu. în ultimul rînd, înca­ Dodan, muncitor necalificat la I.M. Petrila, deloc la cei doi copii mici pe care ii lasă
suri de creştere a vitezelor şul Mitică Nicolescu, ingi­ drarea în coeficientul de a bruseat-o pe Irina O. smulgîndu-i din mereu doar în grija tatălui lor. Cum o vor
de avansare, astfel ca şi nerul şef al întreprinderii. prezenţă prevăzut. Dacă mină o sacoşă în care era un aparat de privi ei cînd vor creşte şi vor înţelege unde
asupra cărora A.M. va trebui să mediteze i
în lunile viitoare să obţi­ Aceasta pentru că posibi­ vom reuşi să îmbunătăţim radio. Pentru fapta sa, calificată drept tîl- le dispărea mama de-acasă ? Sînt întrebări
nem rezultate bune". lităţile noastre sînt mult activitatea in aceste trei hărie, a fost condamnat la trei ani închi­
Sectorul III, care în lu­ serios. Timp are Suficient...
il pentru mai mari. Dar pentru rea­ direcţii, rezultatele vor ve­ soare, perioadă în care nu va mai avea...
iric 1082 : nile precedente a obţinut lizarea unui spor de pro­ ni de la sine. Şi sîntem muzică.
:e, geroa- rezultate bune, în ianuarie ducţie de cel puţin 2 500 CLEMENŢA LEGII NU l-A SPUS NIMIC
rul va fi a avut realizări inconstan­ convinşi că vor veni". Pen­
Vîntul va tone de cărbune, cît ne-am tru că, aşa cum se subli­ 8 CONDAMNĂRI PENTRU FURT
lab. Tem- te. îngheţul şi temperatu­ propus să extragem supli­ nia în expunerea secreta­ Ioan llea din Deva fusese condamnat la
va fi cu- rile scăzute fiind — după După 7 condamnări - toate pentru furt un an închisoare pentru vagabondaj. Cînd
ius 15 şi părerea subing. Mircea Su­ mentar, este nevoie do o rului general al partidului, — Vasile Bexa din comuna Bucureşci este mai avea de executat 217 zile de închi­
local mai mai bună organizare la tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
tura ma- cite şeful sectorului — fiecare sector şi loc de Ia plenara comună a C.C. din nou la închisoare. Şi, tot pentru furt ! soare, a fost graţiat. N-a înţeles nimic din
0 şi mi- principalele cauze ale unei Profitînd de faptul că N.T., femeie de 70 aceasta şi a săvîrşit altă infracţiune : furt
ineaţa, pe diminuări a producţiei. Lu­ muncă, atît din subteran al P.C.R. şi a Consiliului calificat în paguba avutului personal. A
depunere na ianuarie a fost înche­ cit şi de la suprafaţă. Mă­ Suprem al Dezvoltării Eco­ ani, nu era acasă, a sustras din locuinţa fost condamnat la un an şi şase luni în­
iată însă cu depăşiri. Pri­ surile luate în acest sens nomice şi Sociale „Trebuie acesteia bani şi ţuică. Acum înghite în sec chisoare, iar în baza Decretului preziden­
il pentru timp de un an şi şase luni, la cît a fost
1982: Vre- ma lună a însemnat pentru permit amplificarea, în pri­ să considerăm prevederile ţial nr. 189/1981 s-a revocat şi beneficiul
să se ră- colectivul sectorului, peri­ mul rînd, a programului la la producţia de cărbune şi I condamnat de Judecătoria Deva. graţierii restului de 217 zile închisoare ne­
fi varia- lucrările de pregătiri, pentru petrol, la producţia de mi­
lin. oada pregătirii .unor con­ nereuri, în general dc ma­ j ALTE 7 CONDAMNĂRI, TOT PENTRU FURT executate din pedeapsa anterioară. Le va
ne geroa- diţii mai bune pentru ur­ asigurarea deschiderii noi­ face acum... Poate de data asta se va în­
•)tea, cînd mătoarele lumi, cînd se lor capacităţi de producţie. terii prime, ca minime. Să văţa minte !
atura va preconizează a fi extrase Aprovizionarea locurilor de acţionăm cu toate forţele I Aurica Moroşan din Deva are şi ea la
ade. (Me­ activ 6 condamnări pentru furt. Acum o
ci u: O an a cantităţi suplimentare de muncă va trebui -să ocupe pentru o producţie supli­ Rubrică realizată cu sprijinul
cărbune. de asemenea un loc prin­ mentară de materia!** ener­ Jj execută -p -rea de a şaptea, pe o peri­ Tribunalului judeţean
„Faţă de realizările din cipal în preocupările sec­ getice şi materii prime".