Page 13 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 13
- -t 3C VI fS 1
■îş *pr.f
OAMENI Al MUNCII,
t CETĂŢENI!
I
I Utilizaţi raţional energia electrică —
S
t resursă de bază a ţârii !
\
I REDUCEREA CU 1 LA SUTĂ A CON
I
SUMULUI CASNIC DE ENERGIE ELECTRICĂ
I
t ÎN JUDEJUL NOSTRU, ÎN ACEST AN,
\
ASIGURĂ ECONOMISIREA A 120 000 kWh,
Anul XXXIV, nr. 7540 VINERI, 5 FEBRUARIE 1982 4 pagini - 30 bani *
CANTITATE CU CARE FABRICA DE IPSOS
ICĂLAN AR PUTEA FUNCŢIONA O LUNĂ j
C. S. Hunedoara, secţia
La întreprinderea de tricotaje Hunedoara % reparaţii electrice — ate
\ DE ZILE. lierul de aparataj. Bobina-
toarea Maria Olaru este
una dintre fruntaşele în
Ritmicitatea şi calitatea producţiei - i imperative muncă.
de la care nimeni nu se poate aba e! Allîflf HITOAPROVIZIOM TERITORIALĂ
Perseverenţa şi strădania—premise
Aşadar, aici la întreprin murilor de materii prime
derea de tricotaje tip li — Cu ce rezulta şî a resturilor de partlz!
nă din Hunedoara, prima din totalul producţiei, E ale unei activităţi eficiente
lună din al doilea an al te aţi încheiat pri adevărat, am pornit mai
cincinalului calităţii şi efi ma lună a anului ? timid această acţiune, re Comuna Luncoiu de Jos stat. S-a pornit de la ideea
cienţei s-a încheiat, cum — Ne-am îndepli zultatele anului trecut nu a încheiat anul 1981 cu ca fiecare gospodărie să tălenii. Au fost formate
era şi de aşteptat, cu re ati fost prea concludente, depăşirea planului dezvol aibă cel puţin un contract echipe cate s-au deplasat
zultate bune, care oglindeso nit planul la produc însă vrem ca în acest an tării economico-sociale în cu statul, dar s-a ajuns ca acasă la gospodari, au stat
puterea de mobilizare a a- ţiile netă, fizică şi să fim mult mai hotărîţi de vorbă pe îndelete cu
cestui tînăr colectiv. Putea marfă şi a crescut în aplicarea măsurilor res profil teritorial la aproape gospodarii ce au posibili ei, explicîndu-le avantajele
să se încheie şi altfel, de calitatea produselor. pective. toţi indicatorii. Faţă de e- tăţi materiale să încheie celor ce încheie contracte
fectivul planificat de 1 450
cu statul 2—3 contracte,
oarece nu totul a decurs După prima lună a anu ba chiar mai multe. în cu statul, urmărindu-se tot
în cel mai firesc mod pri bovine, s-au realizat 1 455, odată respectarea acesto
vind mai ales asigurarea blemă care a ţinut pe loc lui s-au obţinut rezultate iar la porcine a fost de realizarea acestui obiectiv ra. Gazeta de perete are o
necesarului de materii pri activitatea noastră, aprecia bune si la calitatea produ păşit cu 21 capete. Aceste s-a ţinut seama de cunoaş rubrică permanentă în ca
me pentru această perioa inginerul şef al întreprin selor. Este un domeniu pen realizări au permis comu terea precisă a bazei ma re sînt consemnaţi cei ca
dă. Au fost unii furnizori derii, Costache Năfornlţă, tru care se dă bătălia cea nei să depăşească şi pre terialo a fiecărei gospodării re se evidenţiază atît în
care au creat o serie de pentru că celelalte proble mare în această întreprin vederile la predarea de şi, acolo unde posibilităţi creşterea animalelor, cît şi
greutăţi prin nelivrarea la me au fost rezolvate pe dere ; 96 la sută, atît este carne, lapte, lină — pe le permiteau, s-a insistat în aportul la formarea fon
timp şi în cantităţile soli parcurs : încadrarea oame indicele de calitate, fapt bază de contracte încheiate să se crească cît mai multe dului centralizat de pro
citate materia primă. O nilor, formarea colectivelor, ce presupune ca o bună cu cetăţenii — la fondul bovine, porci, oi etc. S-a duse agricole. Aici au a-
lipsă de 10 tone de fire a întărirea disciplinei de pro parte din producţie să fie centralizat al statului. Să constatat, într-o vreme, că părut multe nume de ce
scos din ritmul normal u- ducţie, ridicarea calităţii încadrată în clase superi apelăm din nou la cîteva scade numărul de păsări tăţeni vrednici, între caret
nitatea. Şi acest lucru s-a produselor, îmbunătăţiri pe oare de calitate (superior, cifre. Faţă de 145,5 tone la nivelul comunei, ba e- Nicolae lvan, Moise Mihoc,
văzut în realizările celei fluxurile tehnologice... extra şi lux). carnte, cît era prevăzut în xistau gospodării prin ca Aron Nistor, Glicerina Be-
de a doua decade a lunii — Este pe deplin reali plan, s-au realizat 176,7 re nu mai cotcodăcea nici nea, Iulian Petru şi multe
— Să rămînem la îmbu
ianuarie, cînd s-a intrat în nătăţiri I zabil acest lucru, ne infor tone, iar cantitatea de lap o găină. Consiliul popular altele, sub care erau scri
stocul de siguranţă şi cînd ma directoarea întreprin te predată s-a ridicat la a lansat, prin deputaţii se cuvintele : „Cinste lor !“.
533 hl. Au fost achiziţio
săi, chemarea „Nici o gos
Bazîndu-se pe bunele re
nu a putut fi asigurată — Am reamplasat utila derii, inginera Cornelia nate şi predate, de aseme podărie fără păsări în o- zultate obţinute în 1981,
ritmic structura coloristică jele într-o anumită ordine Vizitiu. Anul trecut, 40 la nea, cantităţi însemnate de gradă“. Iniţiativa a fost
la o serie de produse,'cînd, în secţia de confecţii şi am sută din producţie am rea lînâ, păsări, ouă şi alte larg popularizată, a fost valorlficind experienţa a-
cumulată, consiliul popu
do fapt, producţia fizică organizat un aşa-zis atelier lizat-o la înalţi parametri produse. afişată la gazetele de pe lar comunal a păşit
nu s-a realizat la nivelul pentru finisarea articolelor La baza acestor realizări rete, s-a prelucrat cu a- în noul an cu hotă-
prevăzut pentru respectiva de lînă. Firesc, pentru că calitativi. Ne-am şi depă stă, cum este şi firesc, pre proape toate gospodinele rîrea fermă de a spori
perioadă de timp. în cea pe lîngă cantitate noi vrem şit indicele de calitate pla ocuparea constantă şi res comunei, cu prilejul şeză substanţial contribuţia co
de a treia decadă s-a re să sporim necontenit cali nificat cu 1,8 la sută. Am ponsabilă a cetăţenilor de torilor şi a adus rezultatul munei la fondul de stat,
cuperat însă tot ce se pier tatea la tot ce poartă em ajuns aproape la 92 la su a creşte în gospodăriile lor scontat. de a realiza înalţele impe
tă.
duse. Bineînţeles, cu efor blema întreprinderii. Alte
Un mare rol în creşte
turi mult mai mari. măsuri pe care le-am luat un număr cît mai mare de rea participării comunei la rative ale autoconducerii si
animale şi a livra canti
TRAIAN BONDOR
— Deocamdată aprovizio în atelierele de producţie DORIN CORPADE
narea a fost singura pro- vizează reducerea consu tăţi tot mai mari de car aprovizionarea populaţiei
(Continuare în pag. a 3-a) ne, lapte ş.a. la fondul de l-au avut discuţiile cu ce- (Continuare in pag. a 3-a)
- — a o — i»
litate populaţiei adulte si co- •
piilor. B INTILNIRE' CU , Corelaţia costurilor de producţie cu Iarna—anotimp de muncă intensă pe ogoare
BRIGADA ŞTIINŢIFICA. 75 |
de cetăţeni din satul Dealu *
Mare s-au intilnit cu briga- . preţurile de desfacere-obiectiv esenţial
da ştiinţifică a Căminului I Lucrări la ordinea zilei :
* g ACŢIUNI CU CARTEA. cultural Vălişoara. S-au dez- ,
J In cadrul „Lunii cărţii Ia bătut probleme de actuali pentru asigurarea bunei aprovizionări
sate" s-au organizat pre tate privind necesitatea şi |
zentări de carte aparţinind avantajele dezvoltării zoo ® Fertilizarea cu îngrăşăminte
colecţiei „Din gîndirea eco tehniei şi pomiculturii, eco cu produse agroailmentare
I nomică a preşedintelui nomisirii energici electrice,
-României" la Bretea Româ- educaţia materialist-ştiinţifi-
Preocupîndu-se cu con
I nă, iar la Sintămărie Or- că şi sanitară. La reuşita în- secvenţă de creşterea per agricole se vor reflecta fa chimice a semănăturilor de toamnă
lea „Din gîndirea social-po-
vorabil în îmbunătăţirea
s litică a tovarăşului Nicolae tilnirii au contribuit Irina
Boldura, Elena Mariş, Voicu
v Ceauşcscu". Tot în cadrul manentă a nivelului de aprovizionării populaţiei
I acţiunilor „Lunii cărţii Ia Boldura, Viorica Treteanu, trai al întregului nostru cu bunuri agroalimentare, • Transportul în cîmp al
* sale" a avut loc, la Sălaşu Andronic Popa şi Nicolae popor, conducerea partidu care sînt distribuite prin
I Superior, concursul „Pagini Constantin, membri ai bri lui şi statului acordă o comerţul socialist. Creşte gunoiului de grajd
din istoria U.T.C.". J3 NOI găzii ştiinţifice, b EFECTI
„ UNITĂŢI STOMATOLOGICE. VUL I)E OVINE IN CREŞ deosebită atenţie sporirii rea de peste două ori a
1
De curind s-au înfiinţat Sn TERE. Cu toate că ne aflăm producţiei de bunuri agro - volumului desfacerilor de
J judeţ patru noi unităţi de in plină iarnă, la unele u- mărfuri alimentare prin co Activitatea lucrătorilor o- mint pe terenurile pe care
s stomatologie. Este vorba tin- nităţi agricole unde monte alimentare, pe această ba merţul socialist, care s-a goarelor — mecanizatori şi se vor planta cartofii. La
I spre cabinetul şcolar din le oilor au fost organizate ză asigurînd o aprovizio înregistrat în ultimii ani în cooperatori — este concen C.A.P. lila s-a fertilizat
nare tot mai bună a popu
oraşul Vulcan, cabinetul dc mai timpuriu s-au obţinut
J stomatologie infantilă de la lin însemnat număr de miei. laţiei cu produsele necesa judeţul nostru, concomitent trată acum la efectuarea suplimentar cu îngrăşămin
Haţeg, cel de chirurgie ma- Intre aceste unităţi amintim re. în acest sens sînt edi cu asigurarea unei struc unor lucrări prioritare: te chimice toată suprafaţa
* xilo-faeială din municipiul C.A.P. Vcţcl şi Deva, fie fertilizarea cu îngrăşămin ocupată cu semănături do
' Deva şi cabinetul de stoma care avînd obţinuţi peste ficatoare şi măsurile de turi sortimentale corespun te chimice a semănăturilor toamnă — 180 ha grîu, 80
tologie rurală, din Vălişoa- fio miei. stimulare a producătorilor zătoare sub aspectul conţi
* ra. Dotarea corespunzătoare agricoli adoptate din ini nutului nutritiv, atestă gri de toamnă ; transportul în ha orz, 6 ha legume şi 195
■, cu aparatura medicală necc- ţiativa secretarului general cîmp al gunoiului de grajd ha culturi furajere. Pentru
I sară ca şi încadrarea cu ja ce se acordă ridicării şi administrarea acestuia îngrăşareă terenurilor re
, medici şi personal mediu de al partidului, tovarăşul calităţii vieţii oamenilor pe terenurile destinate cul zervate culturilor de pri
specialitate vor permite acor Nicolae Ceauşescu, care muncii. O remarcă aparte
» darea unei asistenţe de ca sînt menite să determine turilor de legume, cartofi, măvară — legume, cartofi
o mai bună valorificare a se impune însă în legătu sfeclă de zahăr, porumb şi porumb — s-au trans
ră cu faptul că, deşi veni
portat 3 300 tone gunoi de
ş.a. Acţiunea de fertiliza
potenţialului existent pen turile populaţiei au înre-/ re are o importanţă deose
tru creşterea producţiei ve bită în obţinerea de recol grajd. Pînă acum s-au fer
tilizat 10 ha pentru cartofi,
getale şi animaliere, asigu gistrat o creştere de peste te bogate şi de aceea tre în prezent se transportă si
rarea materializării princi zece ori în mai puţin de buie să i se acorde maxi se îngraşă zilnic cu gunoi
piilor autoconducerii şi au- trei decenii, preţurile la o mum de atenţie. 8 ha. Administrarea îngră
toaprovizionării teritoriale. serie de produse ca : făi şămintelor chimice pe se
în această privinţă un
De asemenea, aplicarea na dc grîu, mălai, zahăr, exemplu bun ii constituie mănăturile de toamnă se
prevederilor proiectului Le ulei, paste făinoase, orez, C.A.P. Gurasada, unitate putea încheia şi la C.A.P.
gii retribuirii muncii în u- lămîl şi altele, au rămas care — aşa cum ne relata Burjuc, însă cantitatea a-
nităţilo agricole cooperatis nemodificate de peste două Nicolae Nicula, inginer şef flată în stoc din toamnă
te are drept scop o mai decenii, iar la unele chiar — a încheiat fertilizarea nu a ajuns decît pe 80 ha
deplină mobilizare a efor de trei decenii. Or, este celor 233 ha semănături de şi se aşteaptă în aceste zi
turilor şi folosirea eficien bine cunoscut că. mai ales toamnă cu îngrăşăminte a- le cantităţile comandate şi
în ultima perioadă, au spo
tă a bazei tehnico-materia- rit considerabil, atît pe zotoase. iar lucrarea s-a achitate pentru încă 175
le pentru obţinerea de re făcut în bune condiţii. Aici ha — ne informa tovarăşa
zultate superioare în fie Ec. EUGENIA BURDUCEA au fost duse în cîmp 1 550 Maria Neculai, inginerul
care fermă şi unitate de director adjunct al tone gunoi de grajd; din
I.C. Orăştic, secţia sculă rie. Fraţii Petru şi Nicolae producţie. care 850 tone în luna ia N. BADIU
Josan lucrează iu tehnologii moderne neconvenţionale pen Direcţiei comerciale judeţene nuarie, iar acum se împrăş-
tru matriţe de mare complexitate. Foto: VIRGIL ONOIU Evident, măsurile iniţiate
5
pentru sporire ' nmdnrtipi fCnntinunre în nrri - Tnl Tip nrocit vplmwc îngraşă- (Continuare în pag. a 3-a)
