Page 14 - Drumul_socialismului_1982_02

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

m m
ITEIEWH
CONFRUNTĂRI ETICE m CONFRUNTĂRI ETICE
15,01) Telex
15,05 Consultaţii
Toţi ca unul şi unul ca toţi Virtuţile neliniştii pentru adm
învăşăinlntul
tehnic
15,35 Rezultatele
La Secţia I furnale a toţi oamenii muncii. Con­ rui om, pentru a-1 deter­ Şi în laboratorul de in­ ţii înseamnă a investi ce­ cu Combinatul minier Va­ loto
Combinatului siderurgic ducătorii formaţiilor de mina să-şi privească cu stalaţii mecanice miniere, va nu numai în deschide­ lea Jiului, dar care va fi 15,15 l.a volan: i
pentru cont
Hunedoara, pregătirea teo­ lucru, chemaţi să organi­ mai multă exigenţă propria şi la catedra de electroteh­ rea spre tine însuţi, ci şi generalizată în toate uni­ auto
retică şi practică a oame­ zeze munca celor din sub­ muncă, să respecte ceea nică, şi la decanat, şi în în cea care vizează dome­ tăţile miniere care luerea- ., 16.00 Emisiune Sil
nilor, disciplina, capacita­ ordine în scopul realizării ce a creat colectivul din faţa calculatorului electro­ niul în care munceşti. Or, ză ou aer comprimat şi la manii
tea de a lua decizii rapide sarcinilor de plan, au res­ care face parte. Asemenea nic de mare valoare, pre­ domeniul mineritului, în care cercetătorul colabo­ 17,50 1001 de seri
13.00
închiderea :
şi de a acţiona prompt sînt ponsabilităţi deosebite în calităţi s-au verificat de­ tutindeni în preajma inter­ care şi-a pus credinţa şi rează cu şeful de lucrări, Iui
atribute indiscutabile ale alegerea şl formarea oame­ plin în fapte ca acela pe locutorului, mă întrebam profesia, şi energia, şi con­ in.g. Ioan Irrmie). Împreu­ 20.00 Telejurnal
nilor,
r espo n s a b i li t aţi i mu n c i to - în înlocuirea lor, da­ care l-am invocat. cit trebuie să ardă înlăun- ştiinţa inginerul Magyari nă cu acelaşi Ioan Irirnie 20,25 Actualitatea
reşti. Chiar în condiţiile' că e necesar, fără ca pro­ Au fost unii muncitori trul său acest om — apa­ Andrei are nevoie de des­ şi cu prof. univ. Tiberiu 20,45 Memoria d
do mers bun, constant al cesul de producţie să su­ care se abateau de la dis­ rent liniştit, tăcut —- prin chidere spre a răspunde Iliaş, a colaborat la lucra­ lor: Ţărani»
toria Romăn
furnalelor pot apare situa­ fere. Ei trebuie să fie — ciplina muncii. Printre ei care cercetarea şi-a cuce­ dezideratelor perfecţionării rea contractată cu C.M.V.J. 21,10 Film arlistit
ţii dificile provocate de şi sînt după cum ne în- s-a numărat anul trecut şi rit şi în Institutul de mi­ cerute de dezvoltarea eco- privind dislocarea pe cale secret". R»
realimentarea cu apă sau Nicolae Toma, cu contrac­ ne Petroşani îndreptăţirea hidraulică a cărbunilor şi Prior
Zbor in lu
aer. se pot produce deran­ tul de muncă desfăcut de de a fi numită factor de intenţionează ca, în etapa 22.00 flectoarelor -
jamente sau avarii. Un Responsabilitatea două ori. De la reîncadra­ conştiinţă. Aflasem că va­ Comunistul — om următoare, să prezinte şi corcaral'ic
moment greu — în care individuală re „este de ne recunoscut" loarea cercetării se măsoa­ al cutezanţei calea de producere a io­
puterea de decizie, capa­ şi colectivă după aprecierea lui Nico­ ră aici prin- ceea ce aduce revoluţionare tului de aipă la înaltă pw
citatea de mobilizare, spi­ în acţiune lae Banu, secretar adjunct nou, dar în relaţia directă siune. O veche şi staton
ritul dc echipă s-au verifi­ cu probleme organizatorice cu acest imperativ se a- că pasiune — de aproape
cat din nou — a trăit rc-;L în comitetul de partid. flau calităţile omului de nomieă a ţării, în consens două decenii — preocupa- :
cent colectivul secţiei. Du­ credinţa tovarăşul Anton Forţa educativă a colecti­ ştiinţă aflat în faţa mea cu obiectivele Congresului rea de a utiliza efectul e-
pă o oprire de peste trei Filipescu, secretarul comi­ vului şi-a spus cuvîntul şi — prof. univ. dr. in-g. Ma- al Xll-lea al partidului, lecţrohidraulic pentru dis­ * s*,.
-
luni. furnalul şase trebuia tetului de partid al secţiei în cazul lui Iosif Stoica şi gyari Andrei — caa-e tră­ cu orientările date în ori­ locarea rocilor. în labora­
1
V ... li‘
pornit. Şi o asemenea por­ — educatori, exemple prin Gheorghe Babarţi, abonaţi ieşte pentru o idee şi in­ ce prilej — chiar şi la fa­ torul de instalaţii mecani- A'unv al » . . in
nire, ca după o reparaţie tot ceea ce fac. Dar res­ in anul trecut la nemoti­ vesteşte pentru izbînda ei ţa locului, în minele Văii ee miniere, materialul
capitală, presupune si situ­ ponsabilitatea, aşa cum vate. Gheorghe Babarţi, întreaga sa energie. Jiului — de secretarul ge­ strîos ani la rînd, cu ne- ; i> i > \ i
aţii imprevizibile, far în preciza şi şeful secţiei nu muncitor în echipa pr'um- — Fără o doză mare de neral al partidului, tova­ măsurată pasiune şi dărui­ s,u» l'.spunuem
cele două zile, timp în ca­ se opreşte aici. La bunul topitorului Pavel Lărgeam!, pasiune, de dăruire, fără răşul Nicolae Ceauşescu. re, îl aşteaptă să materia­ rilor; 10,00 Buletir
re agregatul a fost pus în mers al producţiei parti­ recunoaşte că în schimba­ să-ţi iubeşti munca, ceea Investiţia de inteligenţă lizeze — în 1982 — lucra­ 10,05 Atlas folclor
stare de funcţionare, cli­ cipă întreg colectivul. rea comportamentului său, ce faci, în ceea ce crezi, tehnică pe care cercetăto­ rea, o nouă deschidere în Ştiinţa şi viaţa; )
pul Ritchie Fam
pele grele n-au lipsit. Dar. Promptitudinea cu care se în modul mai responsabil totul ar fi forţat — recu­ rul Magyari Andrei a fă­ perfecţionarea mineritului, Buletin de ştiri; 1
începînd cu factorii dc răspunde unor chemări, de a-şi privi munca şi via­ noaşte cercetătorul. cut-o în domeniul mineri­ o nouă deschidere spre si­ să ştiu; 11,33 Pti
conducere, toţi au ocţionat faptul că de multe ori oa­ ta în societate şi familie Pentru inginerul Magyari tului vizează optimizarea ne. Neliniştea sa îşi regă­ 12.00 Buletin de ş
Cintarea Romanic
eu responsabilitate, lucrînd menii rămîn să muncească l-au ajutat mult discuţiile Andrei imperativul promo­ agregatelor de măcinare a seşte virtuţile în clocotul Avanpremieră R
în schimburi de cîte 12 o- dacă e nevoie, fără să fie purtate eu tovarăşii de vării noului este şi impe­ minereurilor (aplicată par­ muncii din adâncuri sau de 13.00 De la 1 la
re, eomportîndu-sp con­ solicitaţi, caracterizează a- muncă. rativul concordanţei dintre ţial la întreprinderi minie­ la ziuă, întru perfecţiona­ student cîfb; 160
jurnal;
Ci
10,15
ştienţi de rolul lor. :est colectiv de muncă, în în prima lună din acest vorbă şi faptă. Aceasta re de profil din ţară), bi­ rea şi înnoirea acestei Costică Andrei; 11
„Responsabilitatea merge care nucleului mai vechi an colectivul secţiei I a în­ este pentru el însăşi con­ lanţuri termice necesare munci. donate economice
de sus pînă jos şi nu st- i s-au aliniat lucrători mai registrat rezultate bune în diţia de a fi şi a rămîne raţionalizării consumului Repere componist
Sfatul medicului;
poate opri la un anumit tineri. Şi prin tot ceea ce îndeplinirea sarcinilor de revoluţionar, de a cuteza ele energie electrică în în­ LUCIA LICIU Ietin de ştiri; 17,0
nivel- este de părere şe­ se întreprinde, privind îm­ plan. Rezultatele în pro­ în promovarea noului. A treprinderile miniere, re­ le eterne ale muz
1
ful secţiei. in.g. Eugeniu bunătăţirea unor condiţii ducţie sînt rodul creşterii te bucura de titlul de pro­ cuperarea energiei termice Şlagăre ; 17,15 A
dc la A la Z; II
Galben uşă. Pentru că sim­ de muncă şi viaţă se ur­ rosponsabilităţii colectivului fesor universitar la o vîr- din aerul comprimat pro­ serii; 20,00 Momei
faţă de muncă.
ţul răspunderii trebuie să-i măreşte stimularea simţu­ stă care nu depăşeşte de­ dus în întreprinderile mi­ ric bănăţean; 20,1
caracterizeze deopotrivă pe lui de răspundere al fiecă­ VIORICA ROMAN ceniul al patrulea al vie­ niere (lucrare contractată le cu adresă; 20,3!
sonore; 22,00 O
oră; 23,00 Bijutcri
CINSTEA NU SE le; 23,30—3,00 Non
Colectivul este chemat zical nocturn.
SOCOTEŞTE
să Judece şi să decidă ÎN BANI II^INEMA
Ţesătoria de mătase Deva „Abonate" la concedii DEVA: Capitolu
este o unitate relativ tînă- medicale sau nemotivate Se numeşte Ecaterina lea (Patria) ; Serp
ră, cu un colectiv tot tînăr. sint şi Otilia Micloviţ, A- Măgheruşan şi lucrează riile I-1I (Arta);
Dar se poate afirma, în nuşca Antal, Stela Simina la cantina-restaurant „Si- DOARA: Războiu
— seriile I-II (
acelaşi timp, că este un co­ şi Aurora Risipiţii. Despre derurgistul" din Hunedoa­ Numele meu e
lectiv închegat, care şi-a Otilia Micloviţ — pe care ra. Obiectul pe care l-a seriile I-1I (Sicler
depăşit faza de omogeni­ o deosebeşte de celelalte găsit pe jos "Un port- Aventuri în Mare
lui (Arta); Sccre
zare, avînd azi lucrători şi „colege" pasiunea deosebi­ moneu - conţinea acte şi tofonului (Constr
in special femei — pentru tă pentru băutură — Ma­ bani. O sumă frumuşică. PETROŞANI: Tr
că ele formează majorita­ ria Cătescu, secretarul or­ N-o văzuse nimeni cînd (Unirea); ^ '^len
t
nale (7
k .
tea personalului muncitor ganizaţiei de bază din l-a găsit. Nu s-a gîndit PENI: Domni*? *
— ce-şi privesc eu respon­ schimbul A, secţia ţesăto- însă nici un moment să-şi (Cultural) ; C k . 1
sabilitate munca. Se deta­ rie, ne spune : „A fost Una din îndatoririle esenţiale ale eticii profesionale — pare să spună inginera însuşească bani nemun­ (Muncitoresc) ; \
şează prin seriozitate şi chemată şi la comisia de Adela Moldova», de la I.M.C. Bîrcea — este calitatea superioară a fiecărui produs. ciţi. i-a predat organului Tridentul nu răspi
ccafărul); LONEA
hărnicie : Silvia Tabac. disciplină. A venit, a pro­ Foto: VIRG1U ONOIU de miliţie. Cinstea nu se în Egipt (Minerul)
Livja Pusa. Maria Cătes- mis, dar nu se ţine de socoteşte în bani. Ulteri­ LA : Pline, au
cu, Voiehiţa Fareaş, Rnve promisiuni. Azi am vorbit or avea să primească (Muncitoresc); AN
Cum a ajuns un om in învrăjbire pentru acest gest frumos Zbor înalt (Mun
U RIC A NI: Sint 1
Strădanii demne de o cauză mulţumirile tînăruiui Simi-
mai bună cu satul on Moldovan. Tinărul era |
la a doua retribuţie după !
prima sa încadrare in
ca Moldovan. Leontina ;:ti ea şi miine n-a mai în urmă cu ani, o parte izbucnească încrâncenări si­ să vină cu locuinţa de pe producţie. . !e V
Bonţ şi Maria Sine. venit la lucru". La cei 20 dintre cetăţenii satului Căi- tuate între limitele peni­ deal în vatra satului, mai ..;AG 1 -i V. •
ic .
Dar în acest colectiv bun de ani. Aurora Risipitu a nelu de Sus, comuna Băi- bilului şi ale puerilului. printre oameni, dar lui Mi­ tu/*» • • 'i '
sînt şi eîtcva femei care. reuşit „performanţa ca nu­ ţa au hotărît să-şi intro­ Iată doar o mostră. Atunci lion Iovan nu-i convine DATORIA
pur şi simplu, vor doar să mai intr-un an ■ să facă ducă apă curentă în case. cînd a fost vorba ca, prin vecinătatea. Firesc, satul b:
se găsească şi ele încadra­ mai multe absenţe nemoti­ „Te asociezi şi tu cu noi. tăierea a trei sălcii din se situează de partea pri­ — Eu am o datorie şi
te undeva în producţie. Şi vate. să apară în faţa co­ Miroane ?“ l-au întrebat pe gardul lui Miron Iovan a- mului. Cînd am început am venit să mi-o plăt-
moi ales să se bucure de misiei de judecată pentru concetăţeanul şi vecinul cesta să-şi pună şi respec­ discuţiile de conciliere, de Am fost la băi la G ;,o
drepturile unui om al mun­ că a lovit o colegă şi să i lor Miron Iovan. Dar a- tiva porţiune de gard pe pe la toate gospodăriile din giu cu mulţi cooperatori calatoare (Mureşi
Corleone (Lumin
cii. îndatoririle însă Ie se desfacă contractul de cesta s-a făcut că n-aude aliniament cu restul lui, a jur, şi-au făcut apariţia pe LART: în ochii
preocupă mai puţin. De' muncă disciplinar. Dar nu şi a rămas să se foloseas­ sărit Lazăr Pîrva cu în­ Ia garduri gospodari şi din ţară - din Moldova treaga lume (Mi
pildă, Viorica Guţu. Pre­ pare deloc pătrunsă de gra­ că mai departe de fîntîna verşunare : „Nu, gardul să gosppdine ca Petru Popa, şi din Oltenia — şi m-au
tind" să fie muncitor ca- vitatea abaterilor sale. din curte,, săpată la supra­ rămînă unde este !“, ca şi Ana Clej, Maria Stega, Sa­ rugai să vin la ziar şi să
lifi-at, dar nu frecventea­ Pentru greşelile proprii ii faţă şi cu ghizduri din cum prin alinierea aceasta bin Cleju, unii dintre ci aduc mulţumire pentru I % PECYA
ză cursul de calificare şi 'onsideră vinovaţi pe alţii. piatră de rîu. s-ar fi atentat grav la in- oameni eu mulţi ani la tratamentul şi omenia cu
se prezintă slab la proba Sînt puţine, repetăm, ca­ în urmă eu 2—3 ani, La- tîrnple şi neprieteni cu care ne-au îngrijit. Min- e deva. Casa
practică. De fapt nu per­ rurile de acest fel, pentru zăr Pîrva s-a hotărît să-şi Colectivilatea minciuna. Ei ne spun că care pe cinste, vă spun, ră, orele 17 şi 19,
fecţionarea profesională o că marea majoritate a ţe­ construiască casă pe buca­ niciodată apa din fîntîna nu-ţi trebuia nimic de a- Irul naţional
Ieesandri“ laşi: „
interesează. Vrea doar sătoarelor sînt muncitoare ta de pămînt ce o avea ve­ şi individul lui Iovan nu a fost bună casă ! Cazare şi îngrijire ele* * i * * 4 , de Constanţi
„hîrtia" care să-i asigure de nădejde, care n-au ni­ cină cu casa lui Iovan. de băut, ci doar pentru al­ ca de la oameni cu ini­
un venit mai mare. Preo­ mic comun cu modul de a „îmi poluează apa din fîn- tegritatea proprietăţii sale. te folosinţe gospodăreşti. mă caldă, cu mare res­
cuparea sa principală este gîndi al acestor femei, dor­ tînă !“ — a strigat Miron. Tot aşa, Miron Iovan cău­ Vecinii, consătenii acestuia, pect pentru omul muncitor, IVREM&
aceea de a se văicări, a nice să obţină cit mai mult Şi de aici — demersuri ta să ne convingă. împo­ „taxează", după cum bine pentru sănătatea iui ! Eu HaJLtflBS&’EESEHi
cere şi a reclama, punind de la societate dar să-i dea nenumărate la consiliul triva oricăror evidenţe, că am înţeles, şi refuzul de a- am trecut de 60 de ani Timpul probatei
pe drumuri reprezentanţi cit mai puţin. Judecăţii popular, la comisia de ju­ vecinul arunca dinadins sociere la o acţiune de fo­ şi 35 din ei i-am muncit februarie 1982 :
ai unor organe doar ca să-i drepte, a celor mulţi şi co­ decată, la judecătorie, la dejecţii organice Ungă gard los colectiv, dar Miron lo- la calea ferată. Ştiu ce-i menţine rece,
explice că ceea ce pretin- recţi supunem cazurile a~ tribunal. „Războiul nervi­ ca să-i otrăvească lui iar­ van nu vrea să înţeleagă munca şi respectul faţă noaptea. Cer var
(i« nu are acoperire în par­ eestor tovarăşi de muncă, lor" între cei doi fiind de­ ba, „să nu o mănînee va­ acest adevăr, nu vede ce de ea, de aceea nu pot slab. Temperatul
me vor fi cupri;
ticiparea ei la muncă, la ce pun problemele perso­ parte să se încheie, obştea ca". anume îi desolidarizează sta tocului şi lucrez şi minus 5 şi 0 g!
propria pregătire. Şi pen­ nale înaintea intereselor satului a hotărît să se a- Explicaţia acestei ascuţi­ pe vecini de el şi „cauza" cele minime în
17 şi minus 12 f
tru că in lamentările Vio­ colectivului, care ştirbesc dreseze organelor judeţene te vrajbe între doi vecini lui. Cînd va ajunge la în­ acum la C.A.P. Vă spun lat mai coborili
rica’ Guţu. cuvîntul „drep­ prestigiu] întreprinderii. pentru a încerca să lămu­ se regăseşte în totalitate ţelegerea lor, cînd va intui că cei de la unitatea de semnala frecvent
turi" revine ca un lait-nfo- Făcînd front comun împo­ rească natura conflictului. in egoismul, individualis­ exact micimea „argumen­ tratament balnear a depunere de ch:
tiv am intrebat-o cum îşi triva celor certaţi cu dis­ Şi iată-ne împreună ou mul ambilor, care au secat telor" care înveninează U.N.C.A.P., de la Geoagiu, zona de dropie
Izolat ceaţa va
îndeplineşte obligaţiile ee-i ciplina muncii, colectivul delegatul sătesc, faţă în fa­ orice urmă de generozita­ atmosfera dintre el şi ve­ îşi fac datoria. ziua.
revin. „Mă prezint 1a lu­ de ţesătoare poate să le ţă cu cei doi împricinaţi. te şi omenie şi la unul şi cin atunci se va aşeza în­ Ce! care a venit la re­
La munte, vri
cru şi-mi fac datoria co­ determine o schimbare de E greu de redat la cîte la altul. tre ei buna vecinătate. Am dacţie ,,a se achita de o moaşă. Cer mai
rect" — nu se sfieşte să optică asupra drepturilor stratageme a trebuit 6ă fa­ Care este replica satului scris aceste rînduri pentru datorie" se numeşte Si- nin. Vint slab p:
afirme, sfidînd adevărul şi şi obligaţiilor ce-i revin cem apel pentru a ajunge la această „stare de beli- a ajuta la înţelegerea în mion Angliei, din satul derat din secloi
pe cei rare-i cunosc foar­ fiecărui om al muncii în cît de cît la o concluzie geranţă permanentă" între acest sens a relaţiilor in- Balomir. Pe "ăi se va sei
te bine „activitatea" şi a- societa tea soci al îs ţ ă logică, pentru că tot tim- cei doi ? Satul „taxează" terumane intr-o mică co­ ţă, cu depuner
dură. (Meteoroli
titudinile neprincipiale în ] pul cei doi îşi aruncau în- prompt şi vehement egois­ lectivitate rurală L. LARA viciu: Iulin Vra
cad ru 1 eoleot i v ui u i. R. VIORICA I vinuiri reciproce, lăsau să mul. Lazăr Pîrva a vrut ION CIOCLEI