Page 15 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 15
:4G ® VINERI, 5 FEBRUARIE ÎM2 pag, 3
Corelaţia costurilor de lama — anotimp de muncă
jne
producţie cu preţurile
intensă pe ogoare
chimie de desfacere
rea in {Urmare din pag. 1) îngrăşăminte chimice a se
supc,r.*oi' mănăturilor de toamnă s-a AVEŢI CUViMTUL
{Urmate din pag. 1) amănuntul. în condiţiile
igerH şef al acestei unităţi. realizat pe aproape 2 000
preţurilor actuale se înre
.noisiune plan mondial cît şi în ţara gistrează pierderi nu numai Transportul gunoiului este ha, iar în cîmp s-au trans « La unitatea de tutungerie de la parterul blocului
iVtorii în unităţile industriei ali în plină desfăşurare, iar portat 7 700 tone de gunoi. turn din cartierul „Dacia", programul indică deschiderea
noastră, cheltuielile pentru de la orele 6,30, dar de fapt magazinul se deschide cind
formaţia din care fac par
iba ger- energie şl combustibilii fo mentare, ci şi în unităţile te mecanizatorii Gheorghe Acţiunea de fertilizare a vrea lucrătoarea de aici, la 7, la 8... Tot în acest cartier
culturilor de toamnă tre
losiţi la obţinerea produc comerciale, deoarece la ci
t Stoica, Teofil Suba, Ioan buie intensificată pentru a cofetăria de lingă magazinul de legume şi fructe are afi
agramu- ţiei agricole. De asemenea, nele produse preţurile de Pătruţ, Ioan Călean, Petru se putea finaliza cît mai şate două programe : de la 6,30—20,30 şi altul de la 9
pe lingă majorarea preţu vînzare cu amănuntul nu Petraşca, Iosif Colineac, repede posibil. Se impune la 20,30. Care o fi cel real ? (Un grup de cetăţeni din
rilor la materiile prime ne acoperă nici costurile de cartierul Dacia — Deva).
•.momlcă cesare industriei alimenta producţie, nici cheltuielile precum şi Ştefan Herbei, o mai mare mobilizare a
uraentc- şeful secţiei, deşi condiţii forţelor la transportul gu © Nu toţi cei care au chiriaşi declară acest lucru,
i îji is- re, au cunoscut o însemna de desfacere. Este de la si le sînt mai grele din cau noiului, iar imprăştierea a- sustrăgîndu-se astfel de la respectarea unor norme lega
tă creştere şi cheltuielile ne înţeles că printr-o core cestuia pe teren trebuie să le. Consiliul popular, prin asociaţiile de locatari, comite
Cercul ocazionate de fabricarea şi lare justă a costurilor de za îngheţului, duce zilnic tele de cetăţeni şi cu sprijinul organelor de ordine ar
a Ailatt comercializarea produselor, producţie cu preţurile de în cîmp 100 tone de gunoi, se facă nu numai cu mij putea să-i depisteze pe aceştia şi să-i aducă la... legali
înfăptuirea autogestiunii e- desfacere se creează pre în total s-au transportat loacele mecanice, ci şi ma tate. (C. Emil, Deva).
in;» re- peste 1000 de tone. nual de către cooperatori,
moment conomice, în lumina cerin mise pentru a fi realizat,
ţelor aplicării noului me în condiţii de rentabilitate, La nivelul Consiliului u- realizîndu-se în acest fel sesizări — soluţii
canism economico-financiar. întregul sortiment de măr nic agroindustrial Ilia, fer însemnate economii de car
face necesară obiectiv o furi alimentare necesar în tilizarea suplimentară cu buranţi. ® Cercetînd cele recla sesizată de Ioslv Ambruş.
corelare judicioasă între vederea. satisfacerii cerin mate de Ioan Avram, din din Călan.
rosturile de producţie şi ţelor de consum ale popu Deva, privind unele aspec o Cetăţenilor din Certe-
r eţurile de desfacere eu laţiei. te de la biblioteca jude ju de Jos şi Coaja, care
Ritmicitatea si ţeană. Comitetul municipal au cerut unele lămuriri, le
9
de partid răspunde că nici răspunde Consiliul popular
•severenţa şi strădania — premise calitatea producţiei o bibliotecară nu face na al comunei Vorţa : „Paza
veta, toate avînd domici
obştească se execută la
liul în Deva. De asemenea, magazinul de la care cetă
unei activităţi eficiente (Urmare din pag. 1} căutînd şi executînd pro ţ intrările şi ieşirile la de ţenii se aprovizionează, re-
de ştiri; duse cu un grad ridicat de pozitul de cărţi nu se voi’ venindu-le, în cazul de fa
; 10,30 ţă, să o facă de trei ori pe
.50 Gru- {Urmare din pag. 1} oferă contractanţilor. Prin complexitate (prin diversi mai face prin sala de lec
y; n,oo — Anul acesta, însă, res tură, pentru a nu mai fi an... Contribuţia bănească
)5 Vreau deputaţi şi lucrători ai pectivul indice este mai ficarea prelucrării materii deranjaţi cititorii. Progra a locuitorilor este depusă
licitate ; consiliului popular se des lor prime), lucru început la bancă, urmînd a fi fo
ri; 12,05 autoaprovizionăril. Cum se mare cu patru procente! mul de funcţionare a bi
; 12,45 acţionează în acest sens ? făşoară o intensă muncă — Şi producţia încadra chiar din prima lună a a- bliotecii este de la orele losită la executarea lucră
lio-TV. ; de la om la om. S-a născut tă la clase superioare de nului. 8—19 iarna şi 8—20 vara, rilor planificate pentru a-
3 ; 15,00 Decretele Consiliului de recent o altă iniţiativă: ...Ritmicitate şi calitate, nul acesta".
itafii Stat privind contractările calitate este mai mare. iar duminica de la orele
tece de „Fiecare gospodar ce are Pentru a rezolva cu bine iată două imperative pen 8 la 12. ® La sesizarea navetişti
Î5. Coor- şi achiziţiile de produse vaci să încheie contract tru care colectivul între lor din satul Hăţăgel, pri
; i 16,45 agricole au fost pe larg această sarcină noi ne-am ® I.C.S. mixtă Călan vind transportul lor la Ha
teţ 16,55 popularizate în rîndul ce pentru livrarea de lapte“. prinderii se află mobilizat răspunde că vinzătoarea ţeg, I.T.A. Deva răspunde
7,00 Bu- O astfel de muncă îşi ara concentrat atenţia in mod în permanenţă. El este pe Valentina Şandru de la
Pocme- tăţenilor cu prilejul adu deosebit asupra fazelor pri că s-a suplimentat acest
!ii; 17,30 nărilor pe sate. Pe tema tă deja roadele. Pînă în deplin interesat ca sarci magazinul alimentar nr. 3 tr aseu cu încă un autobuz
?i cultura decretelor au fost organi prezent au fost încheiate mare de execuţie. Contro nile de producţie să fie a fost sancţionată cu dimi ce pleacă din Densuş la
)0 Orele contracte pentru 80 cape lul şi autocontrolul pe în îndeplinite în conformitate
; folclo- zate dezbateri la căminul nuarea retribuţiei pe timp Haţeg odată cu celelalte
Semna- cultural (o astfel de mani te bovine, 35 porci, 750 iii tregul flux tehnologic ne cu planurile stabilite. Do de o lună cu 5 la sufă, două autobuze pe acest tra
Cadenţe festare a avut loc şi în 2 lapte ş.a., existînd toate dau garanţia că vor fi pu vadă — luntţ ce a trecut, pentru abaterea, comisă şi seu.
i Intr-o \
muzica; februarie a.c.). S-au afişat premisele ca Luncoiu de ţine sau deloc produsele care, de fapt, este şi o cer
top mu* extrase din reglementările Jos să-şi îndeplinească si cu rabaturi la calitate. titudine că tot in felul a-
respective, convingătoare in acest an sarcinile de Dar o calitate superioară cesta vor lucra şi mai de
asupra avantajelor ce se plan ce-i revin. nu se poate obţine numai parte muncitoarele între şani, se obişnuiseră să
sustragă făină şi să o
eliminind rabaturile, ci şi prinderii hiinedo’rene. vîndă în timpul tanspor-
tului de la moara din
Importante sume de Lupeni. Dar dîra de făi
al doi-
:o — se- bani pentru animale ® Infecţie eradicată. nă i-a dat de gol. împo
IIUNE- Microbul leneviei mai in triva lor s-a început ur
stelelor predate pe bază fectează pe unii şi pe al mărirea penală. Li se
lacăra) ; de contract
ibire — ţii, mai ales pe cei ce se coace o pîine nu tocmai
irgistul); sustrag de la... muncă. în pufoasă.
Nordu- Nu demult, la Almaşu scopul eradicării acestei © însemnele necinstei.
jl case- Sec, localitate aparţinătoa infecţii, în municipiul Ciobanii Ioan Suciu şi
ictorul) ;
câtoarea re de comuna Cîrjiţi, a a- Hunedoara au fost inter Simion Suciu, ambii în
î F vut loc preluarea animale naţi pentru „tratament" cadraţi la C.A.P. Rlu de
5); lor la contract — prima Viorel Lasău, pe timp de Mori, s-au gîndit să-şi
Noorie din acest an. Prin aplica
us Jack 0 luni, Vasile Vereş pe mărească turma proprie
JLCAN : rea noilor preţuri de con timp de 5 luni, iar Mihai în dauna celei a coope
ide (Lu- tractare prevăzute în De Muran, Aurei Capizisu, rativei agricole prin fal
Picdone cretul Consiliului de Stat,
PETRI - Francisc Barta şi Roman sificarea însemnelor din
. nagan Romaniţa Dobvei, care a Tuza pe cîte 2 luni. Se urechile oilor. Falsul a
NOASA: predat doi viţei în greu speră eradicarea infecţiei ieşit însă la iveală şi 54
i tor esc) ;
tate de peste 400 kg ’ fie
ii id dar şi redarea celor şase „bol de oi şi-au reluat locul
care a primit suma de navi" procesului muncii. în turma C.A.P. Numai
are se a- © Dîra de făină. llie ciobanii necinstiţi nu
• i. . a de 600 lei, Onichi, Ion Doijescu, ML- şi-au mai găsit locui de
ip ■ • ■ său Miron hai Pună şi llie Purtător, muncă. Legea va hotărî
i • i tot doi şoferi la secţia de mora unde se vor stabili pen
1
Ap; ii.- in greutate rii şi panificaţie Petro- tru o vreme.
■â, a trei- :
. i ■ kg şi altul întreprinderea de tricotaje Hunedoara, secţia confecţii. Maistrul luliana Conica, Rubrică realizată cu sprijinul
•V -v' I asat aproa- Împreună cu ajutoarea sa Valcria Mihufoni, execută controlul de. calitate ne faze de Inspectoratuluijudeţean de interne
operaţii.
® — ® —
■ iu. a : . .. nţă de marcă în rie se va afla la Bucureşti,
1 GHE- rugbiul românesc, cu pu Pînă cresc propriii rugbişti, echipa Ştiinţa trebuie pentru normele de control
rai). ţini ani in urmă mereu ■fizic, unde va rămîne şi «isc H3J
fruntaşă, aflată pe sau în pentru cîteva jocuri de ve
lupta pentru un loc pe po să se redreseze prin auioefarturi şi ou sprijin rificare.
dium, furnizoare de titu Lotul a fost completat DIVIZIA B — FEMININ
lari pentru naţionala atît continuitatea, fără... golu profesor sau antrenor spe ţean, C.J.E.F.S. — anga eu Nedeleu şi Mezaroş, ab
de frumos afirmată inter rile produse de plecarea cializat a dus. la o slabă jaţi în rezolvarea ei ur solvenţi ai institutului, re C.S.Ş. Mătasea Deva
naţional în ultimii ani, e- jucătorilor absolvenţi. Dar, selecţie a copiilor pentru gentă şi eficientă. veniţi în Petroşani, iar
ehipa Ştiinţa Petroşani tra exact acum, cinci eforturi rugbi şi la un proces in- Pînă atunci, însă, pînă Şuşinschi, Catană, Ortele- — C.S.Ş. Textila
versează în prezent o pe lăudabile au asigurat o ba structiv-educativ mai mult ia apariţia jucătorilor „de can şi Palamariu sînt re
rioadă grea, în care a pier ză materială corespunză improvizat, eu un rugbist formaţie Petroşani", echi stabiliţi după accidentările Gheorghieni
dut contactul cu plutonul toare rugbiul ui de perfor- student, al cărui timp pen- pa mare poate sucomba. suferite şi au revenit în
fruntaş. Ziarul nostru a lot. Din lot mai fac parte 75-74 (33-34)
semnalat la timpul potri I. Buoan, Gl). Garafil, P. Desfâşurat în Sala sporturi
vit pericolul declinului, Dobre, V. Băloiu, E. Dru- lor Deva, meciul de baschet
>entru 5 consemnînd totodată mă iî mea, A. Sandu, Ion Florin, dintre C.S.Ş. Mătasea Deva şi
amea se C.S.Ş. Textila Gheorghieni s-a
geroasă suri şi acţiuni de redresa manţă, rezultatele au slă tru migăloasa muncă de Ce se întreprinde acum, Şt. Constantin, I. Bonea,
ii. Vînt re vizate de factorii răs bit vizibil. Şi, cum ne-am P. Chiriac, V. Dobre, D. încheiat cu o victorie la li
maxi- punzători de soarta rug- formare a deprinderilor concret, pentru a elimina Luca, E. Medragoniu, R. mită, dar meritată a echipei
înlre dat seama din convorbirea rugbistice era dijmuită de un asemenea pericol ? Ne gazde. începutul meciului n
e, iar biului. a sportului din ca cu lector univ. Gheorghe timpul necesar propriei răspunde tot iector univ. Dragu, O. Stoica, F. Ganea, aparţinut mai mult echipei
minus drul C.S.U. Ştiinţa al In Irimie, secretarul Clubului Gheorghe Irimie. M. Mateescu, A. Dumitres- din Gheorghieni, care termină
ie. izo- stitutului de mine Petro sportiv universitar „Ştiin pregătiri universitare şi cu, A. Viciu, C. Ghiţă. prima repriză la o diferenţă
Se va şani. între aceste acţiuni, sportive. Aşa stînd lucru — Rugbiştii noştri şi-au Cu acest lot, bine pregă minimă.
:aţâ, cu ţa" Petroşani, cauza se a- reluat antrenamentele pe Treptat, in repriza secundă
ră în cea mai importantă vizeţ a- flă tocmai în neasigurarea rile, firesc secţia de la 11 ianuarie, sub conduce tit si complet apt de joc, baschetbalistele de la Deva au
pe Vai. sigurarea creşterii, formării fluxului de pregătire a C.S.Ş. nu poate asigura Ştiinţa speră ca încă de la echilibrat jocul, au reuşit să
sista şi rea antrenorului Gheorghe 3 martie, din jocul restan
şi lansării jucătorilor pro rugbiştilor proprii. Căci, necesarul promovării spre Băltăreţii. Un accent deo preia conducerea la diferenţă
prii, în cadrul unei reţele iată, la nivelul de bază, co eşaloanele superioare a vii sebit se pune pe pregătirea ţă de la Suceava, să facă mică, dar suficientă pentru
fru- eşalonate de echipe — co pii, se sconta pe o rodnică torilor rugbişti de care fizică generală, cu exerci primul salt de pe locul 9, a-şi adjudeca victoria.
ult se- pe care a încheiat turul. Elevele prof Dorin Reclam:
la mo- pii, juniori, divizia B, di colaborare şi o corespunză Ştiinţa are mare nevoie, ţii de forţă la sală şi de Roman, Fagaraşan, Bota, Dia-
nordic. vizia A. Ceea ce cu ade toare productivitate a sec în prezent această situa • rezistenţă pe dealul insti Apoi, în primul joc acasă concscu. Murg, Şandor, Ko-
la cea- vărat constituie o gîndire ţiei de rugbi existente la ţie se află în atenţia fac din retur, cu Politehnica vacs, Negran, Ştirbu şi Florea
le chi tutului. După încheierea Iaşi, să-şi împace suporte merită toată lauda pentru dă
te ser- serioasă, singura capabilă Clubul sportiv şcolar Pe torilor competenţi — clu sesiunii de examene, lotul rii, să-i rerîştige ruirea şi puterea de luptă din
»U> să asigure reîmprospătarea troşani Dar, neîncad ra rea bul „Ştiinţa", C. S. Ş„ va intra intr-un cantona
permanentă a echipei mari, secţiei de la G.S.Ş. cu un Inspectoratul şcolar jude- ment iar după 22 februa NICOLAE STANCIU acest meci. (Ion Jura, cores
pondent).