Page 17 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 17
T o v a r ă ş u l Nicolae aleasă dragoste şi pre Ceauşescu i-a fost adresat
Ceausescu, secretar gene ţuire. un călduros „Bun venit!“
ral al Partidului Comunist Moment cu profunde de tovarăşul Gheorghe Du-
Român, preşedintele Re semnificaţii în viaţa poli mi,trache, prim-s,ecretar al
publicii Socialiste Româ tică şi economică a muni Comitetului judeţean Bra
nia, a făcut, vineri, 5 fe cipiului de ia poalele Tîm- şov al P.C.R.
bruarie, o vizită de lucru pei, a întregului judeţ, vi Vizita secretarului gene
în judeţul Braşov. zita a prilejuit examinarea ral al partidului în unităţi
La această vizită, care temeinică a modului în economice din judeţul Bra
continuă dialogurile nemij care au fost realizate sar şov a început la între
locite ale secretarului ge cinile anului 1981, precum prinderea „Electr oprecizla"
neral al partidului cu co şi analizarea temeinică a din Sacele,
lective de oameni ai mun măsurilor .concrete, opera T o v a r ă ş u 1 Nicolae
cii din diferite judeţe ale tive care se impun pentru Ceauşescu şi tovarăşa
ţării, au participat tovară înfăptuirea, cu maximă e- Elena Ceauşescu sînt salu
şa Elena Ceauşescu şi to ficienţă a tuturor prevede taţi la sosire de ministrul
varăşul Gheorghe Oprea. rilor pe anul în curs şi pe industriei de maşini-unelte,
Exprimîndu-şi marea întregul cincinal. electrotehnică şi electroni
bucurie pentru reîntîlni rea La intrarea în Braşov, to că, dc conducerea între
i a s.m. uvezeni Redresarea producţiei de cu secretarul general al varăşul Nicolae Ceauşescu prinderii, de reprezentanţi
partidului, oamenii muncii
a fost întâmpinat cu multă
locale
de
ai
organelor
de pe meleagurile Braşo însufleţire, cu manifestări partid şi de stat.
vului — români, maghiari, de vibrant şi puternic en Sînt vizitate rînd pe rînd,
cărbune cere o puternică mobilizare germani şi de alte naţio tuziasm. Cei prezenţi au secţia de autodotare, sec
scandat cu însufleţire pen
nalităţi — l-au întâmpinat,
ţia de motoare.
pretutindeni, pe tovarăşul tru partid, pentru secreta La încheierea vizitei, to
a colectivului şi un sprijin mai substanţa Nicolae Ceauşescu cu ma rul său general. varăşul Nicolae Ceauşescu
în numele tuturor locui
nifestări de înaltă stimă şi
respect, cu sentimente de torilor, tovarăşului Nicolae (Continuare în pag. a 4-a)
din partea C.M.V.J. Întîlîiire cu activul de
Luna ianuarie a marcat asemenea, se menţine des După vizitarea celor trei pe tovarăşul Nicolae reprezentanţi ai organiza
un succes deosebit pentru •— Cum aţi încheiat tul de mare pentru că, deşi mari unităţi industriale, to .Ceauşescu, pe tovarăşa ţiilor de masă şi obşteşti,
Combinatul minier Valea sîntero situaţi pe teritoriul varăşul Nicolae Ceauşescu Elena Ceauşescu. Ei scan de ceilalţi participanţi la
Jiului: realizarea şi depă prima lună a a- Petroşanîuluî, fondul loca s-a întîlnît cu activul de dau cu î n f l ă c ă r a r e această întîlnire.
partid şi de stat din jude
Adunarea a fost deschi
şirea sarcinilor de plan la nului ? tiv de care dispune mina ţul Braşov. „Ceauşescu — P. C. R.!“, să de tovarăşul Gheorghe
„Ceauşescu la mulţi ani !“.
producţia fizică de cărbu este insuficient şi oamenii Miile de braşoveni a- T o v .a r ă ş .u 1 Nicolae Dumitrache, prim-secretar
— Cu mari rămî
ne. Aceasta a fost posibilă pleacă la alte întreprinderi. ■flaţi în faţa Casei arma Ceauşescu şi tovarăşa al Comitetului judeţean
La aceasta se mai adaugă,
mai ales prin depăşirile neri în urmă la bineînţeles, şî rezultatele tei, unde a avut loc adu Elena .Ceauşescu .au fost Braşov al P.C.R.
în continuare au luat
substanţiale înregistrate de producţia fizică slabe din ultimii doi ani. narea cu activul de partid, întîmpinaţi cu aceleaşi cuvântul tovarăşii Comşa
profunde simţăminte ,de
au salutat cu multă căl
cîteva întreprinderi minie de cărbune. Este o realitate incontesta dură pe secretarul general numeroşi muncitori, ţărani, .Stelian, maistru, secretar al
re. Producţia suplimentară bilă şi trebuie analizată ca al partidului, manifestîn- oameni d.e ştiinţă şi cultu comitetului de partid, pre-
atare. du-şi bucuria de a-i avea ră, cadre de conducere, ac
MINERI, PREPARATORI ENERGETICIENI Pînă să trecem la evi din nou ..ca oaspeţi dragi tivişti de partid şi de stat, (Continuare în pag. a 4-a)
denţierea celorlalte .cauze,
să stăruim puţin asupra a-
^ T m S S k 3 L 3 ^ U iL cesteia dintîi, invocate de
a combinatului minier ar cauza nerealizărilor din lu directorul întreprinderii, să
fi putut fi mult mai mare na Ianuarie este aceeaşi .de vedem cum sînt de fapt
dacă două dintre întreprin mai mult timp : lipsa efec folosite efectivele existen
derile sale nu ar fi înche tivelor necesare pentru ac te. Pornim, evident, de la
iat luna cu mari rămîneri tivitatea direct productivă productivitatea muncii. Re
în urmă : Livezeni (minus din subteran. în prezent marcăm însă că acest in
10 760 tone) şi Lonea (mi avem un deficit de 270 de dicator este depăşit în a-
nus 7 G53 tone). De ce ? oameni. Pînă nu se com batajele minei Livezeni cu
Răspunsul îl căutăm la în pletează efectivul e greu 230 kg pe post. în aceste
treprinderile cu pricina. să credem că pot fi obţi condiţii se vede clar ce im
Ce se întîmplă la mina nute realizări mai bune. plicaţii poate avea lipsa u-
Livezeni, unde rezultatele D.e .un an ni se tot promi nui anumit număr de oa
din primele zile ale anului te rezolvarea acestei pro meni. Spre exemplu, în a-
lăsau să se întrevadă rea bleme, dar întîrzie. Se pa bataje s-au prestat cu 84
lizarea sarcinilor lunare de re că în luna aceasta vom de posturi mai puţin pe
plan ? putea spori efectivul cu
— La mina noastră •— 100 de oameni, prin ajuto CONSTANTIN lOVĂNESCU I.M.C. Bîrcea, secţia b.c a. Maistrul Teodor Mihacea discută cu muncitorii despre
arăta ing. Ioan Ciungan, rul acordat de combinat în dozarea riguroasă a reţetei de fabricaţie. Foto: VIRGIL ONOIU
directorul întreprinderii — acest sens. Fluctuaţia, ’ de (Continuare în pag. a 2-a)
Producţiile superioare asigură In pregătirea companiei agricole de primăvară
1
livrări importante la AI HUHCIi! j
ilici o restanţă la repararea maşinilor agricole!
fondul de stat ECONOMISIŢI j
Subliniind răspunderea maşini agricole. Spre e- s-a acordat reducerii cos
Comuna Zam are cele teritorială prin livrarea la deosebită ce revine meca ENERGIA |
uiai multe sate în zona de fondul de stat a unor mari nizatorilor pentru folosirea xemplu, la maşinile de se tului reparaţiilor, asigurîn-
deal, dar cel mai fertil te cantităţi .de produse agro- cu randament ridicat a ba mănat păioase şi cele ' de du-se recondiţionarea unui
ren se află în lunca Mu alimentare. semănat prăsitoare se fac, număr însemnat dc repe ELECTRICĂ |
reşului şi aparţine C.A.P Anul trecut, comuna zei tehnico-materiale, pen în aceste zile, intervenţiile re, cum ar fi axe pentru
tru sporirea producţiei a-
grape, cormane, ptazuri,
necesare la ultimele utila
Sălci va şi Zam. Alei, pe no.astră — ne spunea Vic gricole la hectar şi realiza je .de acest tip. Din cele 6 anvelope şi al.ţele. Valoa Nu uitaţi că pen- |
terenurile din luncă, se tor Balint, vicepreşedinte rea acesteia în condiţii de rea pieselor recondiţionate tru producerea unui '
cultivă cereale, cartofi, le ai biroului executiv ,al .con eficienţă ridicată, prin re maşini de plantat cartofi în luna trecută depăşeşte kilowatt-oră sînt ne- J
gume. Dar şi ţăranii din siliului popular, — n-a con sînt puse în stare de func
ducerea consumurilor de ţionare 5, iar din cele 42 37 .000 lei. cesare;
carburanţi şi energie, în de maşini fito-sanitare au Un aport de seamă la
Autoconducere, cuvîntarea iâ Consfătuirea mai rămas de reparat 5. efectuarea reparaţiilor l-au — 1,5 KG. LIGNIT J
autoaprovizionare teritorială de lucru de la C,C. al Rezultate demne de con .avut lucrătorii de la ate sau
P.C.R., tovarăşul Nicolae
semnat s-au înregistrat şi
lier, mecanicii şi mecani
Ceauşe&c.u arăta că: „Nu la maşinile pentru fertili zatorii de la secţii, din — 250 g PÂCURĂ j
zona de deal, necoopera- tribuit pe măsura posibi trebuie să intrăm în cam zări, la pluguri şi la alte rândul cărora s-.au eviden sau
tivizată, au .o bogată tradi lităţilor la schimbul de pania agricolă — care va utilaje. ţiat Iosif Cristea, Ion Gre- — 0,32 MC GAZ î
ţie şi experienţă în culti mărfuri dintre sat şi oraş. începe la sfârşitul lujui fe .Cum este şi firesc, o a- ,ou, Ion Muntoiu, Gheorghe METAN 1
varea pământului şi creşte Am primit mai mult şi am bruarie — cu tractoare, se tenţie sporită s-a acordat Popa, Gligor Trif, Ioan
rea vitelor. Iscusinţa şi dat mai puţin. în acest an, mănători. sau alte mijloace reparării şi revizuirii trac Ştefan şi alţii. Pe lîngă Iar cu un kilowatt- |
priceperea .celor ce mun prin aplicarea sarcinilor ce de lucru nereparate". în toarelor. Din cele 92 trac preocuparea de a încheia oră se pot produce : j
cesc ogoarele a făcut ca ne revin pe baza autocon- făptuirea .acestui .obiectiv a toare planificate au fost pu reparaţiile la timp — ne
pământul să rodească mai d ucerii şi autoaprovizionă- reprezentat şi reprezintă o se în funcţiune, pînă .acum spunea directorul S.M.A., _ 10 KG. CIMENT J
bogat şi în luncă şi pe deal. rii teritoriale, unităţile a- preocupare de căpetenie a 75. Fără ,a minimaliza cu ing. Virgil Tudan, în lumi sau
Acţionând în spiritul ce gricole socialiste şi gospo colectivului de muncă de nimic eforturile depuse, na prevederilor Decretului — 1,5 KG OŢEL IN J
rinţelor înfăptuirii noii re dăriile populaţiei din co la S.M.A. Geoagiu. trebuie subliniată necesi Consiliului de Stat privind
voluţii în agricultură, toţi mună îşi vor spori efortu în legătură .cu stadiul tatea concentrării unor for îmbunătăţirea activităţii de CUPTOARE ELEC- j
.cei ce muncesc pe ogoare rile şi vor livra la fondul reparaţiilor şi reviziilor la ţe suplimentare la înche mecanizare, avem în vede TRICE
şi-au propus să fructifice de stat următoarele canti utilajele agricole am reţi ierea grabnică a repara re folosirea mai bună a sau 1
mai .deplin posibilităţile dc tăţi de produse : grîu-seca- nut că, printr-o bună or ţiilor stabilite la tractoa sistemei de maşini, forma — 25 KG FONTĂ j
care dispun pentru a spo ră — 266 tone ; porumb — ganizare a activităţii la a- re, deoarece pînă la expi rea de agregate complexe
ri producţia agricolă 'vege teliere, inclusiv în .cadrul rarea termenului scadent pentru ca la o singură tre de furnal
tală şi animală şi de a con N. BADIU secţiilor de mecanizare, s-a pentru încheierea acestei cere cu tractorul să execu sau
tribui într-o mai mare mă reuşit ca la grapele fixe, acţiuni au rămas mai pu tăm mai multe lucrări a- j — 6 KG PASTE |
sură la a.utoaprovizionarea (Continuare în pag. o 2-a) stelate şi cu discuri, la ţin de două săptămîni. Fi gricole. De asemenea, a- ! FĂINOASE j
conibinatoare şi cultivatoa reşte, odată cu urgentarea ’vem în atenţie întărirea or
ÎN ZIARUL DE AZI: re să fie îndeplinite în reparaţiilor se cere să fie dinii şi disciplinei în ca sau ;
totalitate prevederile pla pus accentul şi pe calita •— 1,5 MP ŢESĂ- |
® Adunări generale ale oamenilor muncii o Re drul fiecărei formaţii, •ridi
cuperare — recondiţionare — ref.olosire. O sarcină nului. Mecanizatorii au de tea lor, manifestînd maxi carea nivelului pregătirii ITURI FINITE DIN J
majoră, o necesitate stringentă pentru economie ® pus eforturi susţinute pen mă exigenţă la recepţia şi politice şi profesionale a ; LINĂ.
Cartea — scena — ecranul. tru punerea în stare de suprarecepţia utilajelor. mecanizatorilor.
funcţionare si a celorlalte Veto meritorie grila ce N. TÎRCOB