Page 18 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 18

pag 2                                                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7541


                                                              au  fost  problemele  asupra                                                      Dîncu  Mare  şi  Dîncu  Mic
                                                              cărora  au  insistat  Gheor-                                                    au  condiţii  optime  pentru
                                                              ghe  Lupaş,  Nicolae  Sicoe,                                                    creşterea   animalelor.   în   Ii* ELEVI
                                                              Lazăr   Ocnean,   Vasilica                                                      3981  —  cum  arătau  Aurel
                                                              Chirilă  şi  Ioan  Barna.  A-                                                   iovescu,  Aurel  Bran,  Ioan
                                                              dunarea  generală  a  anali­                                                    Rusan  şi  alţii  —  în  zoo­  11.00 Viaţa sat
                                                              zat,  de  asemenea,  cu  ma­                                                    tehnie  s-au  înregistrat  cî-   13.00   Telex
                                                              ximă  atenţie  două  obiecti­                                                   teva  reuşite.  Baza  furajeră   13,05 La jgsţîrşit
                                                                                                                                                                            mină
                                                              ve  de  a  căror  realizare  ri­                                                este  —  pentru  prima  dată,
          Reprezentanţii  oamenilor   punere  exemplară  a  lor  în   guroasă,  la  termenele  pre­  Bilanţul  anului  1981  al   de acord. Dar şi cîncl mun­  de  mulţi  ani  încoace  —   17,10 Handbal
        muncii  de  la  întreprinde­  viaţă.                                             Cooperativei   agricole   de   ceau  la  Dîncu  Mare,  me­  îndestulătoare, adăposturile   România *
                                                                                                                                                                            eia.  Repr
         rea  mecanică  Orăştie,  în­  Avînd  deci  o  solidă  bază   văzute, depinde însăşi soar­  producţie  din  Dîncu  Mare   canizatorii au lucrat super­  au  fost  modernizate,  îngri­  Transmişi?
         truniţi  in  adunarea  gene­  de  dezbateri,  cei  eai-e  au   ta  producţiei  din  acest  an,   prezintă  nerealizări  la  toa­  ficial.  Am  văzut  arături  şi   jitorii  sînt  localnici,  bovi­  ie ia Pic
         rală,  au  analizat  cu  res­  luat  cuvîntul  au  expus  în   calitatea acesteia. Este vor­  te  capitolele.  Pornind  de   însămînţări  de  proastă  ca­  nele  sînt  bine  hrănite  şi   17.45 Săptămina
         ponsabilitate,  în  spiritul   faţa  adunării  punctul  de   ba,  în  primul  rînd,  de  re­  la  aceste  neîmpliniri,  adu­  litate,  dar  nu  i-a  tras  ni­  îngrijite.  Efectivul  de  ovi­  18.00 închiderea
        autoconduceri i muncitoreşti,   vedere  al  colectivelor  pe   cuperarea   restanţelor   şi   narea  generală  a  coopera­  meni  la  răspundere  deoa­  ne  însă  nu  s-a  realizat,   Iui
         rezultatele  înregistrate  în   care  le  reprezintă,  subli­  intrarea la termen în func­  tivei  agricole  a  făcut,  o  a-   rece  preşedintele,  inginerul   înreglstrîndu-se  un  mare   20.00 Telejurnal
         anul trecut, sarcinile ce re­  niind  greutăţile  cu  care  se   ţiune  a  noilor  investiţii  şi,   nalizu  amănunţită  asupra   şef,  brigadierii  îşi  găseau   număr  de  pierderi.  Aceas­  20,25 Tclcencicl
                                                                                                                                                                                Film scria
         vin  colectivului  în  acest  al   confruntă acestea, modul în   concomitent,  de  sporirea  e-   activităţii  desfăşurate  de   altceva de făcut.  ta,  deoarece  fostul  cioban,   21.00  ţia* 1 . Eplst
         doilea  an  al  cincinalului.   care  şi-au  propus  să  le  e-   forturilor  întregului  colec­  consiliul  de  conducere,  de   Cauza principală a recol­  Nicolae  Stîrc  Bebeşelea,  nu   21.45 Concursul
           Atmosfera  de  responsa­  limine.                  tiv  in  direcţia  creşterii  ra­  cooperatori în 1981, iar  telor  mici  obţinute  la  hec­  prea  stătea  cu  oile,  lăsîn-   / uşoară ro
         bilitate  si  autoexigenţă  a                                                                                                        du-le  în  seama  copiilor.   „Melodii ’
         fost  creată  chiar  de  darea                                                                                                       Aşa că circa 96 mioare s-au   22,40 Telejurnal
                                                                                                                                                                            Sport.
         de  seamă,  care,  prezentînd                                                  e oamenilor muncii                                    pierdut  sau  au  fost  răpite.
         rezultatele  bune  obţinute                                                                                                          Cum  este  şi  firesc,  pierde­
         de oamenii muncii în 1981,                                                                                                           rea  i-a  fost  imputată  cei  ui
         ce  au  situat  colectivul  pe                                                                                                       vinovat.
         un  ioc  fruntaş  în  întrece­  —  Ca  membru  al  consi­  pide  a  nivelului  tehnic  al   concluzia  ia  care  au  ajuns   tar  a  fost  slaba  participare   Adoptînd planul de
         rea  socialistă  pe  ţară  (pla­  liului  oamenilor  muncii  —   produselor.  în  acest  sens,   a  fost  clară  :  în  anul  tre­  la  muncă  a  membrilor  coo­  ducţie pe 1982 — ca   a
         nul  producţiei  globale  a   releva   muncitorul   Ioan   Traian  Şendescu,  Nicolae   cut organul colectiv de con­  peratori.  Din  acest  motiv  a   prinde sarcini mobili
         fost  realizat  în  proporţie   Codea  —  am  căutat  să  mă   Ţeghe,  Alexandru  Muntea-   ducere  —  preşedinte  Aurel   rămas  o  mare  suprafaţă   re — participanţii la   (
         de  102  la  sută,  cel  al  pro­  implic  şi  să  mobilizez  pe   nu  şi  alţi  vorbitori  au  e-   Găulea  —  brigadierii,  şefii   de  teren  cultivată  cu  po­  narea generală au subli
         ducţiei  nete  —  105  la  su­  fiecare  lucrător  din  secţia   videnţiat  „punctele  slabe“   de  echipă,  factorii  de  con­  rumb  neprăşită  şi  mult  fîn   necesitatea imperioas;
         tă,  al  producţiei  marfă  —   in  care  îmi  desfăşor  acti­  din  activitatea  anului  tre­  ducere  din  unitate,  coope­  necosit.  A  fost  nevoie  să   — stimulaţi^ ,d,p>' Re
         101  la  sută,  sarcinile  la   vitatea  la  realizarea  zilni­  cut,  propunînd  soluţii  de   ratorii  n-au  muncit  cu  su­  se  apeleze  la  oameni  din   norm  ative  cy  ..  „,
                                                                                                                                                           t
         export  fiind  realizate  în   că  a  sarcinilor  în  produc­  înlăturare  a  lor  în  cel  mai   ficientă  răspundere  şi  con­  afara  unităţii  deoarece  u-   contractări  ’şf  achiziţ  .
         proporţie  de  398  la  sută,   ţie.  Nu  pot  să  mă  declar   scurt  timp.  Toţi  au  subli­  ştiinciozitate.  Aşa  se  face   nii  cooperatori,  cum  ar  fi   tribuirea  muncii  în
         toate  acestea  în  condiţiile   însă  mulţumit  de  activita­  niat  faptul  că  în  condiţiile   că  lucrările  agricole  nu   Traian  Telman,  Ioan  Moţa,   ţile agricole .cooperaţi:
                                    tea  mea,  din  moment  ce   în  care  unitatea  se  va  dez­                  Ioan  Botescu,  Ioan  Prese-
         reducerii   substanţiale   a                                                    s-au  încadrat,  în  multe  ca­  can  şi  alţii  nu  şi-au  lucrat   să  se  întreprindă  cele  mai   ştiri; 12,05 Pub
         cheltuielilor  totale  şi  ma­  de  la  noi  din  secţie  mai   volta  impetuos  în  următo­  zuri,  în  epoca  optimă,  nu   suprafeţele repartizate.  adecvate  măsuri  pentru  ca   Din comoara
                                                                                                                                                                         nostru;  12,45
         teriale),  nu  a  ocolit  greu­  ies  produse  de  slabă  cali­  rii  ani,  restructurîndu-şi   s-au  ridicat  la  nivelul  ca­  — Mulţi oameni din Dîn­  la  Dîncu  Mare  C.A.P.  să   ră  Rariio-TV.;
         tăţile  întîmpinate,  neajun­  tate  —  ceea  ce  înseamnă   pregnant  gama.  produselor,   litativ cerut.  cu  Mare  şi  Dîncu  Mic  —   înregistreze  o  cotitură  în   la  3;  15,00  M<
         surile  ce  s-au  manifestat.   că  inaî  sînt  oameni  care   este nevoie de întărirea ac­  —  Adevărul  este  —  a-   spunea  cooperatorul  Aurel   activitatea  sa.  Noua  revo­  16,00  Radiojurn
         Mai  mult,  oprindu-se  în­  nu-şi  fac  pe  deplin  dato­  tivităţii  de  cercetare-pro-   răta  Aurel  Cîndroi  —  că   Botescu  —  s-au  învăţat  să   luţie  agrară,  cerinţele  au-   concert  de  pion
                                                                                                                                                                        Tineri  inlerprc
         deosebi  asupra  acestor  as­  ria  !  —,  din  moment  ce  se   iectare-concepţie,  care  tre­  nici  consiliul  de  conduce­                                 că  populară;  ’
                                    mai  semnalează  cazuri  de                                                    consume,  fără  să  producă   toconducerii  şi  autoaprovi-
         pecte,  documentul  amintit   încălcare a disciplinei mun­  buie  să  se  afle  permanent   re,  nici  noi,  cooperatorii,   nimic.  Or,  aşa  ceva  nu  es­  zionării  impun  ca  în  agri­  de   ştiri;   sk
                                                                                                                                                                        ral; 17,35 ..
         a.  dezvăluit  deschis  multe   cii  şi  a  celei  tehnologice   cu  un  pas  înaintea  activi­  nu ne-am făcut datoria. Es­  te  permis  !  Toţi  cei  ce  lo­  cultură  să  se  muncească   nilul;  18,00  Ore
         dintre  cauzele  interne  ale   Pe  viitor,  noi,  toţi  membrii   tăţii de producţie.  te  adevărat  că  S.M.A.  O-   cuiesc  la  sate  sînt  obligaţi   cu  deosebită  răspundere  şi   La  „Hanul  *'
         neajunsurilor,  nominalizînd   consiliului  oamenilor  mun­  Adoptînd  programul  de   răştie  i-a  trimis  pe  meca­  prin  lege  să  participe  la   conştiinciozitate,  să  se  ob­  20,30 Azi, In K(
         pe  cei  care  se  fac  vinovaţi,   cii  trebuie  să  ne  îmbună­  măsuri,  celelalte  documen­  nizatorii  secţiei  ce  deser­  munca  în  unităţile  agrico­  ţină  şi  să  se  livreze  pro­  Radiorecording.;
                                                                                                                                                                        jurnal;  22,30  Ri
         incepînd  de  la  nivelul  a-   tăţim  stilul  de  muncă,  să   te  supuse  dezbaterii,  oa­  veşte  unitatea  noastră  să   le,  căci  pămîntul  nu  dă   ducţiile stabilite.  sulul;  0,03—6,0*
         telierelor  şi  secţiilor,  pînă   ne  implicăm  mai  adine  în   menii  muncii  participanţi   muncească  în  alte  părţi,   nimic  dacă  nu  este  lucrat     muzical nootnr
         la  cel  al  conducerii  colec­  viaţa colectivului.  la  adunare  s-au  angajat,  în   lucru cu care nu putem fi  cum trebuie.             TRAIAN BONDOR
         tive.  Tot  în  darea  de  sea­  Utilizarea la întreaga ca­  numele  colectivelor  pe  ca­                                                                       6
         mă,  evidenţiindu-se  sarci­  pacitate  a  maşinilor  şi  a-   re  le  reprezintă,  să  se  mo­                                                                  IC inek*
         nile  mari  ce  revin  colec­  gregatelor  din  dotare,  fo­  bilizeze  exemplar  pentru                                                                         MwrfssasesH?
         tivului  în  acest  an  —  ce   losirea  integrală  a  timpu­  realizarea  integrală  a  sar­
                                                                                                                                                                          DEVA: Capi*
         derivă  din  puternica  dez­  lui  de  lucru,  necesitatea   cinilor  de  producţie,  pen­  C.  S.  Hunedoara,  secţia                                          iea (Patria); S
         voltare viitoare a întreprin­  policalificării  şi  a  asigură­  tru  situarea  colectivului  pe   reparaţii  electrice  —  atelie­                             riile I-JI (Art:
                                                                                          rul  de  aparataj.  Bobinatoa­
         derii,  din  schimbările  pre­  rii  din  timp  a  forţei  de   un  loc  fruntaş  al  întrecerii   rele  Rodica  Ionica  şi  Lcon-                              DO AH A: Râzt
         văzute în structura produc­  muncă  pentru  noile  obiec­  socialiste.           tina  şoaită  dau  exemplu   O sarcină majoră, o necesitate                    — seriile I-TI
                                                                                                                                                                         Numele meu
         ţiei  —  au  fost  ""  relevate   tive  ce  vor  intra  în  func­                de disciplină muncitorească.                                                   seriile I-II (S;
         principalele căi de trans­  ţie  începînd  cu  acest  an   MIRCEA LEPĂDATU    * 8     Foto: VIRGIL ONOIU                                                        Aventuri în ?
                                                                                                                        stringentă pentru economie                       lui (Arta); St
                                                                                                                                                                         tofonului (Co.
                                                                                                                     în  luna  ianuarie  a.e.,  la
         Redresarea producţiei de cărbune                                                                           I.M.M.R.  Soneria  s-au  re­  de  recondiţionare.  Celelal­  PETROŞANI:
                                                                                                                                                                         (Unirea); Prol
                                                                                                                                               te  sînt  mai  pretenţioase,
                                                                                                                                                                         nale (7 Noici
            cere o puternică mobilizare a                                                                           condiţionat  piese  şi  suban-   mai  dificil  de  rofolosit,  în   PENI: Domniţ
                                                                                                                                                                         (Cultural) ;
                                                                                                                                               condiţiile  respectării  sigu­
                                                                                                                    samble  în  valoare  de  2,1
                                                                                                                                                                         (Muncitoresc) :
                                                                                                                    milioane  lei.  Se  puteau  ob­  ranţei  circulaţiei  pe  calea   Tridentul nu r;
             colectivului şi un sprijin mai                                                                         ţine  rezultate  şi  mai  bune   ferată.             ce atârni); LON
                                                                                                                    dacă  nu  existau  unele  de­  Inginerul  Mihai  Poenar,   în Egipt ■” , i
            substanţial din partea C.M.V.J.                                                                         reglări  în  activitatea  de   de  la  serviciul  proiectare-   NOASA:
                                                                                                                                                                         străbunica p.
                                                                                                                    producţie, datorate întreru­  tehnologie,  ne  spunea  că,   URICANI: Su (
                                                                                                                                                                         mă tratez
             (Urmare din pag. i)    si  se  defectează  mult  prea                                                  perilor  în  alimentarea  cu   pentru  a  spori  şi  mai  mult   BRAD: Un ş.
                                    des  pentru  a  se  putea  ţine                                                 energie  electrică.  Dar  lu­  eficienţa  acestei  activităţi,   restru (Steaua
                                    pasul  cu  repararea  şi  în­                                                   na  s-a  încheiat  şi  ceea  ce   conducerea  I.M.M.R.  Sime-   RAŞTIE :   M
         fiecare  zi.  înmulţind  aces­                                                                             s-a  putut  face  s-a  făcut.   ria  a  înaintat  centralei   (Patria);   Arii.
         te  posturi  cu  productivita­  treţinerea lor.                                                            Activitatea  de  recuperare,   (C.M.M.R.)  propunerea  de   seriile I-II
         tea  planificată  (6,308  tone   La  fel  de  adevărat  este                                               recondiţionare,   refolosire   catalogare  pe  unităţi  a  tu­  geoagiu-ba;
                                                                                                                                                                         mercenarilor  (r
         pc  post),  rezultă  că  în  lu­  însă  şi  faptul  ca  datorită                                           s-a  desfăşurat  într-un  ca­  turor pieselor recondiţiona­  tură): HAŢEG
         na  ianuarie  nu  s-a  putut   gradului scăzut de califica­                                                dru  bine  organizat,  la  ce­  te. Odată cu materializai
         extrage o cantitate de 12 700   re  a  personalului  electro­                                              le  două  secţii  existînd  o   propunerii  —  în  cursul
         tone  de  cărbune.  Aceasta   mecanic,  nu  se  prea  poate                                                preocupare    sistematică,   nului  trecut  —  s-a  stal:
         fără  a  mai  aminti  că  în  a-   interveni  competent  şi  la                                            continuă  pentru  înfăptuirea   o  colaborare  fructuoasă.  ;
          batajul  mecanizat  din  sec­  timp  La  toate  acestea  se                                               măsurilor  stabilite  în  a-   prezent  existînd  între  t*
         torul III s-a obţinut o medie   mai  adaugă  şi  aspectele  de                                             ceastă direcţie.           te întreprinderile schimb
          de  peste  12  tone  pe  post   indisciplină  tehnologică  şi                                               —  Pentru noi, recondi-   avantajoase  de  aseme.
          ia  productivitatea  muncii,   de  muncă,  din  care  cauză                                             ) ţionarea pieselor de schimb  piese.  în  catalogul  amin
          iar mai recent această me­  se înregistrează multe pier­                                                  este.  o  sarcină  importantă   înaintat  fiecărei  întrepi  .
          die  a  crescut  la  18  tone  pe   deri de producţie. Este con­                                          —  sublinia  luliu  Verniches-   deri,  I.M.M.R.  Simeria
          post.  Numai  zece  oameni   cludent exemplul manevră­                                                    cu,  inginerul  şef  al  între­  gura,  pe  1981,  ca  spe>
          în  plus  în  acest  abataj  şi   rii  greşite  a  combinei  de                                           prinderii  —  economisind   listă  in  recondiţionare
          ar  însemna  cel  puţin  120   ia  sectorul  1,  avarierea  a-                                            astfel  însemnate  cantităţi   25  de  repere,  iar  pînă  ia
                                                                                                                                                                          Extr. I : 40,
         tone extrase suplimentar pe   cesteia  şi  întreruperea  pro-                                              de  metal.  în  acelaşi  timp,   finele anului a ‘ajuns la 45.   04, 28. 21 77.
          zi.  Iată,  deci,  ce  importan­  .ducţiei  pentru  două schim­                                           este  şi  o  necesitate  pentru   Valoarea  pieselor  recondi­
                                                                                                                                                                          Exlr. H i
          te  rezerve  de  creştere  a   buri.  Dar  vinovaţii  n-au                                                economia  naţională,  întru-   ţionate  în  anul  trecut  a   35, 46. 10, 60,
          producţiei  de  cărbune  ar   fost  traşi  la  răspundere,                                                cît  anumite  piese  nu  se   fost  de  24,6  milioane  lei.
                                                                                                                                                                          Fond de cîştl
          fi  numai  în  acest  sens   ceea  ce  denotă  şi  o  lipsă   (Urmare din png. 1}  cantităţi de produse şi prin   găsesc sau se procură foar­  în  1082,  la  reperele  cunos­  lei.
          Drept  pentru  care sugerăm   de  exigenţă  din  partea  ce­                   sistemul  de  achiziţii.  Sînt   te  greu  şi  atunci  sîntem   cute  se  vor  mai  adăuga  al­
          Combinatului   minier   şi   lor  chemaţi  să  vegheze  la   217  tone  ;  orz  —  55  tone  ;   în  satele  comunei  ţărani   nevoiţi  să  ne asigurăm  mi­  tele  15,  în  prezent  aflate
          Consiliului  popular  muni­  buna  desfăşurare  a  activi­  sfeclă  de  zahăr—196  tone;   care  se  evidenţiază  prin   nimul  de  piese.  în  ultimii   în  stadiul  elaborării  teh­
                                                                                         contribuţia  pe  care  o  au
          cipal  Petroşani  analizarea   tăţii.                legume — 502 tone; fructe  la  fondul  de  stat.  Aşa  este   ani  ne-am  îmbogăţit  con­  nologiilor  de  execuţie.  Două
                                                                                                                                               dintre  ele  sînt  deosebit  de
                                                                                                                    tinuu  experienţa  la  acest
          aprofundată a situaţiei, mi­  Posibilităţi  pentru  reali­  —  108 tone ; lapte vacă —  Viorel  Adam  din  Almaş   capitol,  reuşind  să  punem   importante.   Este   vorba
          nei  Livezeni  şi  bineînţeles   zarea  sarcinilor  de  plan  pe   8 600 hl ; lapte oaie — 143   Săliste  care  a  contractat   la  punct  o  serie  de  tehno­  despre  recondiţionarea  ine­  Timpul  prob;
          rezolvarea acesteia.      luna.februarie  ?  „Mai  mari   hl;  carne  viu  —  265,5  to­  3  000  1  lapte,  doi  viţei  şi                                    februarie  1982:
                                    deeît  în  luna  trecută  —  a-   ne ; lînă — 2 000 leg ; ouă                   logii  în  vederea  recondiţio-   lelor interioare ale rulmen­  fi  rece,  geroa
            Dar  să  nu  privim  unila­                        —  521 000 bucăţi.         un  porc,  consăteanul  său   nării  şi  asimilării  unor  re­  ţilor  —  instalaţiile  necesa­  Cerul  va  fl  r
          teral  problema,  pentru  că   firmă  directorul  întreprin­  Alături de cooperativele  Emanoil Rotaru, cu 1 000 1   pere,  sau  confecţionării  al­  re sînt aduse, iar linia teh­  nin.  vîntui  v.
          mai  există  şi  alte  direcţii   derii.  în  prima  parte  a  lu­  agricole,  o  contribuţie  deo­  lapte,  trei  viţei  şi  un  porc,   tora  din  piesele  mari  in­  nologică  de  cromare,  care   la  moderat  d
          în  care  s-ar  putea  inter­  nii  vom  merge  aproape  de   sebită la realizarea produc­  iar  cooperatorii  Marta  Or-   trate  sub  limita  admisibilă   se  realizează  prin  autodo-   Temperatura  r
                                                                                                                                                                         cuprinsă  între
          veni.  Bunăoară,  în  cadrul   plan,  datorită  intrării  în   ţiei  destinate  fondului  de   şa,  din  Sălciva  —  2  500  1   de  folosire.  Spre  exemplu  :   tare, este executată în pro­  minus  8  grade,
          minei  Livezeni  se  menţine   funcţiune   a   complexului   stat  şi-o  aduc  gospodăriile   lapte  şi  trei  viţei,  Matei   din  osii  uzate  se  execută   porţie  de  80  la  sută  —  şi   ximâ  între  m
                                                                                                                                                                         grade.  Local  s.
          încă ridicat numărul defec­  „Pitic“,  iar  de  pe  la  ju­  populaţiei.  Aşa  de  exemplu,   Laz,  din  acelaşi  sat  —   inele  de  înălţare  la  vagon,   a  arcurilor  exterioare  de   ceaţă,  cu  depi
          ţiunilor  electromecanice.  De   mătatea  lunii,  cînd  vom   gospodăriile  ţăranilor  coo­  1  000  1  lapte,  doi  viţei  şi   piuliţe,  din  barele  de  trac­  la suspensia boghiurilor.  ciură.
                                                                                                                                                            1
          ia  inginerul  şef  electrome­  primi  oamenii  promişi  —-   peratori  din  Sălciva  vor   un  porc.  Şi  exemplele  ar   ţiune  —  fuse  frînale  etc.   Ca  urmare  a   muncii  de   Pentru zilei:
          canic,  Ştefan  Toma,  aflăm   vom  încerca  recuperarea   preda  în  acest  an  20  bo­  putea continua.  Căutăm  să  întrebuinţăm   înaltă  răspundere  prestată   februarie 1982*
          că  în  ultima  perioadă,  în   unei  părţi  din  minusul  a-   vine  (tineret  şi  adulte),  30   Oamenii  Zamului,  prin   fiecare bucăţică de metal.  de colectivele de la I.M.M.R.   geroasă n,
          acest  domeniu,  se  observă   cumulat  pînă  atunci.  Sec­  porci,  800  hl  lapte,  25  000   înţelegerea  actualelor  co­  —   Care  este  ponderea   Simeria,  în  anul  trecut   fi mai mul
                                                                                                                                                                         ceaţă cu dep.
          o  îmbunătăţire  a  activită­  torul  I  deja  este  la  plan,   ouă,  iar  cei  din  Almaş  Să-   mandamente  majore  ce  se   pieselor  recondiţionate  la   s-au  executat  la  toate  va­  ciură.
          ţii,  dar  mai  sînt  multe  de   iar sectorul III, care a por­  lişte,  sat  din  zona  necoo-   pun  în  faţa  agriculturii,  a   vagoanele  pe  care  le  repa­  goanele  reparaţii  de  calita­  La munte,
          făcut,  mai  ales  că,  după   nit  foarte  bine,  are  cele   perativizată  :  40  bovine  (ti-   întregii  economii  naţiona­  raţi ?  te,  respectîndu-se  instruc­  cu  cer  variab
          cum  afirma  ing.  Traian   mai mari şanse să-şi depă­  teret  şi  adulte),  25  porci,   le,  pot  si  trebuie  să-şi  a-   —  Pentru circa 80—85 la   ţiunile  de  siguranţă  a  cir­  derat  din  est.
          lordache,  şeful  sectorului  I,   şească  substanţial  planul   25  ovine,  600  hl  lapte,   ducă  o  contribuţie  tot  mai   sută  din  totalul  reperelor   culaţiei  si  economisindu-se   de  serviciu:  t
                                                                                                                                                                         lexandrina).
          multe  utilaje  şi  instalaţii   şi  astfel  să  ajusteze  reali­  25  000  ouă,  100  kg  lînă.   mare  la  autoaprovizionarea   do  pe  vagon  există  la  ora   peste 130 tone de metal.
          tini vechi, îmbătrînite chiar  zările întreprinderii".  Toţi valorifică însemnate  teritorială.            actuală tehnologii stabilite       UVIU BRAICA
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23