Page 19 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 19
« SÎMBĂTĂ, 6 FEBRUARIE 1982 pag. 3
Fiecare comunist si se impună prin lapte Ie locul de munci!
EIUNE
mmmm
— Rolul organizaţiei imprima muncii acea ca cuvînt, care au întărit con chis, cu răspundere de co
noastre de partid a crescut, litate de care are nevoie vingerea că schimbul A de munist, de către Teodor
ui s-a întărit mult în perioa pentru realizarea sortimen la O.S.M. -2 se bazează pe Fulaş, Ion Drăgan, Iordan
d**. săptA- da pe care o analizăm. Pu tului cerut, pentru economii un colectiv puternic de co Bagnev, Constantin Hoean, Adriana Kiselelf, Eugen Barbu
tem spune că rolul său la feroaliaje — mă refer munişti care poate şi tre Marin Pop Vore.ş, Cornel
u scai lin: chiar la acţiuni de recu buie să contribuie mai mult
Cehoslova- conducător s-a simţit per Rusii, de fiecare partici „DOCTOR ALFRED SAPSE"
t a II-a. manent în procesul de pro perare a fierului vechi, a la înfăptuirea sarcinilor pant. Fiecare s-a simţit I
e directă ducţie, iar activitatea poli- cărămizilor refractare şi calitative şi sortimentale implicat în neîmplinit*!, dar SAU TRIUMFUL GEROVITALULUI
ţti tico-educativă a fost con mai ales a celor bazice. ale oţelăriilor hunedorene.
politică „Personal nu sînt mulţu şi obligat să găsească so în acţiunea dc introduce ţii, autorii, temeinic do- i
programu- cepută ca o pîrghie de Propun noului birou pe luţii şi, mobilizîndu-se, să re şi răspîndire pe piaţa a- comentaţi asupra rezulta- j
conştientizare si mobiliza care îl vom alege să fie mit de modul cum se des mericană a medicamentului lelor obţinute cu Ge- 5
re a oamenilor la înfăptui mai ferm şi mai operativ făşoară activitatea econo mobilizeze pe cei din jur Gerovital Ii 3, produs al in rovital H 3, prezintă nume- î
rea sarcinilor economice. la înfăptuirea sarcinilor. teligenţei şi practicii medi roasele acţiuni întreprinse 4
«81a cale româneşti, un rol deo precum şi suportul ştiinţific »
„Tranzac Dar, după cum se ştie, în Adunarea de dare de sea sebit l-a avut dr. Alfred pe care s-a bazat dr. Alfred 4
ţii 4 anul trecut ne-am confrun ADUNÂRI generale de dări de seamă mă şi alegeri a organizaţi Sapse, născut pe meleaguri Sapse în răspindirea in sfcrăi- /
tic muzică tat cu probleme deosebite ŞI ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID ei de bază, nr. 1 a fost o moldovene, la Piatra Neamţ. nătale a prestigiosului niedi
incasei Adriana Kisclcff şi Eugen canicnt românesc. în munca
privind aprovizionarea cu adevărată şcoală a respon Barbu reuşesc, prin cartea de cercetare, medicul nu s-a
unele materiale, iar noi sabilităţii în muncă, aşa „Doctor Alfred Sapse", sil oprit numai la programele 4
n-am lucrat tocmai bine în în îndrumarea şi urmări mică în schimb. Mă refer cum trebuie să fie fiecare redşa momente importante de oftalmologie şi geriatrie, »
din această acţiune finaliza
rea disciplinei în muncă şi la partea organizatorică" tă eu un succes prestigios : ei a abordat cu competenţă I
acest domeniu. Nu ne-am adunare generală de partid. o altă latură a medicinei se- /
mobilizat suficient ca să tehnologice a fiecărui co — şi comunistul Antonie Cu comunişti ca Ştefan introducerea gcrovitalului in colului nostru : strcss-ul. în \
statul american Ne vad a.
munist. Popa nu a rămas la sta capitolul „Triumful gerovita- i
cmcrv-idărini mai bine rea diul constatării ci a arătat Tripşa, Teodor Fulaş, An în prima parte a cărţii fa lului" autorii pun in lumină ţ
nimă adusă cu mari Intervenţi a corn uni stu I ui măsurile ce trebuie luate tonie Popa, ion Drăgan, cem cunoştinţă cu doctorul această activitate şi infor
Alfred Sapse, eu greutăţile
mează cititorul în legătură
i. Nici în acest an Cornel Deheleanu este re şi unde el însuşi are un Mircea Ungureanu, Cornel prin care a trecut şi s-a for cu factorii slrcsanţi şi cu po
mat ca medic. Autorii cărţii
fi largheţe în apro- levantă pentru climatul cuvînt de spus. „Numai a- Rusu, Marin Pop Vereş şi nu au ocolit faptele semni sibilităţile de prevenire şi
rea cu materii pri responsabil în care mem şa facem o muncă de partid atiţia alţii, care se zbat ficative din anii de studii la înlăturare a „modernei" raa* t
»
ladii a secolului.
it* fierul vechi este brii de partid din organi eficientă !“. pentru rezolvarea proble Timişoara şi Bucureşti, ac Cartea „Doctor Alfred Sap- \
tivitatea desfăşurată în cîte-
‘mina oricui. Iată zaţia de bază nr. 1 de la Problemele creşterii pro melor organizaţiei din ca va circumscripţii medicale sc M cuprinde fapte reale, pu- *
! uV 'mie să se O.S.M. 2 (Combinatul side centului de scoatere a me re fac parte — probleme rurale din (ară, apoi lungul ţin cunoscute de marele pu
blic, de aceea se citeşte cu
simţui atriotic al rurgic Hunedoara) au a- talului — indicator care ce se contopesc cu viaţa drum al afirmării, care a interes. Mulţimea termenilor
din
pornit
marile
clinici
i comunis* pentru nalizat, în cadrul adunării vizează in mod deosebit uzinei în care muncesc — bueurcştene, a trecut prin de specialitate nu ingreimea- (
ză lectura, dimpotrivă, o fac j
■ste de datoria noastră generale de dare de sea activitatea colectivului —, nici nu s-ar putea ca o a- clinica de oftalmologie de la mai antrenantă şi măresc do- i
sa sporim materialul recu ale gospodăririi judicioase Universitatea clin Geneva, şi rinţa de documentare a ci-
•itate; 12,30 mă şi alegeri, activitatea dunare de partid să nu fie s-a continuat în prestigioase \
folclorului perabil în producerea oţe desfăşurată, în care s-au a materiilor prime, reintro o şcoală. De la o aseme instituţii medicale americane, titorului.
ranpremie- lului, să reintroducem a- ducerea în circuitul econo în a doua , parte a căr- prof. iOAN BLAJ !
00 De la 1 angajat la muncă. Simţul nea analiză se pleacă cu
dian-clul> ; cest material în circuitul critic şi autocritic, sinceri mic a materialelor recupe certitudinea că fiecare co
: it;,i5 Mic economic. Sînt convins că rabile, reducerea staţionă CAPITOLUL AL DOILEA
nadă; 16,30 tatea şi obiectivitatea cu munist poate si trebuie să
de muzi- membrii de partid din care s-au spus pe nume rilor la maşinile de încăr se impună, cu fapta, la Cele mai multe piese ale singură propoziţie. Ei bine, ^
00 Buletin schimbul nostru au şi ca lucrurilor au fost evidente care, dar mai ales proble lui Neil Simon au trecut de NCit Simon îşi reeditează l
- cultu- locul său de muncă. pe Broadway, triumfal, în succesul scenic pe ecran, ţ
şlagă- pacitate, şi maturitate po atît în conţinutul dării de mele disciplinei de produc studiourile din Hollywood. graţie cunoaşterii minuţioase L
serîi; 20,00 litică, si voinţă pentru a seamă cit şi în luările de ţie au fost analizate des LUCIA LICIU Asa s-a întimpla't cu „Hotel a mecanismului valului de i
cintece" ; Piaza", apoi eu altele, şi — nostalgie care stăpîncştc mu- £
inia; 20,10 după cum ilustrează grăitor zică, teatrul, filmul, toată »
2,00 Radio „Capitolul al doilea" — seria arta occidentală. în cel mai
urile dan- riu s-a încheiat. pur spirit al modei retro, re
Mon stop în calitate de scenarist, gizorul Itobert Moorc (rea
Marile probleme ale Deschiderea noului an de instrucţie al Neil Simon scrie foarte bine. lizatorul suculentei parodii t
Pe undeva intuim, e drept, „Cinei detectivi la miezul ţ
incitant şi că Arthur Mii Ier gcnioaselc idei ale scenariu- ţ
imzwBta. formaţiunilor de luptă din municipiul Deva că Tennessee Williams e mai nopţii") prinde din zbor in- i
prestărilor de servicii nuanţează mai profund de lui, demonstrînd eleganţă* .1
Ieri, la Deva, într-un ca prezentat raportul coman cît ci, dar Neil Simon fără vervă, mînuind actori'.
dru festiv, a avut loc tre dantului formaţiunilor pa îndoială este. un excelent cu virtuozitate. Toate acestea 9.n !
Legea cu privire la dez de la tîmplării. A înfiinţat, noscător al gustului public baza unei reţete mimai de el
1
ui al doi- voltarea industriei mici şi de asemenea, o secţie de cerea în revistă a gărzilor triotice din municipiu. Au şi al tehnicii dramalurgiee cunoscute. De-aici rezultă o
pico — se- patriotice, a detaşamente fost prezentate principale care nu dă greş niciodată. Ce realitate spectacologică deloc ,
; HUNE- a prestărilor de servicii a vopsele în ulei la care se lor de pregătire a tinere altceva poate dovedi faptul neglijabilă : publicul nu arc
ul stelelor generat noi căutări şi ini foloseşte în principal cal le obiective stabilite pen că Simon abordează cu suc- parte de nici un moment de j
(Flacăra) ; ci ta de la Vaţa, o secţie tului pentru apărarea pa tru acest an prin directi i c.es o temă care — pe lîn plictiseală. Din centră, ur
iubire — ţiative în domeniul valori triei şi a formaţiunilor de va comandantului suprem, gă eă este eminamente me măreşte cu senzaţia tonică
irurgislul); ficării resurselor de care de tîmplărie (în cooperare apărare civilă, cu care pri lodramatică — a fost cu a- a deconectării secvenţele «-
ea Nordu- dispune oraşul Brad. cu întreprinderea de bu luptătorii angajîndu-se să siduitate frecventată de ne nci pelicule atrăgătoare, 2n
■etul caRC- Ţinînd seama de creşte nuri metalice Arad — sec lej 's-a deschis noul an de îndeplinească cu cinste, la număraţi dramaturgi ? Po care evoluează actori buni,
truetorul) ; instrucţie rezervat acesto un nivel calitativ superior, vestea unei a doua căsnicii, ca James Ca an, Marsh a Ma
’reeătoarea rea continuă a rolului pres ţia Brad), o secţie de arti ra. Cu această ocazie a sarcinile ce le revin în asupra căreia planează a- son, Valerie Harpei*. Toc Bo-
me perso- tărilor de servicii, condu zanat din lemn (sculptat, mintirea primei soţii, moarte, logna. i
irie); LU- cerile cooperativei meşteşu pictat, pirogravat) farfurii, fost scos drapelul de luptă pregătirea pentru apărarea s-ar putea rezuma într-o AL. COVACI }
tra Noorie casete, bomboniere, vase, al gărzilor patriotice şi s-a patriei.
ictus Jaek găreşti „Moţul" şi coope
VULCAN : rativei de producţie, a- ploşti, butoiaşe, o secţie de
>unde (Lu- cbiziţii şi desfacerea măr pufuleţi etc. De asemenea, brigadă şi de schimb, pen
Piedone furilor din Brad si-au în acest an vor mai fi pu tru a dezbate problematica
■'; ANI- iniţiativelor muncitoreşti. La
irizează orientat atenţia ; .apra se în funcţiune o secţie recenta întâlnire ş-a pus în
acitoresc) ; dezvoltării ramurilor de pentru producerea de repe
timid dar bază — lemn, piele — re din metal şi material discuţie modalitatea realiză
tete zaţul) ; rii criteriilor iniţiativei ..Bri
£ extrale- încălţăminte, confecţii, ar plastic pentru umbrele (în © Noi spaţii comerciale au gada înaltei productivităţi şi
roşie) ; O- tizanat şi altele. cooperare cu întreprinde fost date în folosinţă în a- de educaţie socialistă". Este
do umono Numai în anul 11181, coo rea de bunuri metalice A- cestc zile în Vulcan, la par şi aceasta o explicaţie a suc
iul 420 — terul blocurilor predate re ceselor obţinute de minerii
(Flacăra) ; perativa meşteşugărească rad — secţia Brad) la ca cent în folosinţa locuitorilor de la Uricani / în realizarea
Capcana „Moţul" a înfiinţat o sec re vor lucra peste 50 fe din noul centru civic al o- sarcinilor la producţia de
sa de cul- ţie de încălţăminte lux (pe mei, o secţie de sifonerie raşului. Astfel, în blocul 1D cărbune. © Se apropie vre
Ianeu Jia- veche) la Brad, şi răcoritoare, o ciupercă- de pe bulevardul Victoriei a mea fotbalului. Aceasta este
fost deschisă o modernă u-
tir mase plastice rie, alte unităţi şi secţii. nitate pentru prezentare şi anunţată şi dc meciul ami
cal dintre Jiul şi U.T.A., ce
iale recuperabile, Rezultatele obţinute pînâ vînzare de mobilă, precum va avea Ioc mîine, ora 11,00,
de pălării (repa- în prezent nu reflectă insă şi o unitate pentru produse pe stadionul din Petroşani.
infecţii), o secţie bogatele resurse şi dispo lactate şi piine. © Construc ® Continuă să se afirme
torii din Uricani au predat
e ş.a. ceea ce a nibilităţi pe care le are un nou bloc de locuinţe în sportivii secţiei dc schi-fond Sala dc mese a noii cantine a minerilor (le la 1.51. Pe-
din Vulcan, a clubului spor
bil ca valoarea Bradul în ceea ce priveşte cartierul Bucura, cele 60 dc tiv şcolar Petroşani. După trila, eea mal nouă unitate a I.A.C.C.V.J., unde zilnic sc
să crească în materialele, forţa de mun apartamente fiind repartizate ce luna trecută au obţinut pregătesc şi se servesc peste 6 500 porţii de mincarc.
0,2 milioane lei că, tradiţiile meşteşugăreşti familiilor de oameni ai mun locul I la ..Cupa Braşovia" __________ Foto: ŞT. NEMECSEK
1,2 milioane lei locale. cii, îndeosebi mineri din lo şi locul trei la „Cupa Rîş-
calitate. q Grija pentru lî-
a dezvoltat con- Aşa cum. s.-a subliniat la năra generaţie sc măsoară şi nov", prin Luminiţa Tran
nunea la domi recentele congrese ale coo- prin noile dotări puse la dafir (elevă clasa a Vl-a), din comuna Brahaieşti,
ciliu, ceea ce a adus coo peraţiilor meşteşugăreas dispoziţia acesteia. în acest micuţii schiori atacă noi ten judeţul Galaţi, venise la
tîrgul din Haţeg să-şl
, 54, 3, 13, perativei, raportat la ace că si de producţie, a- sens, elevii casei de copii tative la „Cupa Bistriţa", ce vîndă marfa: oale de a-
se desfăşoară azi şi mîine
eaşi perioadă, un volum de chiziţii şi desfacerea măr din Uricani au beneficiat de la Fintînele, ca o avanpre
400 000 lei faţă de 120 000 furilor, în viitor va un nou cămin, care de eu- mieră la campionatul naţio luminiu. Şi nimeni n-ar
, .4, 33, 05. rînd a fost utilat cu mobi fi avut nimic cu el, dacă
lei, urmînd ca la finele trebui acţionat mai in lier nou, în valoare de 90 000 nal al copiilor, care va avea 0 Dormind în post. Pa
actualului cincinal să ajun tens pe dezvoltarea pres lei. © O bună tradiţie s-a loc în zilele de 13 şi 14 fe za. se ştie, trebuie să fie avea şi autorizaţie. Dar
ri: 1 370 72!) gă la 3,5 milioane lei. tărilor de servicii în spe statornicit la mina Uricani, bruarie a.c. numai... ochi şi urechi. aceasta îi lipsea cu desă-
în perspectiva apropiată cial în ramurile lemn şi de a sc organiza întîlniri pe C. IOVANESCU Acest elementar lucru îl vîrşire. Aşa că, după în
riodice cu minerii şefi de
se prevede dezvoltarea şi metal (care vor creşte de ştiau şi paznicii Miruţ cheierea formalităţilor de
aplicare a legii, V.D. a
înfiinţarea de noi secţii peste 2 ori şi respectiv de Suciu (magazinul „lllpia"), plecat să-şi procure au
cum ar i'i : secţie de pre 3 ori) precum şi pe creşte Mircea Munteanu (S.M.A.)
lucrare a sorgului şi a ră rea ponderii olăritului, în si Traian Băbuţă (Liceul torizaţia.
i pentru 6 chitei (în cooperare eu deletnicire cu vechi tradi Norocoşii industrial nr. 5). Numai o Autor de... furturi.
Iremea va C.A.P. Brad), o tîmplărie ţii în zona Bradului (mai că ei, noapte fiind, şi-au în cursul anului trecut
noaptea, pentru export .ş.a. ales la Obîr.şa), a sculpturii Iară... noroc ! tras cuşmele pe urechi şi s-au. comis mai multe
k mult so La rîndul său, cooperati furturi în municipiile De
sul! a slab în lemn, tradiţie trecută 15,30, iar programul nos pleoapele pe ochi si... vi
sud-est. va de producţie, achi din generaţie în generaţie Am cunoscut zilele suri frumoase. Drept pen va, Hunedoara si Cluj-
liniă va fi ziţii şi desfacerea mărfu — la Bulzeşti, Blăjeni, Bu- trecute şi citi va noro- tru de lucru este de la Napoca. Autorul ? O vre
tlnus 13 şi rilor, alături de activitatea ce.ş, Stănija, Leauţ, Dobroţ orele 8—16. tru care, organele de mi me a rămas necunoscut.
jr cea ma coşi cîştigători la „Lo- Cum cîştigătorii în liţie din municipiul De Dar zilele trecute, orga
us 2 şi 3 desfăşurată pentru autoa- ş.a. to“, care ■— totuşi — se cauză nu vor nici mă va le-au amintit prover
•a semnala provizionarea teritorială, a Dezvoltarea prestărilor, de nele de miliţie din Deva
ire de chi- pus un accent deosebit pe servicii va folosi deopotri consideră.... fără noroc ! car să gîndească a se bul „Cine nu deschide o- au avut plăcerea =ă-l cu
dezvoltarea unor secţii de vă unităţilor cooperaţiilor Motivul ? învoi de la serviciu, pen chii, deschide punga". noască şi să-l reţină la
de 7 şi 8 prestări servicii atît în o- şi de gospodărire comuna — Nu reuşim să in tru a se încadra în pro-' ® Fără autorizaţie. „Ia o discuţie. Este Horea
rerae rece, raşul Brad, cît şi în'satele lă, care în felul acesta îşi trăm în posesia sumelor gramul ilogic al agenţi oaia ! Aluminiu garantat I Lăcătuş, în vîrstă de 28
Cerul va eîştigate — ne mărturi- ei, nu rămîne altceva Ia“... Dar n-a mai cum de ani, cu domiciliul în
tin. Local, din zona Bradului. Astfel, vor spori veniturile, vor de făcut decît ca Admi
rc de chi- pe lîngă secţiile existente putea să-şi aducă o şi mai seau ei — pentru sim părat nimeni nici o oală, Hunedoara. Discuţia nu
la sfîrşitul anului 1980, a mare contribuţie la buna plul motiv că plata a- nistraţia j udeţeană Lo pentru că le-a luat cine s-a încheiat încă. pen
pus în funcţiune şi o serie to-pronosport să găseas va pe toate, eu tot cu tru că H.L. îşi aduce cu
erne rece, aprovizionare, la servicii cestora se face la Agen că soluţia realistă a pro
vint ao- de alte secţii de producţie, prompte şi de calitate pen ţia Loto-pronosport din vînzător. Acesta, pe nu greu aminte dc unele în-
Meteorolog prin care s-a urmărit pre tru populaţia de la oraşe gramului, dacă vrea să mele lui Valeriu Dinca, tîmplări din viaţa lui.
ncenco A- strada G. Enescu nr. 10, nu răniînă fără clienţi
lucrarea unor materii pri şi sate. Rubrică realizată cu sprijinul
me locale precum şi a de numai între orele 10— (I. Dămiţiu). inspectoratului judeţean de interne
şeurilor de lemn .şi furnir VASILE PÂŢAN