Page 21 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 21
i-Ui-JOliKa JîtfL IUummî Btonr.)
SAl D£ L£~TURÂ
CETĂŢENI
w
\ una din resursele e- ^ w - V .. ' , , \ ' .
DE LA ORAŞE
I
j Şl SATE !
V
pgiiplljş
« ppf m
ţ ECONOMIA este ţ
■^>avv{£ iţ nergetice la îndemîna [ 8 , \ ilp lliillli
K O I M S M I | Dovediţi un înalt )
i fiecăruia dintre noi. }
) spirit gospodăresc,
1 răspundere civică şi
1 ' patriotică în utiliza-
rea energiei electrice!
\ Este în interesul
V S I L I I I L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ^ major al economiei I
ţ naţionale, al nostru |
al tuturor. |
Anul XXXIV, nr. 7542 DUMINICA, 7 FEBRUARIE 1982 4 pagini - 30 bani i ECONOMISIŢI PE j
TOATE CĂILE E- S
} N E R G I A ELECTRI
\ CA !
LA „ V I D R A ” O R Ă Ş T 1 E
C E T Ă Ţ E N I I
Organizarea superioară a producţiei, ECONOMISIŢI E- j
NERGIA ELECTRI- )
modernizarea fluxului tehnologic se simt CA!
înlocuind becurile
In rezultatele obţinute de 100 W ale lustrei ţ
din sufragerie cu \
\ becuri de 60 W, In- |
— Deşi am avut şl în a~ să ne asigurăm ritmic can ‘ tr-un an economi- i
cest început de an unele — Cura afi Înche tităţi mult mai mari de
greutăţi în ce priveşte a- iat prima lună a a- materie primă. Tot în a- siţi:
provizionarea cu materie ceastă idee am început — 240 KWH ENER
primă, mai exact cu piei nului ? reorganizarea spaţiilor şi a GIE ELECTRICA
de ovine — ne spune Iuliu — Cu depăşiri îa capacităţilor de producţie
întreprinderea chimică Oră ştiu — secţia sculării:. Comu
Dicu, şeful serviciului plan producţia fizică, care în secţiile de confecţii, în — 132 LEI ÎN BU nistul Viorel Balaş lucrează la o maşină de găurit prin co
— colectivul nostru a reu prima etapă reorganizînd, GETUL FAMILIEI ^ ordonate, la care execută piese de mare complexitate si
şit să încheie luna ianua ne întăresc încrede după criterii moderne, sec precizie. Foto: VIRGIL ONOIU
rie cu rezultate bune în rea că prin organiza torul modele, apoi pe col
producţie, în special la in re temeinică a acti de velur.
dicatorii fizici. Astfel, pla vităţii vom izbuti să Despre măsurile vizînd ÎN Z O O T E H N I E
nul producţiei marfă a fost obţinem şi în conti întărirea disciplinei în
realizat în proporţie de 101 muncă, respectarea strictă
la sută, iar cel al produc nuare aceleaşi bune a disciplinei tehnologice — O situaţie
ţiei fizice în proporţie de rezultate. ne-a vorbit Emil Romcea, Intenţiile de redresare să fie
105 la sută, ceea ce s-ar directorul adjunct al între
traduce prin realizarea su prinderii. Deşi. la „Vidra" integral materializate I care nu mai
plimentară a 1800 bucăţi te, care asigură rut doar nici înainte nu s-au sem
confecţii din blană. Cum randamente sporite de pre nalat abateri grave de la poate fi
am reuşit ? Prin adoptarea lucrare, el şl condiţii de disciplina muncii, de la Ferma zootehnică a — Prioritar ne vom pre
unor măsuri care să com realizare a unor produse normele tehnologice, totuşi, C.A.P. Simeria dispune de ocupa de îmbunătăţirea ca tolerata \
penseze, într-un fel, lipsa de calitate superioară, la după publicarea Decretu condiţii ca în acest an să-şi litativă a efectivelor prin-
materiei prime. Mă refer nivelul celor mal ridicate lui Consiliului de Stat ca îmbunătăţească radical ac tr-o selecţie riguroasă a a- Zile geroase de ianuarie,
la introducerea unor mode cerinţe pe plan mondial. re consfiinţeşte întărirea tivitatea, îndeosebi sub as nimalelor — ne-a relatat cum au fost rnulte în a-
le noi în producţia de se Problema este să ne asigu ordinii şi disciplinei în pro pectul ameliorării efective şeful fermei, medicul vete ceastă iarnă. No găseam
rie, confecţionate din piei răm materia primă nece ducţie, au fost Iniţiate o lor, sporirii producţiei de rinar Viorel Sîncrălan. De la grajdurile brigăzii din
de mărimea I şi II, pe ca sară pentru a putea utili serie de măsuri suplimen lapte şi a contribuţiei la oarece nu mai avem pre Călanu Mic a C.A.P. Şui
re Ie valorificăm superior. za continuu, la întreaga tare, menite să conducă la autoaprovizionarea terito văzute creşteri la efectivul erai. Soseşte o maşină a
Apoi, odată cu intrarea în capacitate, utilajele din do întronarea unei discipline rială. de bovine — la sfîrşitul formaţiei de pompieri ci
funcţiune a noi capacităţi, tare. şi ordini desăvîrşite la fie — înţelegem răspunderea anului vom deţine 000 a- vili de la Combinatul si
ne-am reorganizat fluxul — Ce măsuri aţi luat în care loc de muncă, la creş ce ne revine în acest 9ens nimale, din care 300 vaci derurgic „Victoria" Călan.
tehnologic în secţia prelu acest sens ? terea responsabilităţii fie şi acţionăm pentru soluţio cu lapte — dispunem de Aduce 2 500 litri de apă
crătoare, sector de bază al —- întrucît avem deja o cărui lucrător în îngrijirea narea problemelor cu care condiţii ca din prăsilă pro pentru vaci.
unităţii noastre. experienţă bună cu centrul şl folosirea mai bună a u- sîntem confruntaţi pentru prie să înlocuim toate e-
— Noroc cu pompierii —
— într-adevăr — inter de primire a pieilor de o- tilajelor, gospodărirea şi punerea deplină în valoare xemplarele tarate şi slab ne spunea tovarăşa Floarea
a potenţialului zootehnic al
vine Ioan Cocrean, ingine vine de la populaţie, preco economisirea materiilor pri C.A.P., în lumina impera productive. Dealtfel, men Boldea, inginerul şef al u-
ţionez că şi în privinţa ri
rul şef al întreprinderii —, nizăm organizarea unor a- me, materialelor, energiei dicării indicelui de natali nităţii. Ne înţeleg şi aduc
noua secţie prelucrătoare semenea centre şi în alte MIRCEA LEPĂDATU tivelor formulate de secre tate avem posibilitatea să apă pentru vite. Deşi sîn
este dotată cu utilaje mo judeţe ale ţării — o ade tarul general al partidu tem conectaţi la reţeaua
derne, de mare tehnicita- vărată reţea — prin care {Continuare în pag. a 2-a) lui, tovarăşul Nicolae realizăm un însemnat salt de apă, săptămîni în şir nu
Ceauşescu, la Consfătuirea
faţă de ceea ce s-a reali
de lucru de la C.C. al zat în anul precedent, a- curge un strop. Cînd nu
P.C.R. din luna ianuarie jungînd să obţinem cel pu pot veni pompierii scoa
a.c. — afirma Petru Matee- ţin 82 de viţei la 100 vaci. tem animalele la pîrîul
vici, preşedintele şi ingine Considerăm că aceasta es din sat, pe drumul înghe
rul şef al unităţii. Măsu te una din principalele ţat, la apă îngheţată. Un
rile politico-organizatorice rezerve de a spori, totoda pericol pentru sănătatea
\ a O SURSA DE VENI- şi tehnico-economice stabi tă, producţia totală şi mar vacilor, mai cu seamă a
, TU HI SUPLIMENTARE. La fă de lapte. O cotitură ra celor gestante, un pericol
C.A.P. Rapoltn Maro s-a lite, care au fost dezbătute dicală ne-am propus să cu urmări în producţia zil
J organizat o micromatcrnl- în adunarea generală a nică de lapte.
„ (ate pentru scroafe rle re- cooperatorilor, vizează creş realizăm în privinţa creş
> producţie, purceii obţinuţi terii producţiei proprii dc — Aşa este — confirmă
{ fiind oferiţi cetăţenilor terea simţitoare a ponderii furaje, diminuării deficitu tovarăşul Florian Staneiu,
, pentru creştere în gospo- zootehniei în ansamblul lui la sortimentul de fi
dăria proprie şl pentru secretarul Comitetului oră
I contractare. In anul trecut producţiei agricole globale broase, întrucît la fînuri şenesc de partid Călan,
» s-au realizat cile 20 de şi marfă a unităţii, cît şi . balanţa a fost, an de an, primarul oraşului. Am luat
5 purcei în medie dc la o ridicarea rentabilităţii fer deficitară cu cantităţi de legătura cu conducerea
t scroafă, unitatea obţinînd mei, stimulaţi fiind de a- I.G.C.L. Hunedoara, care
* peste 18 000 lei venituri din ordinul sutelor de tone. în
| valorificarea acestora, a plicarea prevederilor De acest scop am destinat cul- exploatează conducta de
J ..LA POALE DE RETEZAT" cretului Consiliului de Stat
' s-a numit spectacolul rea- U.U.ÎVI.R. Crişciov, atelierul de debitare. Debitatoarele Ma- privind contractările şi a- N. TÎRCOB G. IGNAT
1 lizat de Casa de cultură ria Costina şi Măria Acliim, două muncitoare disciplina chiziţiile de animale, pă
' Haţeg în colaborare cu te şl harnice. {Continuare în pag. a 2-.a)
' Secţia dc mobilă din oraş sări şi produse animaliere. {Continuare în pag. o 2-a)
| şl prezentat constructorl- — s _ _ o „ « _ ® — o — ■» — » -
* lor de pe amenajarea hi-
, drocnergctică Rin Mare-
| Retezat şl pe scena Cămi- ti Vom livra fa fondul de stat mai multe produse animaliere'”
" nulul cultural din Clopo-
k tlva. La • reuşita spectaco-
| lulul şi-au dat concursul Lucrez ca brigadier zoo 80 la sută, să depăşim li crează în zootehnie, înde
, orchestra de muzică popu- tehnic la C.A.P. Mănerău. dul de stat a fost realizat. cei harnici. Aşa cum rezul
j Iară şi soliştii, montajul vrările de lapte către fon Am studiat cuvîntarea to tă din aceste documente, plinind condiţiile de ve
3 liric „Meditaţie", grupul Şi toţi cei care avem răs dul de stat. Ne-am îngri varăşului Nicolae Ceauşescu depinde de fiecare dintre chime, primesc un anumit
- vocal şi formaţia de muzi- punderea creşterii anima jit să avem furaje multe la recenta consfătuire de noi ca rezultatele muncii spor la retribuţie, iar pen
î că uşoară „Sonor", jj CON- lelor şi realizarea produc sia lor se va ridica la 80
« CURS DF. PATINAJ. Aso- ţiei zootehnice, fiind aju şi bune, adăposturi căldu lucru de la C.C. al P.C.R., să fie mai mari şi câştigu la sută din pensia munci
' ciaţia sportivă „Electrica" taţi şi sprijiniţi în mod roase. Iar îngrijitorii noştri decretul privind contractă- rile noastre mai bune. Ast- torilor din I.A.S.
I Deva organizează, azi, la
, patinoarul bazei sportive concret, aş zice zi de zi, Acestor măsuri noi le
, din „Parcul tineretului", un de către conducerea coope Âutocondiîcere, autoaprovîzionare teritorială răspundem cu angajamen
{ campionat de patinaj vite- rativei, de inginerul şef, tul că vom depune toate
> ză, rezervat copiilor şi ti- căutăm să muncim cît mai
nerilor din municipiu care eforturile pentru a ne rea
Îau vîrsta intre G şl 18 ani. bine, mai spornic şi să ob — Nastasîa si Gheorghe rile şi achiziţiile de produ fel, îngrijitorii de la noi, liza sarcinile de producţie
• Deci, toţi tinerii amatori ţinem rezultate cît mai bu Bandi, Mafta şi Dumitru se agricole vegetale, de a- în condiţiile realizării pla şi că vom preda şi în a-
I de patinaj sint invitaţi în ne. Se ştie bine că produc Apostol, precum .şi ceilalţi nimale, păsări şi produse nului la producţia de lapte cest an la fondul de stat
, ..Parcul tineretului". (Dan ţia de lapte depinde hotă- — sînt oameni care îşi cu animaliere şi proiectul Le mai multe produse anima
, Cimpcan, corespondent), 1 rîtor de modul cum sînt nosc bine meseria, îngrijesc gii retribuţiei muncii în şi la viţei, pot realiza un liere, contribuind astfel la
îngrijite şi furajate vacile. cîştig mediu lunar de peste autoaprovizionarea terito
2 000 lei. Aceasta înseamnă
Preocupîndu-ne cu răspun şi hrănesc bine vitele, au unităţile agricole coopera că în zootehnie se pot ob rială.
grijă de sănătatea lor. Aşs
BUM dere de creşterea animale tiste Toate prevederile • în ţine venituri mai mari
lor, am reuşit să realizăm, se face că şi planul pe pri scrise în aceste documente chiar decît în unele uni SILVIA HĂRĂU
în anul trecut, efectivele şi ma lună a acestui an la sui fost primite cu satisfac- tăţi Industriale. Tn acelaşi brigadier zootehnic
natalitatea în proporţie de livrările de lapte către fon- I ie n«'-nVru că stimulează dc timp cooperatori? care lu ■".A ?. Mănerău
