Page 23 - Drumul_socialismului_1982_02

pag. 3
542 O DUMINICĂ, 7 FEBRUARIE 1932

PROFIL POET

IVliron Ţie face parte
dintre poeţii din judeţul
nostru care au apărut edi­ Aspecfce etnografice privind
torial in anul 1974 in „Ca­
ietul debutanţilor", publicat
în urma primului Concurs agricultura mir-o zonă
de debut al Editurii Emi-
ncscu. Membru al cenaclu­
lui „Ritmuri" din Deva, in indusirială-Vaiea Cernei (il!)
mmm al cărui volum-casetă a
publicat în anul 1979 pla­
cheta „Miracolul zăpezilor", Fondul funciar al satului se numea „moşie" ;
poetul, a fost prezent de-a o suprafaţă mai mică era holdă, iar una mai
lungul ultimilor ani în marc „plan". Holdele erau despărţite între ele
majoritatea publicaţiilor li­ prin „ştempi" sau prin „metă" — piatră dc
terare din ţară, a colabo­ hotar. Suprafaţa unei holde era evaluată după
rat Ia un număr însemnat
Copiii citită i de volume editate pe plan numărul zilelor de plug. Locul dc o zi dc
plug e „holdă", iar cel de două-trei zile „plan".
local şi central. Arc în curs
de apariţie volumul de Suprafeţele se mai numeau şi „bucături",, iar Iar am avut o zi grea...
pe vale în sus „ogrăzi".
1 Ştefan Rfuluţ. ror valoare a fost validată uneori s-o mai caute, este / poezii pentru copii : „Di­ Metodele de lucrare a pămîntului erau va­ Desen de: V. IVIIHAILKSCU
carte de muzi- de judecata unui juriu de ceea ce numim cu un cu- ţ mineaţa patriei" şi a de­ riate : se îmbinau rămăşiţe feudale cu forme
entru pionieri, indiscutabilă probitate şi vînt familiar „un sufletist", i finitivat volumul „Pedeapsa
im la condiţia competenţă. Dar nu asupra predestinat parcă să scrio j frigului". capitaliste. Un bălrîn îşi aduce aminte de vre­
»ă a unor ase- acestor aspecte relevate în pentru copii şi să cinte im- l Ea o lectură atentă a vo­ mea iobăgiei, cînd iobagii de pe moşie, dacă
— dealtfel, nici prefaţă vreau să insist. Aş preună cu el. Iar cine l-a ! lumului pe care 11 arc întirziau puţin dc la lucru, trebuiau să sape cu
tru copii n-are dori să remarc doar ferme­ văzut in vreun spectacol, di- 1 pregătit, poezia lui Miron supraveghetorul în spate. Administratorii moşi­ Mat in trei mutări
diferită — vom cătoarea disponibilitate sufle- rijînd sau numai acompa- . Ţie este poezia unui ro­ ei se numeau „deregători". Cei înstăriţi ţineau
astfel de apa- niind, va fi de acord că el ţ mantic intîrziat, a unui slugi pentru paza vitelor sau per.tru lucru. Controlul poziţiei :
; în felul ei un însuşi devine un spectacol în i sensibil racordat la o mul­ „Slugii erau tocmiţi pe un an, cu hrană şi
ai ales pentru acele momente de totală dă- > ţime de subiecte poetice. îmbrăcăminte". Se făcea un „cominţău", adică ALB : IthZ, Dc7, Ncl şi c8, p(6
atît mai mult mire, de intensă participare l Discursul liric viguros, un contract între stăpîn şi slugă, cînd acesta
\ este rodul u- . CosiserMdd afectivă şi de bună seamă ’ păstrînd un echilibru între NEGRU : Rd4, pbl
ri consecvente, molipsitoare de vreme ce se < formula tradiţională, 1 în era mai mare şi de folos şi la alte lucruri.
in neîndoielnic transmite nemijlocit şi sălii. / sensul acelei tradiţii care Cei mai săraci luau pămînt să-l lucreze „în
i susţinute de-a nu se învecheşte niciodată parte" de Ia cei bogaţi ; arenda se folosea mai
întreg şir de tească a autorului acestei Apărută sub egida Consi- , şi liniile unui modernism puţin. Existau forme de întrajutorare între
iţa c;V . seni* cărţi, care ne apare aici a- liului judeţean al organiza- 1 moderat, defineşte volumul săteni, claca şl împrumutul vitelor sau* unelte^
a Ia* a, publi- tit în ipostază de compozi­ ţiei pionierilor, cartea lui 1 „Pedeapsa frigului". lor. Surplusul era valorificat pe piaţă pentru
igiu, cu o se- tor, cit şi dc poet, semnind Ştefan Răduţ este, după cî- V Ideea frigului, simbol al plata impozitelor şi carnete! celor ce se împru­
înţă în dome- textele a 14 din cele 50 de te ştim, prima culegere de / seninătăţii albastre şi fără mutau din bănci pentru a-şi construi „sălaşuri".
;omplicat al c- cîntece cuprinse în culegere. muzică uşoară pentru copii, ţ sfîrşit, al conservării pen­
n că toate a- Este o disponibilitate rară Copiii au cîntat întotdeauna, t tru eternitate a subiectelor De muncile agricole erau legate o serie de
sînt rodul unei azi, cind numeroşi artişti se important este insă ce şi cu 1 poetice spre care îşi în­ practici, rituri, obiceiuri. Ele eAiu în legătură’
deceniu şi că îndreaptă spre domenii mai x cine cintă. De data aceasta I dreaptă privirea, îi confe­ cu ciclul muncii de peste an, avînd un caracter
de fapt doar lucrative din sfera artefor, vor cînta cu un artist dă- / ră unitate poeziei pe care calendaristic şi exprimau în mod simbolic, înso­
i cele cinspre- dar, la drept vorbind, ea nu ruit, care le-a consacrat ani I o seric Miron Ţie. Remar­ ţite do un anumit rit, uneori solemn, bucuria
le premiate la ne surprinde. Căci «Ştefan de muncă, de dragoste şi de I căm în mod deosebit poe­ Şi munca omului pentru a smulge naturii re­
ră ale Fcstiva- Răduţ, cu chipul său mereu înţelegere. Putem fi siguri ) mele : „Noiembrie", „Ur­ coltă îmbelşugată. Ciclul muncilor de peste an.
„Cîntarea Ro- radios, cu alura sa dinami­ că, împreună cu el, ne pre- I cam muntele", „Pedeapsa cuprinde toate momentele cărora le corespunde
vorba, aşadar, că, optimistă şi neastîmpă- gătesc bucuria unui succes. •' frigului", „Descoperitorii de cile un grup de obiceiuri şi tradiţii : aratul şi
înţelegînd prin rată. neîncetat in căutarea sare", „Poarta", „Umbra",
!ă şi text în- acelei soluţii optime, pe ca­ „Privesc". Cantabilitatea se semănatul, fertilizarea semănăturilor prin- ploi,
titate — a că­ re alţii, mai tineri, obosesc RADU CIOBANU păstrează chiar şi în poe­ coacerea, recoltarea.
mele lipsite de metrica Locuitorii din partea de sus a văii spuneau
tradiţională, datorită pre- celor dc jos „ţăreni", iar locului „ţară". Exista
dispunerii poetului către tendinţa de a coborî la ţara, de - a abandona
cuvintele clare, rostite ca vechea vatră şi îndeletnicirea pastorală pentru
un ecou imnic ai faptelor, a se ocupa cu agricultura.
confesiune proprie poeziei Obiceiurile din perioada sfirşitului iernii şi
de notaţie („Descoperitorii începutul primăverii reflectă preocupările gos­
de sare"). Cu un volum podarilor pentru pregătirea lucrărilor de pri­
Desen dc : unitar din punct dc vede­ măvară. Atunci ei îşi dreg uneltele, îşi fac
re al viziunii poetice şi al
DORINA ITUL CRÂNG tehnicii folosite, este aş­ altele noi, se înţeleg cu privire la felul cum SOLUŢIA PROBLEMEI
teptat în librării poetul trebuie lucrat pămîntul, „cearcă" sămînţa ce­ DIN NR. 7536
realelor. Toate acestea sc oglindesc în obiceiu­
a Miron Ţie. rile de Sintoader, Singiorz şl Sînziene : însoţi­
VALERIU BARGĂU rea, popelnicul, bobotăile, înbourarea etc. Â- 1. Dd3 — h7 ! orice
--------- / ---------------------------- ceste obiceiuri au ca preocupare centrală grija 2. Cf7 — dG orice
pentru vitele de tracţiune, pentru hrăni rea lor. 3. Db7, f7, e4 ; mat
Şi lucrările dc semănat sînt însoţite de rituri,
ca şi recoltarea. Existau o serie de obiceiuri 1. ... ReG — d7 (c7)
legate de fertilizare prin invocarea ploii : pa- Z. Cf7 — d<î 4- Hd7 — d8
îlmie de hme păluga sau solomonarii. Alte obiceiuri, cum
este „cununa", sînt legate de coacere şi recol­ 31. Nb4> — a5 mat
lată timpul dâ mina cu iarna tare. Prin pitorescul lor, unele au intrat în
repertoriul folcloric valorificat în cadru? Festi­
Iedera tremura pe casă valului naţional „Cîntarea României", transmi­
se din generaţie în generaţie. R E F L ECJJJ_®
Vîntul aleargă din geana dimineţii subţire
Aici a fost o floare Prof. BENJAMIN BASA,
Se mai vede a ei strălucire. Simeria „Filatelia" strică decorul...
Arborii ne privesc biînd, a Oraş aflat sub mereu proaspăta amprentă
impetuoasă
intr-o
constructorilor,
explozie
Ziua stă lingă noi mai puţine ore de urbanism şi modernism, Deva îşi schimbă
faţa dc la lună la lună. Aşa apare chiar şi
Ianuarie clipind-luminînd, pentru devenii care nu obişnuiesc să colinde
Sub brume dănţuie urme de hore prin oraş, şi astfel Ie scapă mereu schimbă­
Cine mă strigă în seară şi mai tîrziu în noapte ? toare» imagine a urbei, îmbogăţită prepetuu
cu edificii, microcartiere, cartiere şi străzi noi.
Cum este noua magistrali, bulevardul „Dcce-
Vinuf fierbe. Rănile sufletului coapte bal". Sigur, o asemenea creaţie nu scapă
Ne ating buzele şi dorul
ochiului. Scapă, însă, şi chiar celor ce o edi­
fică, ceea ce găzduiesc parterele blocurilor din
Secundele se fring. Dar urcă viitorul lungul bulevardului. Evident, o lucrare dc n-
Din vreme o sită cerne frig. Vis fără uitare semenea amîiîoare trebuie salutată. Noua ma­
Ne-ncendiază ninsorile intime şi clare. gistrală exprimă preocuparea edililor, a parti­
dului şi statului nostru de a ridica nivelul ur­
banistic, în fapt nivelul de trai al oamenilor
MIRON TIC
cetăţii — căci cite familii nu şi-au găsit con­
fortul in frumoasele blocuri ce asigură alinia­
Solie de pace mentul noului bulevard de lumină al Devei 7
Modern înseamnă noi spaţii comerciale, o
condiţie in plus de realizare a civilizaţiei la
Versuri : EUGEN BURZA Muzica : IOAN FILIP fel dc impetuos lansată spre consolidare. Prin
exploziva sa dezvoltare edilitar-urbanistică, Deva
dispune la ora actuală de vaste spaţii comer­
ciale, cum puţine oraşe, chiar mai mari, dis­
:%e cristalizat pun. Şi, poate tocmai această disponibilitate
permite organizatorilor activităţii comerciale —
dc orice fel — să scape dc sub control folo­
;le * inerente şi calde sirea lor raţională, sau să se lăfăie in posibili­
picături Dinozaurii din Jara Haţegului tatea oferită de spaţiile de Ia parterele noilor
aline de soare limpezit, hlocuri, atît de multe ! Cum altfel se poate
explica că in aproximativ doi ani, dc pildă,
bătături îi' urmii cu milioane ile ani fauna pâmîn-
tului era dominaţii de cele mai mari şi mai aproape 50 la sută din spaţiile comerciale de
feroce animale care au existat vreodată, dino­ la parterul celor două blocuri de pe strada
zaurii. Era de mijloc a pămintului, mezozoicul, A. Mtireşanu, care flanchează casa de cultură,
a fost perioada în care aceste teribile şopîrlo au primit minimum două destinaţii 7 ! Dar, mai
eri în lamina au pus stăpînirc pe cele trei medii de viată ;
pămînt, aer, apă. In marca lor majoritate, ales, cine şi cum poate explica de ce în zoita
insă, dinozaurii au fost animalele terestre, car­ blocului ce găzduieşte, pe bulevardul „Dcce-
ei numiţi simplu nivore sau ierbivore, cn o pronunţaţii tendin­ bal“, magazinul „Filatelia" şi sediul A.E.R.,
tit de negru MINERI ţă spre gigantism, care se înmulţeau prin ouă. intr-o vecinătate de uşă iu uşă sc găsesc ur­
vor în urmă cu 66—67 de milioane de ani, dino­ mătoarele unităţi cu denumiri diferite dar a-
doar pentru că
zaurii au trăit şi în Tara Haţegului. Resturi proximativ cu acelaşi profil: „Majcstic", ..Siiack
pe o geană de vis scheletice ale acestora au fost’ descoperite în —bar", „Aida" şi- „Opera". Respectiv, baruri
formaţiunile crctacice (gresii, argile violacee)
de timp ne aduc o clipă mai din jurul localităţilor de azi Sinpetru, Vălioa- şi o cofetărie mar puţin vinovată, cu diferite
aproape de soare ra, Ciula Mare. Bogatul osuar descoperit la profile, dar în principal cu băuturi la vihzare.
Sinpetru aparţine mai multor specii: Titano- Nu e totuşi pica mult, un lux mult prea maro
acolo unde
saurus dacus, Orthomerus transsyjvanicus, de a amplasa două baruri, atît de aproape
văd lumina numai ei aud Struthiosaurus transsylvanicus, Rhahdodon ro- unul dc altul — din care Ia anumite orc, şi mai
ird şi-l păstrează în sufitei bustum, care atingeau dimensiuni de pînă la ales prin „grija" personalului ile a nu refuza
ir 10 m. în acelaşi mediu de viaţă trăiau alături servirea celor deja... afumaţi, oamenii care
•ilor din ca mărturie pentru viitor Răsună un cinice solie Puternici şi-n gînduri uniţi dc dinozauri şi broaşte ţestoase şi crocodili. ies din ele ies ca de la fosta „Broască verde"
Săpăturile paleontologice întreprinse în ulti­
cărbune ţipătul luminii. De pace, de liber avint Cu braţul, cu mintea, cu dorul mii trei ani la Sinpetru au dus Ia descoperirea ce se afla aproape dc această zonă.
In inimi de tineri adie Prin cugete; prin inimi unor numeroase resturi scheletice, aflate în în toată zona „Deccbal" nu există o croito­
fierbinţi
NATALIA TEREZIA BĂNCILÂ De pace un singur cuvînt. «irnboîtrl de pnee-i tricolorul’! curs de restaurare la Muzeul judeţean Deva. rie, o bucătărie dc bloc, un atelier dc cizmă­
Cenaclul literar Cercetările viitoare vor îmbogăţi cu siguranţă rie, sau alte unităţi utile pentru atitia loca­
„Panait Istrati" Refren : cunoştinţele privitoare la existenţa si modul tari. Dar tînt trei baruri st o cofetărie. Uşă în
de viaţă al acestor animale dispărut»
nf Văii Jiului Pace, cuvînt dc solie
Păce e cel mai scump cuvint ION GROZA, uşă, Doar „Filatelia" strict «'••corul...
___________ J CU- dragostea noastră- de glie Muzeul judeţean Deva NICOLAE STAHtfOU
Păcii îi facem legâmînt 1