Page 26 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 54
pag. 2
Răspunderea faţă de soarta producţiei să polarizeze gama - anotimp de muncă intensă In agricultură ■T elevi;
interesul şi participarea întregului colectiv! Creşterea producţiei zootehnice şi 13.00 închiderea i
11.00 Viaţa salul
16.00 Tcley
In expunerea la plena care dintre membrii birou — cum a fost cazul anul onorarea obligaţiilor la fondul de stat 16,05 Viaţa />eoli
ra comună a C.C. al P.C.R. lui răspunde de un profil. trecut cu cel de la mobi 16,30 Almanah p
şi Consiliului Suprem al De pildă, în activitatea de lă — răspunderea este şi poate nici n-ar trebui nei — dau atenţia cuve 16.50 Clubul lini
Dezvoltării Economice şi uzinare, la care colaborăm a dumneavoastră, a celor (Urmare din pag. JJ cumpărate cele 70 tone fîn nită dezvoltării zootehniei, 17,25 Viaţa satul
Sociale din noiembrie a- eu întreprinderea mecani lalţi comunişti, a celorlal modernizării bazei tehnico- 17.50 1001 de seri
nul trecut, t o v a r ă ş u l că din Cugir, răspunderea te organe de partid din care' lipsesc* din necesar. materiale, realizării sarci 18.00 închiderea i
Nieolae Ceauşescu atrăgea pentru asigurarea unor ra secţie ? şi-au propus, pentru că ei Aici lasă de dorit şi or nilor de plan şi creşterii 20.00 Telejurnal
atenţia asupra necesităţii porturi de colaborare bu — Fără îndoială că răs sint cei care hotărăsc soar ganizarea muncii, ordinea contribuţiei acestui sector 20,20 Reportaj ’8S
întăririi continue a rolului ne şi-a asumat-o maistrul punzători trebuie să ne ta producţiei. şi disciplina, spiritul de la autoaprovizionarea teri la suspend;
de conducător al organelor Vasile Sora, membru în simţim cu toţii, şi chiar răspundere personală. în torială. Şi vrem ca anul taj
şi organizaţiilor de partid birou. Noi, conducerea sec simţim această răspunde 1982 să marcheze începutul 20,40 Teatru XV.
în întreaga activitate, asu ţiei intervenim în această re. De exemplu, pentru a Indicatorii de plan grijitorii sînt din sat, dar redresării şi rentabilizării Cezar Petr«
pra necesităţii creşterii răs problemă doar atunci cînd compensa cit de cit lipsa pe 1982 nu sînt îndrumaţi cum producţiei — aşa cum a 22,15 Telejurnal.
punderii lor faţă de bunul dînsul nu poate rezolva de oameni de la tîmplărie, sînt mobilizatori, trebuie. în această privin cerut secretarul general al
mers al activităţii pe care singur ceva. La noi în a- noi identificăm în prezent dar pe deplin ţă este datoare să facă or partidului la recenta Con
sint chemate s-o conducă. telier, răspunderile politi toate posibilităţile de a eli dine tot şefa de fermă, sfătuire de lucru de la it ADIO
Cum se manifestă, cum ac ce şi cele profesionale se bera din atelierul nostru o realizabili care poartă răspunderea C.C. al P.C.R. în acest scop
ţionează această răspunde- îmbină în mod armonios. serie de oameni care să pentru realizarea planului BUCUREŞTI 1
poată fi transferaţi la tîm Aceasta a fost opinia în zootehnie. '• se vor construi patru fî- dioprogramul «Iii
plărie şi calificaţi acolo. exprimată de tovarăşii loan nat-e şi ferma de la Turdaş La zi în agricu
ORGANIZAŢIA D£ BAZA A PARTIDULUI Nu va fi chiar atît de sim Barbu, preşedinte, Viorel Asigurarea bazei furaje va fi dotată cu o instala gâtirea temeinic,
plu, deoarece şefii de e- Balota, inginer şef, Maria re reprezintă o problemă ţie de tocat şl preparat fu lor de primăvar
răspunderi 0funcţionalitate ® sprijin «eficienţă chipă cedează greu un om, Licescu, şefa fermei de la nerezolvată şi pentru acest raje, iar la Pricaz se va iliojurnai; 8,00 II
sci; 8,10 Curier
dar trebuie să înţeleagă că C.A.P. Pricaz. Efectivul cu an. în timp ce efectivul la construi o fermă tip com lor; 8,00 Buietir
re in organizaţia de bază — Tovarăşe Rill, după atîta vreme cît un compar care s-a început activitatea vaci creşte cu 50 capete, plex. Proiectele, amplasa 9.05 --tem
rilor; 10,0(î'Laici
de la atelierul de coni'ec- oiţe ne dăm seama, în orga timent de bază al secţiei în acest an este de 545 ca suprafaţa afectată prin plan mentele şi constructorul a- 10.05 Program mi
tii metalice al secţiei din nizaţia dumneavoastră s-a nu merge, nu putem să pete bovine, din care 300 “pentru culturi furajere cestor obiective sînt asigu Atlas folcloric;
Haţeg a întreprinderii de acumulat o bună experien stăm cu mîinile în sîn aş- vaci şi 28 juninci. Urmă scade de la 137 ha în 1981 rate. Fiecare fermă îşi cu riţa. Revista de
şi folclor; 11,00
prelucrare a lemnului ? ţă în privinţa conducerii. teptînd ca lucrurile să se noaşte planul la efective ştiri; li,05 Micr
Discuţia cu tovarăşul Nu aceeaşi experienţă e- rezolve de la sine. Nu aş rind evoluţia producţiei de la 90 în 1982 ! La coceni şi la producţie, iar noi dăm nierilor; 12,00
Constantin Petrescu — se xistă in alte ateliere, la vrea să se înţeleagă că la lapte am constatat dife producţia scade la 250 to tot sprijinul ca animalele ştiri; 12,05 Din
cretarul comitetului de cel de mobilă de pildă. noi n-au fost necazuri. Au renţe mari, de 80—90 1 ne prin reducerea suprafe folclorului nostr
vanpremicrii rad
partid al secţiei, pune în N-ar fi utilă transmiterea fost, dar ni le-am rezol lapte, de la o zi la alta. ţei cultivate cu porumb. să fie bine hrănite şi în De la l Ia 3; J
evidenţă cîteva valenţe ale experienţei dumneavoastră vat. Pentru că ne-am con Care-i cauza ? „Hrana — Planificatorii de la Direcţia grijite, să se realizeze pro curioşilor; 16,00
competenţei acestei orga şi în această organizaţie ? vins că nu trebuie să aş ne-a răspuns şefa fermei, agricolă trebuie să asigure ducţiile stabilite, să fie o- ştiri; 16.05 Cint
reşti; 16,25 C.'oor.
nizaţii de partid în a re — Ar fi foarte .utilă. De teptăm rezolvarea din altă în unele zile mam dat si o corelare corespunzătoare norate obligaţiile contrac nomice; 16,45
zolva o serie de probleme exemplu, la noi în atelier parte. Aş da doar un e- loz la vite pentru că lip tuale. Fermele noastre tre componistic: V
concrete de producţie. A- toată lumea lucrează in xemplu — asigurarea scu a indicatorilor de plan şi buie să predea la fondul lacbe; lţ -i Stai
Iui; 17,Ori Buleti
flăm astfel că acest colec acord global, deci fiecare lelor. I-am învăţat pe oa sesc oamenii de la deser în zootehnie. de stat peste 4 000 hl lapte 17.05 Politica n<
tiv de muncă este, într-un e interesat cu ce randa meni să se autogospodă- vire". Dar raţiile de fu Comitetul comunal de în acest an şi vom face Folclor contenii
fel, etalon al hărniciei, că ment munceşte celălalt. De rească. Acum, o parte din rajare se întocmesc pentru partid şi consiliul popular totul ca prevederile pla Agricultura de
răspunderea organizaţiei de aici o urmărire îndeaproa sculele de care au nevoie a se asigura o hrănire ra — arăta tovarăşul Liviu nului şi contractelor să fie 18,00 Orele serii
diojurnal;
20,1
partid şi a biroului său se pe a realizărilor fiecărei şi le. fac singuri, ba chiar ţională a animalelor, pen Cranciova, primarul comu îndeplinite. pămintului rom
exercită la parametri înalţi, zile. Acest lucru nu se fa producem scule şi pentru tru a se obţine producţie. Interpreţi întlră
fapt reflectat, între alte ce Ja atelierul de mobilă, alte secţii din judeţ ale zică populară;
21.05 Cadenţe s
le, de depăşirea sistemati deşi au început şi ei să întreprinderii. Aceste raţii trebuie respec O zi intr-o oră
că a sarcinilor de plan. aplice, după experienţa Aşa trebuie să fie. Răs tate şi acest lucru trebuie Toată afenfia executării terii muzicale;
— Răspunderea pentru noastră, acordul global. punderea comuniştilor faţă să-l impună şefa fermei. Nod stop muzii
calitatea întregii activităţi Este drept, ei se confrun de problemele producţiei Lotizarea animalelor nu lucrărilor de pregătire îS^'-^sasassiiMaa
are, în organizaţia noastră, tă şi cu lipsa oamenilor, trebuie văzută nu numai s-a făcut. Instalaţia de to
coordonate precise după dar nici nu pot spune că din unghiul îngust al in cat şi preparat furaje nu
care se exercită — ne spu şi-au folosit toate resur tereselor unui grup, ci prin este folosită. în depozit campaniei de primăvară
ne tovarăşul Emil Rili, se sele. cel cu deschidere mai lar DEVA: Legă!
cretarul organizaţiei de — Credeţi că dacă u- gă, al interesului întregu este dezordine şi risipa-i ge — seriile I-
bază. Sînt în atelier patru nul dintre compartimente lui colectiv. mare. Dacă s-ar gospodări (Urmare din pag. îj borator. Sînt asigurate se Milii pentru cei
(Arta);
marea
profile de activitate. Fie- le secţiei merge mai slab ION CIOCLEf cu grijă furajele existente, minţe pentru porumb, sfe RA: Părinţi d
clă, ovăz, cartofi şi alte (Flacăra); Ora
culturi de primăvară. (Sidcrurgistul);
din 1 394 stabilite. Au în Trebuie mai multă pre gostea se intot
cheiat această acţiune Domnişoarele
Preocupări consecvente C.A.P. Băcia, Rapolt, Bo- ocupare pentru realizarea (Constructorul)
ŞANI: Gheţuri
lucrărilor de reparaţii, lu
bîlna, A.E.I. Bobîlna şi se crări rămase în urmă faţă (Unirea); Casă
(Urmare din pag. 1) eficientă, concomitent cu fertilizează ultimele supra de grafic la unele maşini rolina (7 Noiet
Imprun
PENI:
reducerea consumului de feţe la C.A.P. Tîmpa, Si- şi utilaje — pluguri, com- cea ast ; râ
combustibili. Măsurile sta meria şi Sîntandrei. binatoare, cultivatoare, viaţa e -io,
din contract), dar şi unor bilite in 1981 pe linia re în unităţile consiliului tractoare, semănători pen torcsc.); VULC,
delincvent
sau
neajunsuri proprii: utilaje ducerii consumului de com se Cultivă eu legume 620 tru culturi prăsitoare şi pă- rul); LONEA: I
imobilizate pe o perioadă bustibili s-au concretizat ha. Inginerul şef al consi ioase ş.a. Inginerul şef al klcy de pe Bre
mai îndelungată din lipsa pină la finele anului trecut liului, Pamfil Fugaciu, a ţi S.M.A. ne-a asigurat că nerul); PETRII
pieselor de schimb, efectua in economii de peste 200 nut să evidenţieze faptul s-au luat măsuri pentru hoţul (Muneito
NOASA: Şansa
rea unor revizii şi reparaţii tone motorină, 6,3 tone ben că la ferma legumicolă a recuperarea restanţelor şi resc); URICAN1
de slabă calitate etc. zină, iar in ianuarie a.c. — C.A.P. Sîntandrei s-au terminarea reparaţiilor pină (Retezatul); ]
In prezent activitatea sec- de 5 tone motorină, 600 li transportat peste 300 tone la 20 februarie. * drum (Steaua
RAŞTIE: Doi
ţiei decurge normal. Lu tri benzină şi 200 litri u- gunoi pentru paturile cal în Consiliul unic Sime- Siberia (Patr
cian Belâl, şeful unităţii, a- lei. Cilre care, alăturate de şi s-a început repara ria sînt posibilităţi ca pre munţilor (Placă
GIU-BAl:
Vei
răta că toate reviziile se realizărilor amintite, demon rea tocurilor pentru răsad gătirea campaniei să se fa mansardă (Cas
planifică de comun acord strează că la S.E.R.U.H îşi niţe. Asemănător se acţio că în condiţii bune şi la ră); HAŢEG:
cu beneficiarul, existînd o desiăşoară activitatea un nează la fermele C.A.P. Sl- timp. Trebuie însă mai — seriile I-I!
merla, I.A.S. Simeria şi
BRA t • jacrifii
bună conlucrare pentru în colectiv harnic şi inimos, C.A.P. Rapolt. Au fost lua multă perseverenţă, stră nou, uALAN:
cadrarea in duratele de preocupat consecvent de te măsuri pentru asigura danie şi răspundere din pului (Casa i
SIMERIA: Schi
imobilizare a utilajelor, obţinerea unor succese tot La secţia de bobinaj a Cooperativei „Drum nou“ Hune rea seminţelor şi produce partea tuturor factorilor de reţia (Mureşul)
pentru folosirea lor cit mai mai însemnate. doara se execută lucrări do bună calitate. rea răsadurilor de legume decizie, a tuturor lucrăto aiomii marcaţi
şi s-au trimis probe la la rilor • ogoarelor.
iiOTC
In biroul directorului de rile ce li s-au încredinţat Ren latele ti
la S.M.A. Deva s-a prezen Atitudine fermă faţă de orice act de indisciplină! şi se preocupă într-un bun februarie 1982
tat tînărul Kovalţs Atilla, climat de ordine şi disci Extr. I : 38,
care a dobîndit calificarea plină, de realizarea în con Extr. a 11-a:
de mecanizator la cursurile şi-a făcut debutul. Dealtfel, integrat în muncă. Discu- diţiile de calitate cerute Extr. a Iii-a:
de scurtă durată. Apariţia prima încercare de a se în unităţile şi formaţiile tînd cu cel în cauză despre prin tehnologii a tuturor Fond dc cişti
lui, după o absenţă de încadra după terminarea motivele neînţelegerii ce a lucrărilor agricole. Lucian lei; report cat.
peste o lună de zile de la perioadei de şcolarizare a avut-o cu şeful fermei, am Bobar, Ion Creţu, Ion Pes
lucru a fost surprinzătoa fost la S.M.A. Simeria, de mecanizare a agriculturii aflat că, în plină campanie, car, Iosif Răbulea, Petre I%*RESVÎ
re. întrebat asupra motive unde şi-a pierdut locul de a plecat cu tractorul să-şi Gavrilă, Ion Borodi şi m kZ *a m zsB !!i
lor ce l-au determinat să muncă datorită unor aba rezolve nişte treburi per mulţi alţii oferă exemple
lipsească, el a invocat e- teri de la disciplina mun sonale, ca şi cînd acesta demne de urmat. Decretele Timpul prob;
xistenţa unor neînţelegeri cii. Păsuirea făcută de con ar fi fost proprietatea privind ordinea şi discipli februarie 1982 :
continua să se
privind pontajul lucrărilor ducerea S.M.A. Deva are sa (?). na în muncă, îmbunătăţi Cerul va fi va
în cadrul formaţiei de me ca suport, pe de o parte, rea activităţii de mecani sint posibile
canizare de la Complexul lipsa de mecanizatori pe ţiile avute în colectivul de dintre ei depăşind frec — în anul trecut am zare vin să întărească ro slabe, mai ale
de ploaie. Vin
de vaci din Chimindia. cîteva tractoare, iar pe de muncă, N. Gh. a înţeles vent 3 000—4 000 lei lunar. mai avut trei situaţii — lul şi răspunderea fiecărui din sud-vest.
Chibzuind împreună cu alta, un precedent exis respectiv cele privitoare pe mecanizator faţă de soarta minimă va fi c
Am notat şl un alt caz.
-3 şi 2 grade,
alte cadre din conducerea tent la aceeaşi secţie. răspunderea ce o are faţă Tibi Costea, deşi are o fa Ion Baciu, Tiberiu Cimpo- producţiei agricole, canti xlmă între 6
neru şi loan Moga — cînd
unităţii asupra măsurilor — Am mai avut un caz de soarta producţiei agri milie cu doi copii, pe care consiliul oamenilor muncii tatea şi calitatea muncii Local diminea
ce trebuie luate, s-a hoţă- asemănător la secţia res cole in complex şi s-a in trebuie s-o întreţină, şi-a a trebuit să intervină cu fiecăruia regăsindu-se în se va produci
Pentru zilele
rît ca acestui mecanizator, pectivă — ne spunea con tegrat în activitate cu re luat un concediu cu de la desfacerea contractului de nivelul producţiilor ce se februarie 1982
unul din 9 fraţi care la 18 ducătorul unităţii amintite, zultate mulţumitoare, acest sine putere timp de o lună muncă, deoarece respecti realizează în unităţile agri fi Sn curs de
ani acceptă să mai fie în Inocenţi u Te tea. Tractoris lucru fiind şi în interesul de zile (!). Motivul ? A a- vii tractorişti au provocat cole. în lumina acestor ales spre sfirş
lului, cînd pe
decrete vom acţiona pen
treţinut de părinţi, să i se tul Naihard Gheorghe mun familiei pe care o are de vut unele neînţelegeri cu greutăţi intolerabile în e- cădea precipit;
mai acorde o şansă pen cea după cum avea chef, întreţinut. Avînd perma şeful fermei de stat de la fectuarea lucrărilor agrico tru a ridica la cote supe sub formă do
La munte, v
rioare contribuţia mecani
tru reintegrare în muncă, lăsînd uneori baltă trebu nent de lucru în complex, Mintia, unde lucrează for le — ne-a relatat inginerul zatorilor la înfăptuirea frumoasă cu
Cu totul lzol
cu toate că la această uni rile la o unitate zootehni mecanizatorii care-şi înde maţia din care făcea parte. şef al S.M.A., I-Ioria Bol- principiilor autoaprovizio- slab. Vintui
tate încă nu are făcută că unde se lucrează — s-ar plinesc cu conştiinciozitate Presat de situaţia finan dura. Marea majoritate a nării teritoriale. intensificări t;
încadrarea, tocmai datori putea spune — în regim de şi răspundere sarcinile rea ciară precară, a venit din mecanizatorilor înţeleg în 100 km/oră. (A
serviciu : Oan:
tă neseriozităţii cu care foc continuu. După discu lizează cîştiguri bune, unii nou şi a cerut să fie re să sarcinile şi răspunde T. NICOLAE