Page 29 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 29
■ r
^LAi ££ L
<2. \\ Ş
- Condiţiile grele nie aceslei ierni au ge
'p nerat perturbaţii în sistemul energetic naţio
nal, care au determinat, la rîndul lor, între
ruperea periodică a unor consumatori, ne
mulţumiri şi nerealiiări ale unor prevederi de
plan. L-am rugat pe tovarăşul Ioan Haţegan,
directorul l.R.E. Deva, să se refere — spre
informarea cititorilor noştri — mai concret la
această situaţie.
AL COMITETULUI JUDEŢEAN-HUNEDOARA Al PC — într-adevâr, temperaturile scăzute au în
greunat aprovizionarea ritmică şl în canti
M S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tăţile necesare a centralelor termoelectrice
cu cărbune, iar uneori calitatea acestuia a
fost necorespunzătoare, ceea ce a făcut să
nu se poată realiza cantităţile planificate de
energie electrică pe bază de cărbune în Ier
mocentrale. in acelaşi timp, din cauza lip
sei de apă suficientă în lacurile de acumu
lare, a fost foarte redus şi aportul hidro
centralelor. Ca urmare, ţara a avut un de
flclt de energie electrică, care s-a râsfrînt
aşa cum se ştie, asupra întregii activităţi
economico-sociale. Pentru a nu crea pertur
baţii în sistem, s-a procedat la întreruperea
planificată a alimentării tuturor consumatori
lor de energie electrică, conform unor pro
grame stabilite de comun acord. Peste aces
tea s-au suprapus în repeta agrozootehnice, instalaţiile de că există. Am vrea să le răs
te rînduri întreruperile nepla alimentare cu apă a locali pundem.
nificate, provocate de auto tăţilor, unele obiective social- — in scopul creării unui
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae edificare a societăţii socialiste multilateral matica de sistem sau dispu culturale. in acest sens, pen sistem organizat de echili
Ceauşescu, secretar general al Partidului dezvoltate, a creşterii nivelului de trai al se de dispeceratul energetic tru evitarea unor nemulţu brare a balanţei energetice
Comunist Român, preşedintele Consiliului poporului. naţional. Acestea din urmă miri sau chiar pagube, am a ţârii, recent a fost întoc
Suprem al Dezvoltării Economico şi So Vorbitorii au apreciat, totodată, în spi fiind, de obicei, de mai lun reorganizat, în funcţie de mită o notă cu măsuri con
cialo, marţi, 9 februarie, a avut loc şe rit critic şi autocritic, că succesele obţi gă durată şi neoferind po necesitate, întreruperile pro crete de reducere a consu
dinţa de lucru comună a Comitetului Cen nute puteau fi mai bune dacă s-ar fi ac sibilitatea aprecierii cînd vor gramate. am stabilit cu toată mului de energie electrică-
tral al Partidului Comunist Român şi a ţionat cu mai multă răspundere, în toate fi sistate, au generat unele grija şi răspunderea numă Mâsurile vizează toate calo»
Consiliului Suprem a! Dezvoltării Econo sectoarele de activitate, s-ar fi folosit mai nemulţumiri şi probleme în rul nominal al consumato goriile de consumatori şi mo
mice şi Sociale. bine resursele materiale şi umane, în ve activitatea economică. rilor vitali, am procedat cu dalităţile de întrerupere a
în unanimitate, a fost adoptată urmă derea realizării exemplare a tuturor obi - Ce preocupări, măsuri, înţelegere de la caz la caz, alimentării cu energie elec
toarea ordine de zi : ectivelor prevăzute şi pentru care existau acţiuni a întreprins i.R.E. De am efectuat controale şi, îm trică în anumite perioade de
;
1. Raportul privind realizarea planului condiţiile necesare. va pentru ca această stare preună cu consumatorii, am timp din lună, sâptărrtinâ, zi.
naţional unic de dezvoltare economică şi Pornind de la obiectivele insufleţitoa- de lucruri să afecteze mai stabilit măsuri corespunză Astfel, consumatorii indus
socială pe anul l!)8t şi Comunicatul cu re ale planului pe acest an, de la orien puţin activitatea productivă toare de încadrare în repar triali sînt întrerupţi în baza
privire la îndeplinirea planului naţional tările şi exigenţele formulate de secreta a colectivelor muncitoreşti şi tiţii şi de economisire seve unor programe elaborate de
unic de dezvoltare cconomico-socială a rul general al partidului, tovarăşul Nicolae viaţa socială a judeţului ? * ră, pe toate căile, a energiei Ministerul Energiei Electrice
Republicii Socialiste România pe anul Ceauşescu, vorbitorii au exprimat hotărî- — Am avut^ şi avem per electrice. şi de ministerele economice
1981. rea fermă a comuniştilor, a tuturor oa manent în atenţie să alimen — Cititorii, oamenii mun
2. Raportul cu privire la reaşezarea şi menilor muncii, de a acţiona cu perseve tăm în mod corespunzător Convorbire consemnată de
corelarea pe principii economice a preţu renţă pentru îndeplinirea ritmică şi la toţi cu energie electrică aşa-zişii cii întreabă ce perspective DUMITRU GHEONEA
rilor produselor agricole şl majorarea pre indicatorii a sarcinilor de producţie pe consumatori vitali, între care de îmbunătăţire a actualei
ţurilor cu amănuntul la produsele agro- 1982, pentru recuperarea restanţelor din centralele termice şi fermele alimentări cu energie electri (Continuare in pag. o 2-a)
alimentare, creşterea retribuţiei persona
lului muncitor, a alocaţiei de stat pentru anul trecut, îndeosebi la produsele desti
nate exportului, reducerea în continuare
copii şi a pensiilor.
Ea lucrările şedinţei de lucru comune a importului, pentru lărgirea bazei do Valorile certe ale noului în creaţia tehnico-ştiinţifică
au participat, ca invitaţi, primii secretari materii prime şi energetice, creşterea^ pro
ai comitetelor judeţene de partid, cadre ductivităţii şi ridicarea pe treaptă superi în unităţile economice Orientată spre găsirea I.M.C. Bîrcea, LP.I.C.C.F.,
din ministere, instituţii centrale şi orga oară a eficienţei economice. din municipiul Deva, gîn- unor soluţii cu eficienţă T.C.II. s-au preocupat
nizaţii de masă, redactori şefi ai presei Participanţii la dezbateri au subliniat direa creatoare şi acţiu în munca productivă, ac consecvent şi cu răspun
centrale, care nu sînt membri ai C.C. al importanţa deosebită a măsurilor propu nea au dobîndit — sub tivitatea de creaţie teh- dere de această activita
l’.C.R. se de conducerea partidului şi statului impulsul Festivalului na nico-ştiinţifică şi de cer te, iar eficienţa e conclu
Au luat cuvîntul tovarăşii Eva Feder, privind reaşezarea şi corelarea pe princi ţional „Cîntarea - Româ cetare a vizat probleme dentă. Cu mai mult spri
Gheorgho Cilibiu, Leonard Constantin, Ion pii economice a preţurilor produselor a- niei" — noi valori în de stringentă actualitate jin din partea comisiei
Popescu, Radu Bălan, Ferdinand Nagy şi gricole şl majorarea preţurilor cu amă profunzime şi originalita — reducerea consumuri municipale de creaţie teh-
Ion Stoian. nuntul la produsele agroaiimentare, subli te. Faza municipală a în lor de materii prime şi nico-ştiinţifică, a fost
în cuvîntul ior, vorbitorii au subliniat niind, totodată, grija deosebită manifes trecerii — care a prile materiale, a energiei şi
succesele de seamă obţinute anul trecut tată pentru menţinerea şi ridicarea nive juit la Casa de cultură combustibililor, creşterea impulsionată activitatea
în industrie, rezultatele pozitive din agri lului de trai al oamenilor muncii, mate din Deva o expoziţie a productivităţii muncii, îm din acest domeniu şi la
cultură, realizările însemnate dobîndite în rializată în acordarea de compensaţii. Ei roadelor creaţiei tehnico- bunătăţirea calităţii pro întreprinderea de lianţi
toate domeniile do activitate, relevînd că, şi-au manifestat adeziunea totală faţă de ştiinţifice şi o analiză a Chi.şcădaga, la I.P.E.G.,
în condiţiile grele ale anului 1981 — cînd, aceste măsuri şi au relevat că ele reflec activităţii desfăşurate în duselor. îndrumate de
datorită accentuării crizei economice şi e- tă preocuparea consecventă a conducerii ultimul an — a reunit în organizaţiile de partid, Ţesătoria de mătase.
nergetice mondiale, multe ţări şi-au re- partidului şi statului, personal a tovară sfera valorilor certe ale comisiile de creaţie teh-
strîns activitatea productivă — patria şului Nicolae Ceauşescu, pentru sporirea noului rezultatele celor nico-ştiinţifică de la Î.E.C. LUCIA LICIU
noastră a străbătut o etapă deosebit de
importantă în înfăptuirea Programului de (Continuare în pag. a A-a) mai recente căutări. Mintia, I.R.E., G.I.G.C.L., (Continuare In pag. a 3-a}
— @ — ® — ® -O — O — «t — ® — ® — ® — ® — • — ® —
Flecare fermă zootehnică să livreze cantităţi sporite de lapte
în cadrul raidului-anche- — Roadele muncii perso de animale, începînd de la 10—15 litri pe zi. Cu vaca început bun,
tă întreprins ieri diminea nalului din zootehnie se cadrele de conducere din Florica — ce dă şi acum 15 dar trebuie perseverat
ţă în mai multe ferme zoo oglindesc în ceea ce obţi unitate şi pînă la îngriji litri de lapte zilnic — ’ara
tehnice ale cooperativelor nem. În prezent se află în tor. în grajdul nr. 1, unde participat la expoziţia Ferma zootehnică a C.A.P.
agricole de producţie din lactaţle 180 vaci. Zilnic muncesc Ghcorghe Stani- „Bălţata românească" de Rapoltu Mare, care în a»
Consiliul unic agroindus livrăm la fondul de stat slav, Ilie Koltar şi Zaha- anul trecut". nul trecut s-a confruntai
trial Simeria, am urmărit 480—450 1 lapte. în luna rie Prodan se încheiase Oameni care sfinţesc lo cu multe greutăţi (natali*
cum se respectă programul ianuarie, faţă dc 14 000 1 mulsul şi furajarea şi se cul unde muncesc am în- tate sub 50 la sută, multe
de grajd, cum se face fu cit am avut planificat, am făcea curăţenia corporală tîlnit şi la adăpostul pen- pierderi din efective, lipsă
rajarea şi îngrijirea anima de furaje, producţie scăzu
lelor, cum se realizează tă de lapte) are un efectiv
producţia destinată fondu Brigada de reporteri în zootehnie dl' 500 bovine şi 1 093 ovi
lui de stat.
ne.--Animalelor li se asi
Ordine, disciplină, gură acum o mai bună fu
strădanie — producţie predat 15 800 1 lapte. în a animalelor. L-am între tru viţelele de reproducţie. rajare şi îngrijire. Numă
bat pe Zaharia Prodan cî-
perioada trecută de la în
Nicolae Cristea, care mun
ridicată de lapte ceputul anului şi pînă ar te vaci mulge şi cît lapte ceşte aici de peste 20 de rul u/are al animalelor ges
tante asigură — aşa cum
cum, am obţinut 41 de vi obţine zilnic. „Peste 100 1 ani, şi ceilalţi îngrijitori a-
Activitatea lui Aronim aprecia şeful fermei, Ioan
Ocoş, preşedintele C.A.P. ţel şi mai avem încă 300 de ia 19 vaci — ne-a răs sigură animale cu potenţial Ilea — realizarea natalită
puns el.Totul depinde de
vaci gestante. Indicele de
Sîntandrei, începe în fie natalitate stabilit (82 la su ridicat de producţie. în ţii planificate. Trebuie în
care dimineaţă în zooteh oamenii care lucrează în 1981 natalitatea la loturile să să se acţioneze mai per
nie, el îndeplinind, de fapt, tă) va fi realizat şl depă zootehnie, de furajare şi de animale de Ia Bobîlna severent pentru scoaterea
de mai bine de şase luni şit. în ferma noastră mun îngrijire. Producţii bune de a fost de 86 la sută. din efectiv a animalelor
si funcţia de şef de fermă. cesc oameni harnici, pri lapte nu se obţin numai — Realizarea indicelui slab productive, infecunde,
Nici nu se putea altfel. Ce cepuţi crescători de anima din concentrate. Dacă fu de natalitate planificat, a tarate care consumă şi nu
le 706 bovine, din care le cum sînt Ioan Marian, rajele sînt de calitate, to producţiei de lapte desti produc, înlocuindu-le cu
400 vaci şi 50 juninci, ca I.eonica Muntean, Elena cate şi preparate cum tre nată fondului de stat nu juninci din prăsilă proprie.
buie, iar vacile sînt hrăni
Poenar, Ioan Dan şi alţii.
şl cele 1 000 de oi cer o
C.S. Hunedoara. Lăcătu te şi adăpate la timp, li ridică probleme deosebite
şul Ioan Tomescu, unul furajare şl o îngrijire deo — ne spunea medicul ve 8rigada de reporteri
dintre muncitorii fruntaşi sebită pentru a se obţine Omul sfinţeşte locul se face curăţenia corporală, NICOLAE BADIU
ai secţiei de reparaţii e- producţii cît mai bune. se obţine şi lapte mai mult terinar Teodor Damîan, şe TRA1AN BONDOR
lectrice. Preşed Intel o cooperaţi vei La C.A.P. Bobîlna exis şi mai gras. Avem vaci în ful de fermă. Avem chiar
arăta : ta o grijă deosebită fată acest grajd care dau între condiţii pentru a le depăşi. (Continuare în pag. a 2-a)
