Page 33 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 33
** a...
SAU Cjg £g wl
-TURA Şedinţa Consiliului Naţional
proletari din TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
al Oamenilor Muncii
( f %
Sub preşedinţia tovarăşu împreună cu tovarăşul voltare economico-socială a
lui Nicolae- Ceauşescu,, se ' Nicolae Ceauşescu, în pre Republicii Socialiste Româ-
cretar general al Partidu zidiu au luat loc membrii Kia pe 1981.
lui Comunist Român, pre Biroului Executiv al Con reaşezarea şi corelarea pe
2. Raportul cu privire la
siliului Naţional al Oame
S O C I A L I S M U L liste România, preşedinte nilor Muncii. şi majorarea preţurilor cu
şedintele Republicii Socia
principii economice a pre
le Consiliului Naţional al
In sală se aflau membri
ţurilor produselor agricole
şi membri supleanţi ai Co
Oamenilor Muncii, miercuri,
10 februarie, a avut loc şe
mitetului Politic Executiv,
amănuntul
la
produsele
dinţa Consiliului Naţional
agroalimcntare,
creşterea
membri ai C.C. al P.C.R.
al Oamenilor Muncii din
ORGAN AL COMITETULUI JiJ deteaaî mmm )ARA AL P C.8. industrie, construcţii, trans secretari ai C.C. al P.C.R., muncitor, a alocaţiei de
personalului
retribuţiei
şi ai guvernului.
porturi, circulaţia Mărfuri
Au luat parte, ca invi
HHIMHIIIIIIIj! ^ îl il Ji 1 iii lîfil ^ | j 1 i lor şi finanţe. taţi, cadre de conducere stat pentru copii şi a pen
siilor.
T o v a r ă ş u l Nicolae din ministere şi instituţii Iii cadrul şedinţei au
Ceauşescu a fost întîmpi- centrale, activişti de partid luat cuvîntul tovarăşii
nat, la sosirea la Palatul şi de stat, ai organizaţiilor
Anul XXXIV, nr. 7545 JOI, tî FEBRUARIE T982 4 pagini - 30 bani sporturilor şi culturii, unde de masă şi obşteşti. Gheorghe Pană, preşedin
tele Consiliului municipal
s-a desfăşurat şedinţa, cu Lucrările au fost condu Bucureşti al oamenilor mun
dragoste şi stimă, cu ova se de tovarăşul Nicolae cii, Teodor Buduşan, maistru,
ţii şi urate de numeroşi Ceauşescu. membru al Consiliului oa
îmbunătăţirea activităţii economice, creşterea mai locuitori ai Capitalei. Se probată următoarea ordi menilor muncii al între
In unanimitate a fost a-
scanda
cu
însufleţire
„Ceauşescu — P..C.R. !“, ne de zi •. prinderii de autocamioane
Braşov,
Teodor Bonealo,
1. Raportul privind rea
puternică a venitului naţional - singura cale de „Ceauşescu şi poporul f“: lizarea Planului naţional şef de brigadă la între
Cu aceleaşi calde senti
prinderea minieră Lupeni,
uinic de dezvoltare econo
mente, cu ura le şi ovaţii
sporire a nivelului de trai al oamenilor muncii prelungite- a fost salutat mică şi socială pe anul membru al Consiliului oa
conducătorul partidului şi
menilor muncii al Combi-
1981 şi Comunicatul cu pri
vire Ia îndeplinirea Planu
statului nostru de către
participanţii la şedinţă. lui naţional unic de dez (Corrtinuare în pag. a 4-a)
Marţi, a avut loc. în Ca energetică, far multe ţări mice şi' Sociale privind rea
pitală şedinţa de făcut» co şi-au restrîns activitatea pro şezarea şi corelarea pe prin
mună a Comitetului Central ductivă — România să stră cipii. economice a- preţurilor Plenara Consiliului Naţional
al Partidului Comunist Român bată o etapă deosebit de produseTor agricole şi majo
şi a Consiliului. Suprem al importantă în înfăptuirea rarea preţurilor cu amănun
Dezvoltării Economice şi- So Programului partidului de e- tul la produsele agroalimen- al Frontului Democraţiei
ciale, care a. dezbătut pro dificare a societăţii socialiste tare. Produce o unanimă sa
bleme de o deosebită impor multilateral dezvoltate.. Aşa tisfacţie faptul că, prin grija
tanţă privitoare l'a realizarea cum se arată în documente deosebită a conducerii parti şi Unităţii Socialiste
planului, naţional unic de le şedinţei de fucru, rezulta dului şi statului, se acordă
dezvo I ta re eco n omico - soci a la, compensaţii, care vor contri întrunită la 10 februarie, luat cuvîntul tovarăşii A- nalitate germană, Vasile
tele puteau fi mai bune dacă
reaşezarea şi corelarea pe s-ar fi acţionat cu mai multă bui la menţinerea şi ridica sub preşedinţia tovarăşului lexandru Bărbăcioru, pre Husariu, ţăran cu gospo
principii economice a preţuri răspundere în toate sectoa rea nivelului de trai al oa Nicolae Ceauşescu, secre şedintele Consiliului jude dărie individuală din co
lor produsefor agricole, ma rele, dacă s-ar fi folosit mai menilor muncii. Hotărîrea a- tar general al Partidului ţean Caraş-Severin al muna Bicazul—Ardelean,
jorarea preţurilor cu amănun bine resursele materiale şi doptatâ cuprinde prevederi Comunist Român, preşedin F.D.U.S., Ion Bejan, maistru judeţul Neamţ, Gheorghe
tul fa produsele agroalimen- umane. Atât în realizările po îrv legătură cu creşterea re tele Republicii Socialiste la întreprinderea. „Progre- Bucătaru, mecanic de loco
tare, creşterea retribuţiei per- zitive eît şi în* neajunsurile tribuţiei' personalului munci Romă n ia,, preşedi-ntel-e Fronsul“—Brăila, Dinu Daniliuc, motivă la Depoul C.F.R.
sonal'urui muncitor, a afoca- existente se regăseşte şi ac tor, a alocaţiilor de stat pen tului Democraţiei şi Unită preşedintele C.A.P. din co Piatra Olt, Ilie Lavu, prim-
ţiilor de stat pentru copii şi tivitatea desfăşurată de către tru copii şi a pensulai;. ţii Socialiste, Plenara Con muna Gurbăneşti, judeţul secretar al Comitetului ju
a pensiilor. colectivele de muncă din ju- Toţi cei ce trăiesc şi mun siliului Naţional al Fron Călăraşi, Cornelia Incze, deţean Hunedoara al
:
Cuvîntarea rostită în cadrul deţu I nostru, tului Democraţiei şi Uni muncitoare la întreprinde U.T.C., Gergely Ioan, di
şedinţei de fucru de către Urmrnd îndemnurile adresa cesc pe meleagurile hunedo- tăţii Soci,ai iste a dezbătut rea „Electroceramica" — rectorul Teatrului de Stat
rene, alături de întregul po
tovarăşul Nicofae Ceauşescu, te de secretarul general al şi aprobat: Turda, Gheorghe Vulpe, din Satu Mare, membru al
documentele adoptate subli partidului, tovarăşul Nicolae por, văd în aceste măsuri — Raportul şi Comunica maistru la întreprinderea Consiliului oamenilor mun
niază cu deosebită claritate Ceauşescu, comuniştii, toţi materializarea. . preocupării tul • privind îndeplinirea minieră „Roşia—Peşteana", cii de naţionalitate maghia
faptul, că îmbunătăţirea ac oamenii: muncii hunedoreni consecvente a conducerii planului naţional unic de judeţul Gorj, Marton Si 1 - ră, Ileana Bucurescu, pre
tivităţii economice, creşterea sînt ferm hotărîţi să acţione partidului şi statului, perso dezvoltare economică şi veszter, maistru la între şedinta Comitetului jude
mai puternică a venitului ze cu toată energia pentru nal a tovarăşului Nicolae socială pe anul 1981 ; prinderea „Tehnoutilaj" clin ţean Arad al Organizaţiei
naţional constituie singura îndeplinirea: ritmică şi la. toţi Ceauşescu,, pentru sporirea — Raportul cu privire la Odorheiul Secuiesc, mem Democraţiei şi Unităţii So
cale prin care se asigură indicatorii a sarcinilor de bunăstării poporului, pentru reaşezarea şi corelarea pe bru al C.C. al ’ Organizaţi cialiste, Constantin Gheor
creşterea reală . a nivelului producţie pe 1982, pentru creşterea continuă a calită principii economice a pre ei Democraţiei şi Unităţii ghe, maistru Ia întreprin
de trai al .oamenilor muncii. creşterea productivităţii mun ţii vieţii. ţurilor produselor agricole Socialiste, Elena Ncgreanu, derea „Laromet" Bucu
în anul 198T au fost obţi cii şi ridicarea pe o treaptă Aşezarea pe principii eco şi majorarea preţurilor cu preşedinta Comitetului ju reşti, Nicolae Bărbulescu,
nute însemnate succese în superioară a eficienţei eco nomice a sistemului de pre amănuntul la produsele a- deţean Sibiu al femeilor, director al Institutului de
industrie, s-au înregistrat re nomice. ţuri şi majorarea veniturilor groalrmerctare, creşterea re Ioana ion, director la în cercetări pentru pesticide—•
zultate pozitive în agricultu Oamenii muncii hunedoreni populaţiei trebuie să fie în tribuţiei personalului mun treprinderea comercială de Bucureşti, lovan Roşescu,
ră, în toate domeniile de ac au primit cu viu interes mă soţite peste tot de o îmbu citor, a alocaţiei de stat mărfuri alimentare Bacău, director al Staţiunii de
tivitate. Acest fapt a permis surile aprobate de. Comitetul nătăţire a activităţii economi- pentru copil şi a pensiilor. Breitenstein Ernest, vice maşini agricole din coniu-
ca în 1981, — an- în care s-a Central ai P.C.R. şi Consiliul Pe marginea problemelor preşedinte al Consiliului
accentuat criza economică şi Suprem al Dezvoltării Econo (Continuare in pag a 3-a} 1 înscrise pe ordinea de zi au oamenilor muncii de naţio (Continuare in pag. a 4-a)
o __ _o _ ® _ ® _ ® _ e — ® — ® _ ® _ ® _ • — • — ® _ ® _ - ® _ « ©
La Combinatul siderurgic „Victoria** Calaţi Ieri a fost declanşată ediţia 1982
Realizarea planului - aşezată pe baze solide: ordine,
disciplină, înaltă responsabilitate muncitorească
Unitate economică cente dator economiei naţionale rea unor acte grave de in concrete pentru îmbunătă Ieri, la Cîmpu lui Neag lui. Prin intensificarea lu
nară, cu importantă ponde cu 10? 000' tone fontă ce disciplină : repetate absen ţirea: activităţii de viitor. a început etapa I a acţiu crărilor de descopertă, în
re In metalurgia ţării, fos nuşie, 97 000' tone aglome ţe ne motivate, greşeli teh Concluziile au fost prezen nii „Huilă Cîmpu lui Neag fronturile din carieră se
ta întreprindere „Victoria" rat, ©00® tone piese tur nologice, introducerea şi tate î>n cadrul plenarei co ’82", prin care se preconi vor crea condiţiile extra
Căian, devenită de carînd nate, nu şii-a realizat pro'- consumarea, de băuturi, al mitetului de partid cu ac zează. extragerea din carie gerii unei cantităţi supli
combinat siderurgic. (Ini docţia marfă eu 668 mili coolice în unitate, părăsirea tivul de la C.S. Căian. Ele ră a unei cantităţi de a- mentare dc cărbune csî-
urma puternicei sale dez oane lei şb producţia netă locurilor de muncă şi ne- sint, de fapt, însumarea proape 300 000 tone de căr ficabil şi pregătirea unui
voltări din ultimii aniv cu. 109.8 milioane lei. iar supravegherea utilajelor şl unor stări de lucruri re bune cocsificării. La poa front de perspectivă prin
s-a situat ani Ia rînd prin planul la investiţii total instalaţiilor cu grad ridicat petate şi amplificate în lele Retezatului s-au reu descopertă de aproane ”r
tre unităţile fruntaşe din l-a îndeplinit doar în pro de pericol în exploatare — timp, deci cunoscute de co nit forţe umane şi mijloa milion mc de steril. Util *
judeţul nostru. Amploarea cent de 69 la sută. De a- fapte sancţionate cu seve mitetul d'e partid şi de con ce mecanice diiim, întregul je de maure- productivita
construcţiilor Industriale de semenea, prima Ixcnă a a- ritate de Decretul 400/1981. ducerea unităţii, de facto-’ nostru judeţ pentru a con te, oamenii cntrEicaţii wis-
aici şi creşterea producţiei fir de răspundere dc la ni tribui la punerea în valoa ten-ţă tehnică înaltă ne
i-au pus pe siderurgiiştii din velul centralei şi al mi re a noi rezerve de cărbu «chim burii — toate rin t,
Căian în faţa unor exigen Controlul de partid în economie nisterului) de resort,, dar ne in Valea Jiului, în ve chemate să realizeze înă
ţe sporite, care reclamau nesoluţiomate la timpul po derea materializării hotă- la T martie 15 000 ton" căr
însăşi schimbarea mentali cestui an a fost încheiată Toate aceste neajunsuri, trivit. Au fost consemnate riiTIor celui de al XTT-lea bune si 30 000 mc steril,
tăţii de a gîndi şi a acţio cu nerealizări la principa perpetuate în timp, au al cu justeţe, pe lingă lipsu Congres al partidului pri urmând ca în a doua eterni
na pentru realizarea pre lii indicatori de plan. terat climatul general de rile şi neajunsurile mai vind dezvoltarea economi (1 martie n-.c.) aceste can
vederilor de plan, tot mai muncă, au atîrnat foarte sus menţionate, şi alte ne că a ţării. tităţi să crească la 2 000
mari, mobilizatoare: Numai Capitolul „cauze" este greu în balanţa activităţii reguli. De exemplu, repar La acţiune, încă din a- tone cărbune «* 4000 mo
câ acest proces nu s-a pro- bogat. Noile obiective au combinatului. tizarea deEectuoasă a ca junul primei zile, au so steril pe zi. ,,,t
dus în ritm cu imperative fost puse in funcţiune cu. drelor tehnico-inginere.şti sit personalul muncitor şi Acţiunea . Hn'i —cîmpu
multe lucrări nefinalizate, In scopul redresării ac ^°hnic, utilajele de excava- lui Neag". înnemită în a-
le majore ale dezvoltării unele utilaje şi instalaţii tivităţii productive la C.S. pe formaţii şi schimburi re şi transport de la nu mjî trecut. d'm iniţiativa
industriei metalurgice, ale Căian, al eliminării Iipsu- (77 IA sută — schimbul T, meroase unităţi economice serreta’mhn' reneraJ ••**ri!î-
economiei naţionale- Ca prezintă o fiabilitate redu 16 la sută — schimbul II ale judeţului — întreprin duiul, xue-Jae
urmare a acestei situaţii şi să, sînt evidente unele o~ iriioîr şi neajunsurilor şi în şi 7 la sută — schimbul
misiuni de proiectare şi e- cadrării riguroase In pre derea de transporturi ante C'ea-iTseseu- si eon-tm te în
a intrării în producţie a u- xecuţie ia noile obiective. III). Aceeaşi situaţie este Hunedoara—Deva.. între a-cest an- cot e m m -re
nor importante obiective vederile decretului privind valabilă şl pentru maiştri prindere» de utilaj- greu a-rmnloa-re- ca -*,..„.,.-1.0 te
siderurgice — furnalul , nr. Acestea ar fi principalele întărirea, ordinii şi disci (77 la sută — schimbul I, Hunedoarai. Trustul de chemare'* •««rtîrţ'w" ' "“'“re
r
3, agiomeratorul, bateria cauze obiective, cu mare plinei în muncă. Biroul ci te 11,5 Ia sută — în construcţii Deva. Trustul mineri’ Văl» .G-uw - r -îi-
nr. 1 de cocsificare şi tur pondere în nerealizările de Comitetului judeţean de schimburile II şi III). La de construcţii hidrotehnice C.ît mo* ■ă!r"Vr “ —
nătoria nr. 4 — în activi plan. Sub paravanul aces partid a organizat un co procentele mari de' cadre Râu Mace-Retezat. hâtre- q e înscrie din ■ - -n
v
tatea colectivului C.S. Că tor cauze, la. C.S. Căian lectiv de îndrumare şi con tehnieo-inginereşti şi maiş prindere» «minieră Hune r .a 1 - - c w - ' n a..
ian s-au acumulat mari s-au perpetuat o serie de trol care, in perioada 16— tri care lucrează în schim doara, întreprindere"» de ceste- rcvt'frte-te —- -
lipsuri şl neajunsuri, care abateri de la disciplina teh 31 ianuarie a.c., a desfăşu bul da dimineaţă se adau- construcţii siderurgice Hu de na-vc’i ai -v-i'-.—’■ H-
1
au grevat desfăşurarea pro nologică şi. a muncii, caren rat în. cadrul combinatului nedoara, Grupul îamirerrir»- ciipa-n '’ te
cesului de producţie şi au ţe de organizare a. produc o intensa activitate de ana DUMITRU GHEONEA derilor de gospodărie co nit est ă iv 1 “• ' a-st
condus Ia nerealîzarsa pre ţiei, minimalizarea şi pa liză şi îndrumare, soluţio- DORIN CORPADE munală şi Locativă şi auto omora- ~o a ho „ -- 'S"te
f
vederilor de plan. In anul sarea răspunderilor în con nfnd operativ o serie de baza de transport a Com m sinn‘‘. 5 ,
!
trecut, C.S. Căian a rămas ducerea activităţii, tolera probleme, stabilind măsuri (Continuare n mo o î-o) binatului minier Valea Jiu p iov ’- rcnj