Page 34 - Drumul_socialismului_1982_02

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î

ma: WOttbWI nNICUTt TJjwiE.WlTl-Vi
TE

SWOALISMIt îl,00 Viaţ:
13,‘F îneh:
lui
16,00Tele:
10,03Viaţi
J.7,00 Stlllli
Argumente pentru 17,15D0SC1
Printre utilajele inclu­ mentare, întrucît agrega­ vestii
se în liniile tehnologice Pompe autohtonă - ii fel de bună, tele amintite au fost so­ o nouă tehnologie vereb
ale secţiei B.C.A. de la licitate şi de alte unităţi 18,00Snchi
I.M.C. Bîrcea se numără similare din ţară. de reoondSfgonare Iui
şi o serie de pompe de dar mult mai ieftină! Iată cum preocuparea, 20,00 Teîcj
transportat şlam. Nu sînt responsabilitatea în mun­ e mulţi ani, încă 20,25Aetui
pompe obişnuite, ci de o că, spiritul creator l-au D de la echiparea 20,45Civic.
construcţie specială, antl- fluenţa cheltuielile de pe alta toate propunerile tru şlam. Probele au do­ impulsionat pe inginerii vagoanelor cu a- 21,05Kupst
grizutuoasă, menită să producţie, dacă ţinem şi soluţiile şi, în final, au vedit că „pompa de Bîr­ Ilie Motorga (veteran în semenea piese, arcurile meloi
elimine posibilitatea ivi­ cont că într-un an se im­ cea" se comportă la fel astfel de „isprăvi"), şi exterioare de la suspen­ 25,20na (i
rii unor scîntei, care în portau cam 7-8 seturi de ajuns la o singură con­ de bine ca şi cea „made Petru Grun, pe maistrul sia boghiurilor Y 25 Cs, terii
contact cu pulberea de asemenea pompe. Dar nici cluzie: să confecţioneze in R.F. Germania", Mai loan Florea şi pe munci­ cînd pierdeau din înăl­ fie. I
aluminiu din componenţa nu soseau la timp şi de mult, în loc de 45 000 lei, torul Andrei Roca — cel ţimea prevăzută erau 21,45Meriţi
şlamului ar duce la ex­ aici numeroase dereglări un set de pompă costă care au conceput, experi­ considerate inutile şi 22,15Teici'
plozii. Mai exact, respec­ în fluxul tehnologic, cu I. M. C. Bireea acum doar 1 200 lei. Şi luau drumul fierului
tivele pompe au carcasa urmări nefaste asupra rit­ un alt aspect. Prin con­ mentat şi construit în în­ vechi. Adică, anual, zeci
confecţionată dintr-un micităţii producţiei, a struirea pompelor respec­ treprindere matriţele şi de tone de oţel, pentru im
cauciuc special, rezistent, realizării sarcinilor de pompe noi în fabrică. De pompa de şlam — dueîn- care se cheltuise o mare
iar rotorul metalic este, plan. ia idee la faptă drumul tive în întreprindere, nu du-i în final la o reali­ cantitate de energie şi
BUCURE
de asemenea, îmbrăcat în n-a fost nici scurt, nici numai că s-au eliminat zare meritorie, generatoa­ forţă de muncă, erau a 4 (lioprogran
astfel, de cauciuc. Ele e- Cum să eliminăm aces­ uşor. Cert este că în tri­ stagnările în producţie, re de Importante benefi­ runcate. Ua zi Sa
rau importate la preţul te neajunsuri ? — şi-au mestrul trei al anului 1981 datorate lipsei de piese cii de ordin material şi gătirca tei
lor de pri
de aproximativ 45 000 lei pus întrebarea cei de la a intrat în probe „la de schimb componente, moral. i.M.NUt Simeria diojurnal;
valută bucata. Un preţ secţia B.C.A. Au gîndit, cald“ primul prototip dar s-a creat posibilita­ sei; 8,10 C
lor ; 8,00
destul de ridicat, care in­ au răsucit pe 6 parte si autohton de pompă pen­ tea unor beneficii supli- MiRCEA LEPĂDATU 9.05 Kăspu
De curînd, colectivul cilor; 10,00
de specialişti de la 10.05 Tribi
v_
I.M.M.R. Simeria a reu­ Tară de si
şit să pună la punct mo — pri
10,35 Fora
o tehnologie de recon- larcj 11,00
Creaţia tehnică - suport trainic Pentru a obţine cel puţin 31 diţionare a acestor ar­ 11.05 Sintc
lui; 12,00
Mihai
curi.
Inginerul
12,03. pin c
tone sfeclă de zahăr la hectar Poenar, din cadrul ser­ Val rastru
viciului
proiectare-teh-
teiinico-ştii
al dezvoltării producţiei nologie, ne-a dat cîteva vanpremier
Cooperatorii şi mecani­ lităţi de cîte 50—00 kg amănunte. De ia 11
univers 20;
zatorii din Simeria au a- zahăr, potrivit prevederi­ — Tehnologia este ştiri; 1G,05
Actuala etapă de dezvol­ mă de cercetare, aflată în trul loan Grofu; „Dispozi­ cordat an de an o aten­ lor acordului global. Din simplă şi poate fi apli­ ric; 10,25 '
calculele făcute rezultă că
nizarc in .
tare pe care o parcurge fază avansată de finaliza­ tiv electropneumatic pen­ ţie sporită culturii sfeclei la cultura sfeclei de zahăr;- cată de oricine. înainte Din eîntect
tara noastră reclamă creş­ re, vizează extracţia cu tru diziocarca minereului de zahăr, reuşind să ob­ însă de a prezenta în nesc cont
terea puternică a bazei cărbune activ, iar o alta prins în silozuri" — operă ţinem^ recolte superioare la în condiţiile depăşirii pro­ ce constă, subliniez Sfatul med
ietin de ş
proprii de materii prime are ca scop desecarea.con­ a inginerului Mihai Mar- unitatea de suprafaţă. în ducţiei planificate, unitatea două dintre avantaje: limbii rom.
— sarcină căreia îi sînt centratei or. tinov; „Instalaţie de recon- anul trecut producţia me­ noastră a înregistrat un colectivul nostru va re­ păr şi tc •
subordonate toate preocu­ în paralel cu cercetăto­ diţionare a pistoanelor per­ die la hectar a depăşit beneficiu de 138 lei pe cupera anual cel puţin — progran
tona de sfeclă livrată la
Orele scrii
pările colectivelor de oa­ rii, tehnicienii şi specia­ foratoarelor P 58“ — rea­ 37 000 kg. Am avut unele fondul de stat. 30 tone de oţel, ceea nai; 20,10
meni ai muncii de la l.M. liştii din celelalte compar­ lizare a maistrului loan suprafeţe de pe care am Ţinînd seama de sarci­ ce nu-i deloc puţin, apoi grafice; 22
Barza. Desigur că nici cer­ timente ale întreprinderii Luca şi lista ar putea con­ realizat cîte 45 000 kg ră­ nile ce ne revin din pro­ vom avea la îndemînă oră; 23,00
dăcini la hectar, cum a
aceste piese, intervenind
tinua.
cale; 23,30-
cetarea ştiinţifică nu poate se află într-o competiţie fost cazul la brigada din gramul de autoaprovizio- operativ atunci cînd muzical no
rămîne în afara acestui continuă de valorificare a în atelierul electromeca­ Cărpiniş. Producţia totală nare teritorială, în acest este cazul. Dar iată des­
imperativ major al dez­ unor idei şi soluţii menite nic urmărim, alături de predată la fondul de stat an vom extinde cultivarea pre ce este vorba : după
voltării. să crească productivitatea şeful atelierului, ing. Au­ circa trei ani de între­
rel Circo şi de Vasile Urî-
— Compartimentul de muncii, să uşureze tot mai tu, funcţionarea instalaţii­ buinţare, arcurile exte­ IfJlNI
creaţie ştiinţifică şi ingine­ lor realizate de acesta din C. Â. P. Simeria rioare ale boghiurilor nu
rie tehnologică din cadrul mai corespund, pierd
urmă. „Sînt, precum se DEVA: c
întreprinderii noastre este I. M. Barza vede, nişte maşini simple, a fost diminuată din cauza sfeclei de zahăr pe încă 5 din înălţime. în urma (Patria); 1
implicat cu toată răspun­ apreciază Vasile Uritu, dar recoltei de numai 25 tone hectare. în vederea spori­ cercetărilor efectuate s-a zul nopţii
derea şi capacitatea sa de mare productivitate şi la hectar, care s-a obţinut rii recoltei la hectar, pe ajuns la concluzia că DOARA: E
Pică
(Flec
creatoare în direcţia pro­ mult eforturile fizice ale eficienţă. Cu maşina de de pe o suprafaţă dei 5 jumătate din suprafaţa abaterea se datorează în nu râspum
general
tratamentelor
movării progresului tehnic, oamenilor, să determine ondulat platbandă creşte hectare, unde nu s-a făcut planificată am aplicat deja termice necorespunză­ tui) t Convi
orificiul tlU
perfecţionării tehnologiilor creşterea producţiei mate­ productivitatea muncii de arătura de toamnă. îngrăşăminte organice, cîte toare, dar şi exploată­ riile I-XI
de lucru şi creşterii pro­ riale. 90 de ori faţă de procedeul în complexul de factori 30 tone gunoi de grajd la rii defectuoase a vagoa­ PETROŞAK
ductivităţii muncii, spori­ — în acest context, în clasic, iar dispozitivul de care influenţează soarta re­ hectar şi continuăm să în- nelor (expuse la şocuri, să străbu;
grăşăm
Războiul s
toată
suprafaţa.
rii volumului de resurse cursul anului 1981, la l.M. nervurat tuburi de aeraj coltei un loc de seamă îl supraîncărcate ş.a.). Noi i-n (7 nc
PENI: An;
minerale utile exploatate Barza au fost aplicate 15 înlocuieşte munca mal mul­ ocupă densitatea plantelor. Ca un element nou în teh­ am propus executarea tiu-al); 1
nologia culturii, ne-am pro­
şi înnobilate — relevă ing. inovaţii, a căror valoare tor oameni, conferind şi o Asigurarea a peste 95 000 unei analize metalogra- munţilor (1
Kheil Ottmar, director teh­ se cifrează la multe sute calitate superioară lucră­ plante la hectar ne-a dat pus să facem şi o fertili­ flce pe arcul uzat şi, în NEA: Cro;
PETRILA:
nic pentru dezvoltare al de mii de lei — sublinia­ rii" . posibilitaţea să obţinem zare suplimentară cu azot funcţie de rezultatele nio (Munc
suplimentar o însemnată
l.M. Barza. Experienţa ză Cornel David, de la bi­ — în cadrul atelierului cantitate de sfeclă de za­ în timpul vegetaţiei. Cu­ obţinute, alegem tempe­ NOASA: î
ratura de reîncălzire în
(Muncitorc
noastră în acest domeniu roul tehnic al întreprinde­ nostru s-au realizat şi alte hăr. Nu mai puţină im­ noscând că pentru fiecare vederea recalibrării ara­ Parada Pe:
rii. Notăm cîteva titluri i inovaţii şi raţionalizări, a- tonă de sfeclă livrată se s-Ail); Bl
se îmbogăţeşte cu fiecare portanţă prezintă şi efec­ acordă o primă de 250 lei, cului (readucerea lui la
zi. Avem nevoie neînce­ „Maşină de ondulat plat- vem în gîndire unele idei tuarea lucrărilor de între­ cu condiţia de a preda cel înălţimea prescrisă în Isolda (Stt
RABARZA
tată de tehnologii moder­ bandă pentru grătare fa­ noi, valoroase, a căror ma­ ţinere a culturii. 'puţin 34 tone de pe fie­ documentaţia de execu­ şi apel (î
ne, de instalaţii de mare gure" şi „Dispozitiv de ner- terializare va determina Cultura a fost lucrată în care hectar, ceea ce în­ ţie). Urmează trata­ TIE: Cori
Porţile dir
productivitate, pentru a va­ vurat tuburi de aeraj", creşterea în continuare a acord global de mecaniza­ seamnă un venit supli­ mentul termic de că- GEOAGIU-
lorifica în mai mare mă­ concepute şi realizate de productivităţii muncii şi torul Aron Braşovean îm­ mentar de cel puţin 250 000 lire, cel de revenire şi sa de cu:
Fiica
adi
un colectiv condus de mais­ calităţii produselor, a pro­ preună cu cooperatorii. în proba finală — conform
sură zăcămintele cu conţi­ ducţiei materiale, a eficien­ lei pentru unitatea noas­ instrucţiunilor de pro­ BRAZI: O
raport cu eforturile depuse
nuturi mai reduse în sub­ trul principal Gheorghe U- în cadrul formaţiei de lu­ tră — în lumina noilor bare a arcurilor elicoi- viaţă; C
timpului
stanţe minerale utile. în rîtu — de la atelierul e- ţei economice — conchide cru, precum şi cu rezul­ preţuri stimulative —, vom dale. Tehnologia este ră); tn sr
tînărul inginer Aurel Cir­
această idee, la uzina de lectromecanfe al întreprin­ tatele obţinute, unor coo­ acţiona cu hotărîre în ve- aprobată de către clă (11 1>
Tet ui pil
preparare Barza, am pus derii; „Dispozitiv de tăiat co. Astăzi viaţa, practica peratori ca Elisabeta Gri- . derea realizării unor re­ C.M.M.R. şi urmează să roşul); ÎL
productivă ne obligă să
la punct o instalaţie de cabluri din oţel cu disc dan, Dana Donca, Iosefa colte superioare de pe fie aplicată. Vom recon­ lui (numi
Secretul t
prceoncentrare, care a fost abraziv" şi „Instalaţie pen­ gîndim mai mult, să lu­ Vlaicu, Loghin Fodor, întreaga suprafaţă desti­ diţiona anual peste 3000 rul).
experimentată cu bune re­ tru recondiţionarea cilin­ crăm mai bine, mai raţio­ Elena Poienar, Maria Bem- nată acestei culturi. de arcuri, redueînd chel­
nal, mai economic.
zultate, urmînd ca nu peste drilor de compresoare" — bea, Leontina Benţa — să PETRU MATEEVICI tuielile întreprinderii cu
mult timp să intre în func­ ambele aparţinînd unul co­ DUMITRU GHEONEA, amintim doar cîteva nume inginer şef circa 500 000 lei. § * S f
L. CRISAN
ţiune. De asemenea, o te­ lectiv coordonat de mais­ ALEXANDRU JURCA — li s-au repartizat can- la C.A.P. Simeria
Rezultat
« — a — — a — ® — « — to — a — « — — « — a — ® — ® — *— o — » — ® — e— * — a — 10 februai
Extr. I
37.
(Urmare din pag. 1) colectiv, în spiritul exigen­ Extr. a
Realizarea pianului - aşezată pe baze solie ţelor puse de partid în 32, 16, 25.
faţa economiei noastre na­
Fond de
ţionale, a indicaţiilor şi o- Iei.
gă si personalul din servi­ concrete stabilite, mai mulţi nală şi de organizare a parametrilor, o serie de nei înalte exigenţe şi res­ rientărilor date de secreta­
ciile funcţionale. Mai grav participanţi la dezbaterile muncii, să menţină o strîn- probleme sînt pe cale de ponsabilităţi din partea în­ rul general al partidului,
este că dispoziţiile expre­ din cadrul plenarei comite­ să colaborare între secţii, rezolvare, starea discipli­ tregului colectiv, a unor tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
se de repartizare judicioa­ tului de partid cu activul ateliere şi compartimente, nară s-a îmbunătăţit. La măsuri politice şi tehnico- la plenara C.C. al P.C.R.
Timpul
să a acestor cadre pe — Moise Zepa, Clement să se intervină cu opera­ C.S. Călan există o orga­ organizatorice bine gîndite, din noiembrie 1981 şi la azi. Vrer
schimburi nu au fost res­ Marinescu, Nicodim Oargă tivitate ori de cîte ori soar­ recenta şedinţă de lucru noaptea,
pectate de organul colectiv — au recunoscut cu obiec­ ta producţiei impune. nizaţie de partid puternică, cu eficienţă directă, con­ comună a C.C. al P.C.R. şi Izolat se
de conducere al epmbina- tivitate neajunsurile din Deşi în C.S. Călan mai un colectiv muncitoresc ex­ cretă în întreaga muncă a Consiliului Suprem al ninsori s
perimentat, capabil să se
tului, fapt ce a scos în e- propria activitate, conside- productivă. Dealtfel, noua Dezvoltării Economice şi sufla mo
videnţă stilul şi metodele rînd că problemele produc­ sînt destule greutăţi şi ne­ mobilizeze şi să promove­ conducere a combinatului Sociale, în vederea îmbu­ sud-est. '
ajunsuri, se simte totuşi o
de muncă defectuoase ale ţiei stau în mîinile colec­ ze examenele severe pe ca­ — ing. Vladimir David, di­ nătăţirii sub toate aspec­ me între
acestui organism colectiv tivului (de la director la revigorare a activităţii. în re le pune producţia. Im­ rector, şi ing. Yirgiliu Cîr- tele a activităţii, a înde­ xime inti
unele uzine producţia ur­
de conducere. muncitor), că este necesar mează o cale ascendentă, portant este ca întreaga lan, director adjunct — plinirii sarcinilor de plan Ceaţă fr<
ncre de
Apreciind sprijinul acor­ ca toate cadrele tehnice noile obiective sînt condu­ activitate să fie aşezată şi-au afirmat hotărîrea de şi angajamentelor ce revin rolog de
dat de colectivul de îndru­ să-şi pună efectiv în va­ se cu mai multă atenţie şi ferm pe baza ordinii şi a acţiona ferm şi consec­ siderurgiştilor din Călan în drinn Ci
mare şi control, măsurile loare capacitatea profesio­ exigenţă spre atingerea disciplinei desăvârşite, a u- vent, împreună cu întregul anul 1982.