Page 35 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 35
f 545 ® JOI, 11 FEBRUARIE 1982 pag. £
îmbunătăţirea activităţii economice, Campania agricolă de
iiiune
creşterea mai puternică a venitului naţional primăvară — temeinic pregătită
lini
i pr..... amu*
{Urmare din pag, 1} cii, economisirea materiilor tăţi economice, pentru apli lor agricole, în aşa fel ea
prime, a combustibililor şi e- carea în cele mai bune con ® ÎN PRIM-PLANUL PREOCUPĂRILOR — FER atunci cînd se vor declan
iitalii ce, de creşterea tot mai pu nergiei, valorificarea mai bu diţii a mecanismului econo- TILIZAREA SUPLIMENTARĂ A CULTURILOR DE şa lucrările în cîmp, aces
inerctului ternică a venitului naţional. nă a resurselor materiale şi mico-financiar, întărirea au- TOAMNĂ « ÎNTREAGA CANTITATE DE ÎNGRĂ tea să nu cadă în brazdă.
limale : Po Sn toate colectivele de mun a forţei de muncă, astfel ca toconducerii şi autogestiunii, ŞĂMINTE ORGANICE — APLICATĂ NEÎNTÎRZIAT în cele 11 unităţi din
lis Pădurea că vor trebui să fie elaborate încă din anul 1982 să se re pentru a realiza o nouă ca IN CIMP o REPARAŢIILE LA UTILAJELE AGRI zonă s-a acţionat pentru
programe concrete de mă cupereze ce! puţin 30 la sută litate în toate ramurile pro COLE — GRABNIC ÎNCHEIATE! împrăştierea în cîmp a în
programu- suri pentru creşterea eficien din valoarea compensaţiilor. ducţiei materiale, in scopul tregii cantităţi de îngrăşă
ţei economice a fiecărei uni Comuniştii, toţi oamenii creşteri! venitului naţional şi minte chimice existentă,
tăţi şi fiecărui produs, redu muncii hunedoreni sînt mo pe această cale, sporirea în Consiliul unic agroindustrial Pînă în prezent au fost
» economică cerea costurilor de producţie, bilizaţi cu toate forţele !a nivelului de trai al întregului fertilizate toate suprafeţele
creşterea productivităţii mun îmbunătăţirea întregii activi nostru popor, Geoagiu planificate la unităţile a-
le iarnă — gricole cooperatiste din
pulare PRINCIPALA NOASTRĂ POM RECUPERA COMPENSAŢIILE Referindu-se la măsurile cartofilor la C.A.P. Romo- Nadăştie, Valea Sîngeorgîu-
■ele cunoaş- PREOCUPARE — ÎNDEPLINIREA BĂNEŞTI PRIN SPORIREA ce trebuie întreprinse pen şel. Zilnic aici se trans lui, Bretea Română. Vîlce-
•rial ţtlinţi- tru obţinerea unor produc portă peste 200 tone îngră le şl Bretea Strei ului. A-
ul 1 ŞI DEPĂŞIREA PLANULUI EFICIENŢEI MUNCII NOASTRE ţii superioare la hectar la şăminte organice de la cum se lucrează la coo
i cintecului Am urmărit cu deosebit interes lucrările Am luat cunoştinţă cu satisfacţie şi inte toate culturile, în cuvînta- Complexul de porci Romos. perativele din Sinerai, Bo
şedinţei de lucru comune a C.C. al P.C.R. şi res de noile măsuri adoptate în şedinţa co rea rostită la Consfătuirea La C.A.P. Cigmău, coope şorod şi Ruşi.
mună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Su de lucru de la C.C. al ratorii şi mecanizatorii au Concomitent, s-a trans
a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economi prem al Dezvoltării Economice şi Sociale. portat în cîmp cantitatea
ce şi Sociale, ampla cuvintare rostită de tova P.C.R. din ianuarie a.c., transportat şi aplicat aproa
Şi noi, siderurgiştil hunedoreni, sintem secretarul general al parti pe 500 tone gunoi de grajd. de 5 550 tone îngrăşăminte
răşul Nicolae Ceauşescu. Ne-am bucurat mîndrl că o parte din munca şl realizările dului,’ tovarăşul Nicolae O preocupare de seamă la naturale. In multe unităţî
allind despre succesele de seamă obţinute noastre se regăsesc în bilanţul economiei na Ceauşescu, a indicat ca fertilizări au dovedit şi — Boşorod, Batiz, Nădăş-
: 6,00 tivii* de poporul nostru în anul trecut in industrie, ţionale pe anul trecut, că am contribuit, prin tie, Sîncrai şi altele — a
ninejii; 6,30 o atenţie deosebită să fie formaţiile de mecanizatori
iltură. Prc- agricultură, în celelalte domenii de activitate. tot ce am înfăptuit, la străbaterea unei etape acordată fertilizării cultu care au acţionat în horti- fost transportată întreaga
i a munci Succesele obţinute puteau fi însă mai bune, deosebit de Importante in dezvoltarea econo rilor de toamnă cu îngră cultură, la fermele asocia cantitate de gunoi existen
ţi; 7,00 Ra- mică a patriei, a creşterii nivelului de trai al şăminte chimice' şi aplică ţiei, C.A.P. Aurel Vlaicu tă în fermele şi sectoarele
icvista pre- La unitatea noastră, spre exemplu, rezulta zootehnice. în prezent cele
il melodiî- tele dobindite erau cu siguranţă superioare poporului. Nici in acest an nu vom pregeta rii în cîmp a întregii can şî I.A.S. Simeria (la plan
n de ştiri; în a ne aduce contribuţia la îndeplinirea tităţi de 'îngrăşăminte or taţia de hamei). două formaţii specializate
ascultâto- dacă s-ar li acţionat cu mal multă răspun sarcinilor ce ne revin, prin creşterea produc ganice pe terenurile care Rezultate mai bune se ale S.MA Călan muncesc
in de ştiri; dere, dacă s-ar II folosit mai bine resursele tivităţii muncii, reducerea costurilor do pro la unităţile agricole din
adiof 10,20 materiale şi umane. vor fi însămînţate în aceas aşteaptă la C.A.P. Pişchinţi
•ră de vrc- ducţie, sporirea gradului de valorificare a tă primăvară. Un aseme şi Vaidei, precum şi la Bretea Strei şi VSlcele, fie
muzlcal j Apreciem din toată inima măsurile adopta materiilor prime, în cazul nostru a metalului. nea deziderat îşi găseşte Complexul de vaci Vaidei, care formaţie dispunînd de
:orale şco- te de conducerea partidului şi statului, pri Pentru reaşezarea şi corelarea pe principii unde cantităţile dc îngră un utilaj de încărcat ş5
n do ştiri; corespondent în fapte în
piii Soare- vind reaşezarea şi corelarea pe principii eco economice a preţurilor produselor agricole, tr-o serie de cooperative şăminte organice existente 5-6 tractoare cu remorcă,
r do ştiri; prin grija partidului, nouă, oamenilor mun agricole din Consiliul unic la fermele zootehnice per Ioan Cotuţiu, directorul
a folcio.ru- nomice a preţurilor produselor agricole şl cii, ni se acordă compensaţii băneşti, iar va agroindustrial Geoagiu. Pe mit fertilizarea unor supra S.M.A. Călan, ne spunea
5 Magazin majorarea preţurilor cu amănuntul la pro
12,45 A- dusele agroalimentare, avind in vedere grija loarea acestor compensaţii trebuie recupe lingă fertilizarea celor 230 feţe mult mai mari. La că, pînă la începutul săp-
O-tv. ; 13,00 rată integral in cursul acestui cincinal, din hectare ocupate cu culturi C.A.P. Pişchinţi s-a tără tămînii acesteia au fost re
15,00 Club deosebită manifestată pentru menţinerea şi care 30 la sută in acest an. Ca să realizăm din toamna anului trecut, gănat inadmisibil şi rezol parate şi revizuite 95 la
Buletin de ridicarea în aceiaşi timp a nivelului de trai acest lucru, sintem ferm hotăriţi să ne îmbu
ent folclo- s-au aplicat peste 2 200 to varea problemei fertiliză sută din tractoarele plani
ă şi orga- al oamenilor muncii, materializată în majo nătăţim întreaga activitate economică, pen ne gunoi de grajd pentru rii suplimentare *. culturi ficate, 98 la sută din plu
tură; 16,40 rarea retribuţiilor, alocaţiilor de stat pentru tru a contribui la creşterea tot mal puternică cultura cartofilor. De ase lor de cereale păioase cu guri, 80 la sută din ma-
ului romfi- a venitului naţional menea, la C.A.P. Geoagiu îngrăşăminte chimice.
an; ic,55 copii şi pensiilor. Ne manifestăm adeziunea şiniţe SPC 6 şi 8, toate
17,00 Bu- iaţă de aceste măsuri, ele reilectind preocu Stă în puterea noastră, a oamenilor mun au fost fertilizate supli Există condiţii ca în Con grapele şi discurile. Pen
7,05 Odă parea consecventă a tovarăşului Nicolae cii de a realiza acest deziderat. Noi, munci mentar cu azotat peste 400 siliul unic agroindustrial tru ca activitatea să nu în
7,25 Te a- torii de la cel mai mare laminor hunedorean Geoagiu să fie amplificate registreze stagnare în pe
■atria mea Ceauşescu pentru sporirea bunăstării mate hectare. Concomitent s-au
ical; 18,00 riale a întregului popor. - bluming semifabricate - ne angajăm să nu transportat 1 600 tono gu simţitor rezultatele la fer rioada geroasă, tractoarele
Radiojur- precupeţim nici un efort pentru a înfăptui noi de grajd pentru cultu tilizarea terenului, mecani secţiilor ce nu dispun de
îţe disco- SZEKELY FLOAREA tot ce ne cere ţara. zatorii Iosif Piesa, Ion O-
zi intr-o secretara comitetului de partid rile ce vor fi însămînţate ateliere proprii au fost tri
rii muzi- MIHAI CiOROGARU în primăvară. prea, Nicolae Stanciu, An mise la secţiile ce au con
Von stop al Ţesătoriei de mătase Deva laminator, Combinatul siderurgic Hunedoara ton Toader, Vasile Potin- diţii bune de muncă. E-
O formaţie de mecaniza teu şi alţii depunînd efor chipele de lucru au fost
tori acţionează cu .şapte turi stăruitoare în acest întărite eu mecanizatori
remorci la fertilizarea te sens. care au participat efectiv
Eforturi intense pentru finalizarea renului destinat culturii NICOLAE TÎRCOB ţii şi revizii de bună cali
la efectuarea unor repara
în Consiliul unic agroindustrial tate. Secţiile din Boşorod
construcţiei de locuinţe (condusă de Ioan Ştefj,
fără eer
de mie- Căi an Strei (coordonată de Cor-
; HUNE- nel Podaru) şl Bretea Ro
de duml- După patru luni am re strucţii nr. 1 Deva. Şi aici care se fae pentru realiza In unităţile aparţinătoa primăvară. Acţiunile vizea mână (condusă de Ioan O-
Trideritul venit pe şantierul de lo se lucrează la interioare, rea sarcinilor de plan. Inu re Consiliului unic agroin ză, pe de o parte, asigura prea) au încheiat repara
dcrurgis- cuinţe din Simeria. Am în condiţii însă mult mai til să mal insistăm acum
rta); Sa dustrial Călan se acţionea rea tuturor condiţiilor pen ţiile la toate tractoarele şl
lte — se- urmărit cum acţionează grele, din cauza frigului. asupra necazurilor. Sînt a- ză cu hărnicie şi răspun tru obţinerea unor recolte la utilajele ce vor fi fo
uctorul) ; constructorii lotului 24 De Zidarii din echipa lui Du celeaşi ca şl pe alte şan dere, în aceste zile, în ve eît mai mari la hectar iar losite în campania agrico
aterizea- va la blocurile 16 şi 6, eu mitru Şes reclamau că nu tiere; frigul şi aprovizio
Unirea) ; termene de predare la u- derea pregătirii temeinice pe de altă parte, pregăti lă de primăvară.
— seriile este montată tîmplăria la narea cu materiale. Unde a campaniei agricole de rea tractoarelor şi utilaje TRA1AN BONDOR
): Bu nele scări în mod eşalonat parter, că nu au b.c.a. pen oamenii sînt gospodari
tul (Cui- pînă la jumătatea lunii fe tru zidirea intrării la sca însă...
rj Fiul ră. Nimeni însă n-a ştiut
■ui); LO- bruarie. Deci, două blocuri, în 1982, constructorii a-
Minerul); patru scări şi 54 de apar care este termenul de pre cestui lot vor mai ridica
electro- dare a lucrării. La scara B
; ANI- tamente. Pe scurt, situaţia 82 de apartamente în Si
ţandăm se prezintă .astfel; la scă se turnau şape şi se exe meria, 122 în Deva — pen
RICANI : cuta vopsitorla. Aici, pen tru care nu sînt asigurate
!0 (Rete-, rile D şi E (blocul 16), lu- tru că instalaţia de încăl proiecte de execuţie şi am
ristan şi ' . urile sînt avansate. Se zire îngheţase, zidarii din
ie); GU- plasamente — şi altele 52
focului în Certej, despre care nu
: ORAŞ- se ştie prea multe. Plus
(Patria) ; INVESTTT1IL C
Flacăra); lucrările atacate din anul
iele (Ca- rnii 'i'nr • fi. trecut. Factorii de răspun
HAŢEG: dere trebuie să urgenteze
(Dacia) ; rezolvarea problemelor mai
dată în
Maşina execută finisajele interioa formaţia lui Petru Arde sus amintite, să asigure o
e cultu- re. Şeful echipei de mo lean (învoit) îşi părăsiseră aprovizionare corespunză
i de sti- zaicari, Alexandru Moldo- locul de muncă şi se aciui- toare cu materiale, să an
MERIA 7 van, îşi repartizase oame
rx (Mu- * seră într-o baracă la... ta treneze oamenii la o mun
•a auru- nii pe apartamente în aşa clale. că susţinută, în aşa fel in
!ELARI : fel incit în două-trei zile La blocul 6 toate forţe cit planul de locuinţe în
■ (Minc- plintele, şlefuitul, tot ceea le erau grupate la scara Simeria să fie realizat in
ce trebuie, să fie gata. Fa- D, care trebuia predată în tegral. C.A.P. Beiiu. Aspect dc la transportul gunoiului dc grajd. Foto : GII. PASCAKU
ianţarii, rămaşi puţin în cîteva zile. Lucrau de zor LiVIU BRAiCA
>RE$ urmă, munceau intens să parchetarii din echipa lui
recupereze. „Nu vrem ca Gheorghe Furdui, dulgherii -® — b — ® — ® — e — o — ® — » — « — ® — O — ®-o — *
din cauza noastră să depă lui Octavian Damian şi #
şim termenele" — ne asi mozaicarii lui Ştefan Dia- Regrete tardive accelerat Bucureşli-Cluj-Napoca (via Solidaritate
gură Nicolae Dancă. Insta conu. Maistrul Marin Fi Petroşani) mai multe obiecte ale u- I
latorii sanitari erau cei ricel, conducătorul punctu Szegedi Ileana din Orăştie nu s-a nui călător şi, în timp ce încerca să prost înţeleasă 6
mai calmi. „Mai avem de lui de lucru, ne-a asigurat gîndit nici o clipă la urmări cînd, în le vîndă în Baia Mare, a fost prins lntr-o familie e bine să existe în
montat fluturii, etajerele, că apartamentele vor fi decurs de numai un an, şi-a însuşit de organele de miliţie şi adus ia io- ţelegere între soţi. Dar nu şi atunci
oglinzile şi de efectuat pro predate la termenul sta din gestiunea asociaţiei de locatari cînd cauza este alta decît munca
bele instalaţiilor pentru bilit. * nr. 7 din acelaşi oraş, unde lucrase cinstită şi respectul pentru semeni.
apă“ — arătau Petru Şi totuşi, cu toate asigu ca administrator, suma de peste Astfel, Constantin Lalâu, manevrant
Gheorghe şi Pamfil Ciu- rările primite, constructo 300 000 lei. A fost condamnată ia 15 la staţia Simeria-triaj, şi soţia lui,
fundean, din echipa de in rii n-au încheiat lucrările ani închisoare. Deci, timp de 15 ani Fapte in Instanţă Zenovia Lalău, s-au înţeles să sus
stalatori condusă <ş!e Petru la timp. Remus Berloiu, şe va sta despărţită de cei dragi. Re tragă de pe terenul C.A.P. Băcia o
pentru Sabău. La scara F, lucră ful S.G.C.L. Simeria, ne-a căruţă cu mohor. Şi au pornit la trea
geroasă rile sînt mult mai intîrzia- gretele sînt profunde, dar tardive. bă. Prinşi asupra faptului, C.L. a pro
.'ariabil. te faţă de celelalte. Se pa informat că trei din cele Calea necinstei, a hoţiei, duce întot vocat lucrătorului de miliţie leziuni
patru scări nu au cores
iemnala re că nici constructorul deauna la... închisoare. cui faptei. Judecătoria din Petroşani corporale grave, iar soţia acestuia I
itui va nu-i acordă prea multă im puns- calitativ, motiv pen !-a condamnat la 2 ani şi 6 luni în
est .şi tru care nu au fost pre De la Iaşi la Petroşani chisoare. Nu trecuseră decît 11 luni l-a insultat şi calomniat. Pentru in a
i mini- portanţă. Pe toată scara lu luate de către beneficiar. de cînd se eliberase din penitencia fracţiunea de ultraj cu violenţă, cei I
1 ; mn- crau' doi instalatori. Foarte Victor Bodoroneea, şeful doi şi-au primit fiecare pedepsele
grade. puţini muncitori pentru lotului 24, ne-a vorbit de Deşi în vîrstă de 43 de ani, Du rul de la Iaşi. A vrut cu orice preţ, cuvenite. e
dcpu- mitru Afloarei n-a avut pînă acum se vede, să mai adauge condamnă
(Meteo- volumul de lucrări rămase. spre greutăţile pe care le o ocupaţie serioasă. A trăit din ce rilor anterioare încă una. Să fie nu Rubrică realizată cu sprijinul l
Mexan- Scările A şi B sînt exe 'întâmpină în această • pe pica. Nu demult a sustras din trenul măr cu sot: 1.2. Si a reuşit. Tribunalului judeţean *
cutate de formaţii din ca rioadă constructorii din I
drul Şantierului de con Simeria, despre eforturile a ~ & — a