Page 39 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 39
• VINERI, 12 FEBRUARIE 1982 pag. 3
Îmbunătăţirea activităţii economice, creşterea mai puternică a venitului
UWE
naţional—singura cale de sporire a nivelului de trai al oamenilor muncii
i
Ti ? dului şi statului să consti rea patriei, la propria noas
-y.. împreună cu ortacii mei, tuie un puternic stimulent tră bunăstare. AVEJI CUVINTUL
în muncă pentru fiecare, IOAN JURCA
vom munci mai bine să participăm din toate pu miner şef de echipă, © Subsolul blocului în care locuim este plin de apă,
nba gcr- terile noastre la dezvolta- întreprinderea minieră Barza . ceea ce face ca în permanenţă să avem ţînţari. Apa nu
In bilanţul realizărilor la infinit o astfel de sursă \ vine din pâmînt, ci de la conductele sparte, pe care nl-
ogramu- ţării noastre pe anul 1981 de finanţare. Şi totuşi, pen Bunăstarea noastră, a tuturor l meni nu le repară. Din cauza aceasta a apărut igrasia
i şi degradarea tencuielii. în apartamentele de la ultimul
se regăsesc şi roadele mun tru ca aceste corelări de
cii minerilor de la Barza, preţuri să fie resimţite cit (Urmare din pag. 1) pentru cei patru copii, în / etaj plouă, blocul arată ca şi cind ar fi fost dat în folo-
:onomică care au acţionat cu dărui medie cu 35 la sută. în a- J sinţă de zeci de ani. (Eugenia Radu, blocul K 3, Aleea
„Virsta mai puţin de către oamenii diţii nivelul de trai al oa cest fel bugetul familiei nu ţ Păcii nr. 7 Deva).
Premiera re şi răspundere patriotică, muncii, ni se acordă unele menilor muncii să crească, va avea de suferit, după
aiicfie a asigurînd economiei naţio compensaţii, pe care noi acordînd compensaţii care majorarea preţurilor la ^ o „Consiliul popular a luat legătura imediat, după
c tclevi- nale cantităţi sporite de trebuie să le acoperim prin acoperă o bună parte din i apariţia notei critice la rubrica „Aveţi cuvintul", cu Şan*
iga resurse minerale utile. A- depăşirea sarcinilor de creşterea preţurilor. Eu — produsele agroalimentare. / tierul de drumuri şi poduri Păuliş, care a trimis o maşină
Grijii pentru creşterea
turale de pildă — care cîştig lu
cesta este aportul nostru plan. nivelului de trai al oame / cu material antiderapant şi autobuzul a putut circuio. De
la dezvoltarea patriei, la Eu sini miner şi voi pri nar 1 700—1 800 lei, voi nilor muncii îi vom răspun j asemenea, am sesizat conducerea I.J.T.L. despre desele
creşterea nivelului de trai mi o compensaţie de 210 primi în plus 190 lei în de prin faptele noastre de ^ defecţiuni la autobuzul ce deserveşte satul Cozia, fapt ce
material şi spiritual al în lei pe lună. De asemenea, fiecare lună. Soţul meu, muncă. în ce mă priveşte, l duce la nerespectarea orelor din traseu". Am redat din
tregului popor. Totuşi nu laminator la Combinatul îmi voi îndeplini în mod i răspunsul primit de la Consiliul popular comunal Cîrjiţi,
ne putem declara mulţu pentru cei doi copii ai mei siderurgic Hunedoara, va exemplar sarcinile de pro
6.00 Bă miţi cu ceea ce am reali voi primi o majorare de primi, ţinînd seama că ducţie, voi- milita pentru i la sesizarea navetiştilor din satul Cozia.
ieţii; 6,30 zat. Partidul ne învaţă să cîte 35 la sută a alocaţiei. munceşte în condiţiuni reducerea consumului de 1 o La cele sesizate, în cadrul rubricii, de către Con-'
iră. I’re- grele, 210 lei drept com materii prime şi energie în
a munci- fim stăpîniţi permanent Aşa că nu voi resimţi prea pensaţie. La aceste venituri ^ stantin Aştefănoiu din Deva (care însă nu a fost găsit la /
7.00 Ra*> ' sentimentul autodepăşi- mult corelarea preţurilor, aşa fel incit să contribui la
■ista prev, în acelaşi timp sînt con suplimentare se adaugă şi recuperarea compensaţiilor r adresa indicată), conducerea U.J.C.M. răspunde: „Este J
meiotlii- . îi, al îmbunătăţirii sub majorarea ce se acordă ce le primim. ; adevărat că în unitate s-a fumat uneori, fapt pentru care >
de ştiri; toate aspectele a muncii ştient de faptul că această I s-a dispus conducerii cooperativei „Mureşul" sancţionarea ţ
îscultăto- noastre. Creşterea continuă a nivelului
de ştiri; compensaţie trebuie să o \ şefului de unitate şi interzicerea fumatului în toate uni- l
•ic; 10,30 Noi, minerii de la Barza, acoperim prin rezultate tot ţ tăţile de frizerie-coafură-cosmetică". i
,50 Parti- am înţeles justeţea şi ne de trai
Emisiune mai bune în producţie, ast
Buletin cesitatea corelării preţuri fel incit să putem recupe
ireali să lor la produsele agricole şi ra în acest an 30 la sută (Urmare din pag. 1) ţiunea principală cu 20—30
ate; 12,00 majorarea preţurilor la u- de zile mai devreme. Este SESIZĂRI — SOLUJII
2.05 Cîn- din compensaţia ce ni se pund, împreună cu briga
12,45 A- nele produse agroalimenta- acordă, iar pînă la sfîrşi- angajamentul nostru de co
tv. ; 13,00 re de bază, cu atît mai da pe care o conduc, prin munişti, de oameni ai mun o Sesizarea lui Iosif anvelope şi alte mate- l
Student mult cu cit preţurile de tul cincinalului să recupe succese în muncă în acest cii conştienţi că numai Bursuc din Deva, privind riale, reorganizarea grafi-
de ştiri; răm integral această com al doilea an al cincinalu furnizarea căldurii şi a cui ui de circulaţie a au-
itriotice ; producţie la unele dintre pensaţie. prin muncă putem contri apei calde la blocul 36, a tobuzelor pe toate trasee-
ccoiiDmi- acestea au devenit în de lui. Noi, cei de la secţia bui la sporirea producţiei
compo- în numele ortacilor cu producţie industrială, ne-am şi pe această cale la recu fost cercetată de către le din oraşul Călan".
iducanu; cursul anilor mai mari de- care lucrez, mă angajez să angajat să realizăm o e- perarea compensaţiilor pe G.I.G.C.L. care ne răs
lui; 17,00 cît preţurile de desfacere, conomie de 5 tone metal punde că situaţia descrisă ® într-o scrisoare ano-
17.05 De ne facem deplin datoria, care partidul şi statul ni
turiştii ; necesitînd importante sub si să confecţionăm elemen le acordă, putem participa a fost cea reală dar că, nimă se reclama faptul
te Sinu- venţii de la stat. Ori, sta astfel incit măsurile adop tele metalice pentru insta la ridicarea permanentă a în prezent, ca urmare a că ghişeul de încasare a
iltura de tul nostru nu poate avea tate de conducerea parti- laţiile de betonare la aduc- bunăstării întregului popor. măsurilor luate, se furni- abonamentelor telefonice (
Jrele se-
patrie ; zează apă caldă şi căi- de la Oficiul nr. 1 Deva ’
; 21,00 dură la parametrii nece- are program numai de ţ
! sonore; sari.
iră; 23,00 la 7—13. D.J.P.Tc. răs- (
■; 23,30— Redresarea producţiei de minereu punde că una din ofi
ieal noc- • Ioan Anghel, din Bă-
ţălari, *a sesizat desfăşu ciante a fost în concediu
(Urmare din pag. 1) prima decadă din februa minereu extras de la mina mă de a extrage cantităţi rarea necorespunzătoare medical, dar că în pre
zent situaţia s-a regle
rie cu planul îndeplinit la Deva şi ce s-a transportat sporite de minereuri. Mai a traficului de călători mentat, ghişeul respectiv
metalele din minereu cu de la Muncel. Stocurile rămîne ca problemele o- pe ruta Călan—Băţălari.
trebuinţă a principalelor prifer, dar cu minusuri la tampon existente de-abia I.J.T.L., care a cercetat funcţionînd pe două
puncte de lucru. Mă refer cele din minereu complex". au asigurat normalizarea biective (aprovizionarea scrisoarea, ne răspunde: schimburi. Se mai înea-
tehnico-materială, alimen
fără cer în mod deosebit la asigu La apelul comitetului de situaţiei de la o zi la alta. tarea cu energie electrică, „Se va urmări în viitor sează asemenea taxe Ia
de mie- rarea uleiului necesar pen partid şi al conducerii în ca reviziile- tehnice de oficiile P.T.T.R. Deva S
I-IUNE- tru instalaţiile de perfora La Mina Muncel, extrac transportul auto), care nu
le dumi- treprinderii, oamenii mun ţia s-a realizat la nivelul depind de ei să fie rezol gradul I şi II să fie de (de la 10,30—17, sîmbăla
Tridentul re şi pentru utilajele din cii de la E.M. Deva s-au planului, la minereu com bună calitate şi în volum i 16)
derurgis- uzină, care nu a intrat rit mobilizat şi au lucrat în plex, dar din cauza trans vate şi, după cum singuri numai pînă la ore e
•ta); Sa mic şi la nivelul cerinţe au hotărît, planul va fi complet, aprovizionarea şi Deva 4 (de la orele
lte — se- zilele de repaus, recupe- portului neritmic uzina a corespunzătoare cu piese, \2—18 zilnic).
ictorul) ; lor, ceea ce a dus, deseori, rînd o parte din restanţe. prelucrat mai puţin cu îndeplinit ritmic, la toate
aterizea- la încetarea activităţii în Cu inginerul Constantin 6 700 tone. Consecinţa ime sortimentele.
CJnirea) ; abataje, la nerealizarea pla
— seriile nului de minereu extras, Nichitean, şeful serviciului diată ? Nu s-au realizat 22
i; lv producţie, am discutat de tone plumb şi 55 tone zinc
ui (Cul- la aprovizionarea necores spre realizările obţinute de în concentrate. Şi cind te
’U Caro- Săptămîna viitoare la televiziune
; VUL- punzătoare cu lemn de colectivele celor trei sec gîndeşti că stocurile minei,
lor (Lu- mină (I.F.E.T. Deva nu ţii ale exploatării. Succint, la ora actuală, se ridică la
. : Croa- ne-a livrat în ianuarie nici situaţia se prezintă astfel : circa 35 000 tone minereu DUMINICĂ, 14 FEBRUARIE gerea pronoexpres c 16,30 Şah « 10,45
PETRI- o bucată de lemn din cei Mina Deva a rămas sub complex... Mina Troiţa a ră © Reportaj pe glob. De Ia Kolii Ia Diisscl-
electro- • 8,00 Consultaţii pentru admiterea în
; ANI- 252 mc contractaţi), redu- plan cu circa 7 500 tone mas sub plan cu 650 tone dorf — reportaj • 17,00 Universul femei
ţandăra cîndu-se, firesc, execuţia minereu cuprifer extras minereu, dar şi-a îndepli invăţămîntul superior tehnic şi agricol • lor • 17,45 Desene animate © 18,00 închi
RICANI : lucrărilor miniere. Am con dar, cum arătam, metalele 8,40 Tot înainte ! • 9,15 Film serial pen derea programului • 20,00 Telejurnal •
■ent (Re- nit planul la metale. tru copii: -,,Mingea“ — episodul II • 9,40
Şantaj sumat tot ce am avut. Sto s-au realizat. Meritul pen La nivel de exploatare, Omul şi sănătatea • 10,00 Viaţa satului • 20,20 Actualitatea economică © 20,40 An
ORAŞ- curile pentru iarnă ? Nici tru aceasta il au în egală cheta tv.: Climat social • 21,00 Telcci-
< Patria) ; vorbă de aşa ceva. Neca măsură atît minerii, care pe luna trecută şi în de 11,45 Bucuriile muzicii • 12,30 De strajă nemateca: „Un caz ciudat". Producţie a
Flacăra); zuri am avut şi încă avem cada I din luna curentă, patriei • 13,00 Telex o 13,05 Album du studiourilor americane © 21,50 Baletul
Convr au pus accent pe calita minical • 16,35 Telesport • 17,20 Film
HAŢ> ^ transportul minereului tea minereului, cit şi pre producţia marfă a fost „Omagiu Iui Brâncuşi" © 22,15 Telejur
rlui (Da- de la Muncel, unde minu paratorii, care s-au preo realizată in proporţie de serial: „Linia maritimă Onedin". Episo nal • 22,30 închiderea programului.
ii în flu- sul la zi este de peste cupat de creşterea randa numai 82 la sută. Această dul 7 • 18,10 Călătorii spre viitor. Con
ido urna- curs pionieresc o 19,00 Telejurnal • 19,25
ură); în 6 000 tone. în condiţiile a- mentelor de extracţie. Uzi situaţie i-a ambiţionat pe JOI, 18 FEBRUARIE
ticlâ (11 mintite am reuşit totuşi, să na de preparare a prelu oamenii muncii de la E.M. Cîntarea României • 20,25 Film artistic :
V: îmi încheiem luna ianuarie şi crat numai cantitatea de Deva în hotărîrea lor fer „Eu nu văd, tu nu vorbeşti, el nu aude". e 11,00 Viaţa satului • 13,00 închide
iureşul) ; Premieră tv. Producţie a studiourilor ita rea programului © 16,00 Telex © 16,05
de vulpi liene • 22,00 Telejurnal. Sport • 22,25 Re Viaţa culturală • 17,00 Studioul tineretu
lRI: Se-
Minerul). cital în cinci • 23,00 închiderea progra lui • 18,00 închiderea programului ® 20,00
mului.
Telejurnal • 20,25 Actualitatea economi
Răceala nu-i totdeauna si trecătoare LUNI, 15 FEBRUARIE că © 20,45 Memoria documentelor. Ţără
nimea în istoria României (II) a 21,10
Munte, cetina ta ninsă. Program muzical-
Cu dr. Victor Vîlceanu, tor. Acelaşi efect îl poate torie, fie şi numai aceea o 15,00 Emisiune în limba maghiară • folcloric © 21,25 La frontierele cunoaşte
medic primar ftiziolog, pur avea, în orice sezon con a aşa-ziselor răceli, pon 17,50 1001 de seri © 18,00 închiderea pro
de cul- rii. Serial ştiinţific. Episodul 2 © 21,50
■ Spccta- tăm un dialog de sezon, sumarea lichidelor foarte derea rolului jucat de vi gramului o 20,00 Telejurnal • 20,25 Ori Meridianele cîntecului ® 22,15 Telejurnal
artistice despre gripă. Aşadar, exis reci. Totodată, deviaţiile ruşi a crescut considerabil. zont tehnico-ştiinţific • 20,45 Roman foi © 22,30 închiderea programului.
judeţe- tă premise pentru apariţia septului nazal, focarele de Numai în ultimii 30 de leton: „Ţinutul Beulah". Producţie a stu
Gorj şi
unei epidemii gripale ? Ce infecţionare cronice, sinu- ani au fost identificaţi pe diourilor americane • 21,35 Cadran mon V INERI, 19 FEBRUARIE
complicaţii poate aduce zitele, laringo-amigdalitele, ste 150 viruşi, capabili de dial. Economia mondială şi evoluţia pre
: Teatrul gripa ? alcoolismul şi tabagismul, a determina infecţii respi
iţa: „Co ţurilor © 21,55 Recital susţinut de solişti © 15,00 Telex o 15,05 Atenţie la... ne
ral" — — Pînă acum am scă bolile de nutriţie şi stările ratorii. Multe dintre ele ai Operei române din Iaşi © 22,15 Tele atenţie ! © 15,25 Portativ muzical ® 15,35
copii. pat de o asemenea epide alergice constituie cauze favorizează complicaţii pul jurnal o 22,30 închiderea programului. Tragerea loto © 15,45 La volan e 16,00
îblul ar mie. Dar de aici şi riscul predispozante pentru boli monare. Dealtfel, între can Emisiune în limba germană ® 17,50 1991
de cînte- de a crede că orice răcea le aparatului respirator. Şi titatea de microorganisme de seri © 18,00 închiderea programului
,Banatul" MARŢI, 16 FEBRUARIE
lă, însoţită de febră, este să se mai ştie că, în ma infectată pe cale aerogenă © 20,00 Telejurnal o 20,25 Actualitatea c-
o simplă afecţiune banală joritatea cazurilor arborele şi gravitatea îmbolnăvirii © 11,00 Viaţa satului • 13,00 închide conomică © 20,40 Film artistic : „Copii
QSBKB respirator reacţionează fa se poate stabili o corelaţie rea programului © 16,00 Telex © 16,05 fără tată". Producţie a studiourilor sovie
şi trecătoare. Bine este să
se ştie că, în sezonul rece, ţă de agenţii patogeni în- de directă proporţionalita- Viaţa şcolii » 16,25 Almanah pionieresc tice © 21,55 Dezbateri culturale » 22,15
cepînd cu un guturai sau te. Oricum, respectarea re
frecvenţa afecţiunilor căi cu o mică răceală şi con gulilor de igienă a micro ® 16,45 Clubul tineretului e 17,25 Viaţa Telejurnal « 22,30 închiderea progra, au-
rece, cu lor respiratorii creşte sen tinuă cu o traheobronşită satului ® 17,50 1001 de seri • 18,00 închi lui.
’ul Va fi sibil, comparativ eu lunile climatului, inclusiv ducerea derea programului o 20,00 Telejurnal ®
va ffllfla ce poate ulterior duce pînă batistei la nas în timpul 20,25 Actualitatea economică e 20,40 Fo SÎMBăTă, 20 FEBRUARIE
din est. anului în care temperatu la o congestie pleuro-pul- tusei şi al strănutului, evi
mă va ra atmosferică este ridica tarea aglomerărilor în pe rum politico-ideologic • 21,00 Teatru tv.: © 11,00 Viaţa satului © 13,00 Telex © 13,05
11 şi mi- monară sau bronhopneu- „Auzi ?... Pescăruşii" — de Radu Thco-
îperatura tă. în perioada anotimpului monie. rioada de epidemii virale La sfîrşit de săptămînă ® 18,00 închide
1U9 2 şi rece, îmbrăcămintea sau — Se vorbeşte tot mai constituie premise ale apă doru © 22,15 Telejurnal ® 22,30 închide rea programului » 20,00 Telejurnal ® 20,20
ridicată încălţămintea sumară duo rării sănătăţii, de evitare rea programului. Săptămîna politică » 20,30 Teleenciclo-
leluroase. mult de o diversitate de
ne ceaţă la scăderea temperaturii şi agenţi, de viruşi... a îmbolnăvirilor căilor res pedia e 21,00 Film serial: „Lumini şi um
eteorolog piratorii. MIERCURI, 17 FEBRUARIE bre". Producţie a Studiourilor de film tv.
vio Pron- umezeala întregului corp, — Da ! Constituie o rea
factori care diminuează re litate faptul că în ceea ce Convorbire realizată de © 16,00 Telex *» 16,05 Con <■'t > < i i pen Epi--I'il | * 22,20 r,>'<■-. lrnil ! « 22.30 Noc
zistenţa aparatului respira priveşte patologia respira- VASILE PÂTAN tru elevii cursurilor serale • 16,25 Tra turnă tv. © 23,00 Includerea programului.