Page 46 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 46
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
pag. 2
Să acţionăm cu fermitate pentru realizarea exemplară a planului pe acest an, recuperarea restanţelor
I^ELE
BSWdSESEE
1181, acoperirea integrală şi în scurt timp a compensaţiilor băneşti acordate de stat
DUH
Angajaţi cu toate forţele pentru (Urmare din pag. 1} Răspundem prin fapte 8,00 OvivUlt
linierea
tul sup
grijii partidului 8.40 Tot în;
agricol
realizarea producţiei acestui an tone de minereu. Un re 9,05 Şoimii
zultat bun, care atestă ca 9,15 Film se
pacitatea de mobilizare a (Urmare din pag. 1) lată de ce, grijii ce ne-o pii i „9
In intervenţia sa la dez în consens cu analiza fă mitru Turnă, directorul colectivului de muncă din poartă partidul sintem ferm sotlul :
baterile din cadrul adună cută de darea de seamă, to grupului de şantiere Valea care fac parte, un colec hotăriţi să-i răspundem prin 9.40 Omul ş
rii generale a reprezentan varăşul Florea Bărbulescu Jiului. Aici anul a mai în tiv care a inţeles pe de prezent, spre exemplu, se fapte demne de muncă, să 10,00 Viafa s
ţilor oamenilor muncii de — şef de formaţie de lucru ceput şi sub semnul unor plin că nivelul nostru de vor adăuga in viitor, lunar, ne aducem in felul acesta o 11,45 Bucurii
ia Trustul de construcţii la şantierul 2 — arăta că răspunderi sporite pentru viaţă este legat de ceea incă peste 400 lei compen contribuţie sporită la trans 12.30 De stra
Hunedoara-Deva, inginerul lucrul în perspectivă tre calitatea lucrărilor. I?rin- ce producem. Cu cit vom saţie, ca urmare a majorării punerea in viaţă a holări- 13.00 Telejur
Vasile Prodea, şeful şantie buie asigurat pînă la ni tr-o urmărire judicioasă în produce mai mult şi mai retribuţiei mele şi a alocaţiei rilor Congresului al Xll-lea al 14.05Muzicii
rului 6 instalaţii accentua: velul echipei, că trebuie a- „caietul lucrării", a modu ieftin, cu atit vom dispu celor patru copii. P.C.R. 14.30 Album
„Anul trecut nu am insis sigurată continuitatea. în lui în care se lucrează, se ne mai deplin de mijloa 16,50 Tclespc
tat suficient pe moderni legătură cu aceasta, tergi va şti permanent cine tre cele necesare pentru dez 17,20Film
zarea proceselor de lucru. versarea începerii unor buie să refacă, pe cheltu marltin
pisodul
Am avut şi alte lipsuri ca fronturi noi de ‘lucru, spu iala sa, o lucrare prost e- 18,10Călător
re au făcut să 'nu putem nea el, nu e de bun augur. xecutată. 19.00 Telejur
preda la termen unele o- Constructorii de locuinţe 20.00 Cîntarc;
biective". din cadrul T.C.H. mai au dcţul l
Şantierul 6 este şantier ADUNĂRI GENERALE însă şi alte probleme de 21.05 Film ai
fruntaş în întrecerea socia ALE rezolvat. O îmbunătăţire a văd,
cl nu
listă pe anul trecut între OAMENILOR MUNCII coeficientului de utilizare 1 ră Tv.
subunităţile trustului, în a fondului de timp — afec voltarea economiei şi ridi 22,35 Telejur
cheind anul cu rezultate tat anul trecut de absenţa carea continuă a nivelu muzică
foarte bune la toţi indica permanentă din producţie lui de trai material şi spi
torii. De aceea, un aseme Pentru şantierul 1 Deva a 290 de oameni în medie ritual al poporului.
nea mod de a judeca pro problemele de rezolvat sînt (nemotivate, învoiri, con 15.00Emi sili:
pria activitate — nu mul- legate nemijlocit de redu cedii medicale) — este de Lucrez in condiţii mai ghiara
ţumindu-se cu rezultatele cerea structurilor din pa stringentă actualitate. îm grele de muncă, in mine 17.501001 de
bune, ci judecind la rece nouri mari, ceea ce impli bunătăţirea tehnologiilor de rit, şi voi primi o com 13.00Inchidi
ceea ce trebuie îndreptat că un număr mai mare de execuţie, acut reclamată de pensaţie de 210 lei pe lui
în viitor pentru a avea un zidari şi dulgheri. Şi, pro nivelul planului fizic, im lună. in acelaşi timp voi Staţia DACIA-Servlce Deva. Mecanicul Mihai Elst execută 20.00 Tclejui
spor şi mai mare în mun blema trebuie rezolvată în pune creşterea capacităţi beneficia şi de o majo reglarea unghiurilor roţilor din faţă. 20,25 Actuali
că — este de bun augur. principal din rezervele pro lor la subunităţile de pre- rare a alocaţiei de stat Foto : V1RGIL ONOIU 20,40Orizonl
jitie
Dealtfel, întreaga adunare prii. Dar, după cum arăta fabricare — S.U.T. şi şan pentru cei patru copii, cu 20.50 r 'nman
s-a desfăşurat sub semnul şeful şantierului, ing. Mir- tierul 6 instalaţii. cite 35 la sută. Socotind Rutul
responsabilităţii muncito cea Chirilă, colectivul şan O mare parte din proble numai la mine şi apoi soclul ;
reşti majore pentru reali tierului a rămas dator în mele de rezolvarea cărora gindindu-mă la ciţi oa 21,40Cadran
zarea producţiei acestui an anul trecut la productivi depinde realizarea planu „Retezatul" - la a 30-a aniversare 21,55Recital
şi pregătirea celei viitoa tatea muncii, ceea ce în lui pe acest an şi frontul meni are ţara şi c iţi 22,15Telejui
re, avînd în vedere speci seamnă că în acest an, în de lucru pe anul viitor beneficiază de aceste în sala Casei de cul muncă ale complexelor
ficul activităţii în construc condiţiile adoptării unor şi-au găsit reflectarea în compensaţii, imi dau sea tură a oraşului JIaţeg a meşteşugăreşti, prezenta 6B*—•«SSQ
ţii. Faptul că trustul a rea noi soluţii trebuie luate planul unitar de măsuri ma că este un efort uriaş avut loc adunarea festivă rea celor mai reuşite con
lizat anul trecut 438 apar măsuri suplimentare pen aprobat de adunarea ge pentru stat. Avem, deci, prilejuită de aniversarea M]ini
SEwHSSS
tamente peste plan, dar nu tru realizarea productivită nerală. Altele urmează să cu toţii obligaţia să ac a trei decenii de la în fecţii executate în atelie
a îndeplinit planul de lu ţii planificate. fie rezolvate printr-o mai ţionăm in aşa fel incit să fiinţarea Cooperativei rele de croitorie după DEVA: O
crări tehnico-edilitare de „Anul 1982 a început, bună conlucrare cu diferite cele mai inspirate modele (Patria); Ir
gospodărie comunală decît pentru constructorii de lo unităţi, cu care trustul are înfăptuim toate obiective meşteşugăreşti „Reteza create. Un bogat program zul nopţii
DOAKA: P;
în proporţie de 72 la sută, cuinţe din Valea Jiului cu raporturi contractuale di le cuprinse in planul pe tul". Cei invitaţi, printre artistic, susţinut de for nică (Flacâ
solicită puternic creşterea up semnal de atenţie că recte, sau de care depinde acest an, pe întregul cin care foştii fondatori ai u- nu răspund
responsabilităţii, ca o ga tre lucrările tehnico-edili în bună măsură problema cinal, incit să recuperăm nităţii, au urmărit pro maţiile tinerilor artizani, tul); Convo
criflciul din
ranţie a unor rezultate mai tare de gospodărie comu construcţiilor de locuinţe integral compensaţiile pri iecţii ale unor aspecte a încheiat această festivi riile X-II i
bune pe toate planurile în nală, nepredate anul tre în judeţ. mite de la stat. din cele 44 de locuri de tate. PETROŞANI
acest an. cut" — arăta inginerul Du ION CIOCLEI ză străbun
Războiul st
I-II (7 Noi
_ o _ o — e _ «i _ o _ «9 • • « PENI: Ana
tural); o s
viaţă (Muu
CAN : Fiul
ccafărul) j
La întreprinderea de materiale de construcţii Deva ziera (Mine
—
Serpico
(Muncitorcs
Prijfp.îdrc i
citorese); 1
Excepţiile nu trebuie să umbrească rezultatele! zaţul); BRA
ţist sau di
ua
roşie);
Te voi tace
ţa (M i n c
Cum se acţionează la producţie, ci şi ordinea şi motive să fie prea mulţu muncitorii îşi îndeplinesc ziaţilor de la program era cii spre întreprindere şi TIE: Corle
Porţile dim
întreprinderea de materia curăţenia desăvîrşită. Ace mit de felul în care este atribuţiile de serviciu, în de aproape 200. Din ce înapoi. GEOAGIU-I
le de construcţii Deva pen leaşi aspecte Je-am întîlnit gospodărită secţia şi cum tronarea ordinii şi disci cauză 7 4r (Casa de ce
tru realizarea ritmică, in şi la atelierele „dialit" lucrătorii din subordinea plinei de producţie, aici — Transportul este prin în timpul raidului nos Secretul ca
cia) ; BRAZ
tegrală a sarcinilor de plan, (şef de schimb Petru Boan- sa respectă disciplina teh mai sînt multe de făcut. cipalul motiv, ne spune G- tru în schimbul ii am con cari; CALA
de cîtă responsabilitate dau tă) şi „polistiren" (şef de nologică, cum înţeleg să limpiu-Matei, inginerul şef statat că in rîndul colec no (Casa d
dovadă muncitorii, cadrele schimb sublng. Carmen Lu- asigure exploatarea în de DOI LA CUPTOARE, al întreprinderii. Maşinile tivelor de la întreprinde Iul (11 !
RIA: îmi
tehnico-inginereşti la locul paşcu). în aceste condiţii plină siguranţă a utilaje DOI LA PREPARARE... nu vin, deseori, la timp, şi rea de materiale^'^U- (Mureşul);
lor de muncă, în utilizarea este firesc ca şi sarcinile lor, să,,, închidă robinetele Atelierul „teracotă". Dis cînd vin, de multe ori nu strucţii Deva există în rea de vu.
cu maximă eficienţă a re să se realizeze ritmic, la risipei. cutăm cu inginera Adela opresc în staţii pe motiv neral preocupare pentru GHELART:
aerul).
surselor materiale, capaci nivelul planului. Totuşi, Cînd am intrat în hala Moldovan, şefă de schimb. că sînt supraîncărcate.,. îndeplinirea ritmică a sar
tăţilor de producţie, ce probleme mai au şi cei de producţie, muncitorii — Cîţi oameni sînt pre — Am purtat numeroase cinilor în producţie, pen
preocupări există aici în de la „b.c.a.". terminaseră lucrul, ultimii zenţi la program 7 discuţii cu tovarăşii de la tru sporirea continuă a e-
direcţia creşterii calităţii — în ultima vreme a- dinte ei îndreptîndu-se gră — Nu ştiu exact, nu i-am întreprinderea de transpor ficienţei întregii activităţi,
produselor, productivităţii vem probleme cu produc biţi spre poartă. Nu ştim numărat. Să ne uităm în turi auto Deva — intervi pentru crearea cadrului de
muncii, bunei gospodăriri ţia finită. Datorită faptu exact dacă graba sau obiş pontaj ! ne Nicolae Bozdoc, pre ordine şi disciplină la fie DUMINICA
a materiilor prime, mate lui că vagoanele nu ne so nuinţa i-a împiedicat să-şi Dar, din păcate, nici cu şedintele comitetului sindi care loc-de muncă. O do
rialelor şi produselor fini sesc cu regularitate — sînt lase în ordine locurile de pontaj ul în faţă, şefa de catului —, începînd din a- vedesc şi aspectele întîl ^ DEVA
te, cum sînt respectate pre zile cînd nu vin deloc — muncă. în zona liniei I de schimb n-a reuşit să se e- ceastă lună am reglemen nite în majoritatea secţii ti/ ”, orele
tu. orchcst
vederile Decretului Consi nu putem livra produsele producţie, dezordinea şi ri difice. Era şi greu, dato tat şi problema abonamen lor de producţie şi faptul cadrelor
liului de Stat privind întă beneficiarilor. Deşi b.c.a.-ui sipa erau la ele acasă. rită unei evidenţe neclare, telor la nivel de întreprin că de la începutul anului Şcoala gen-
rirea ordinii şi disciplinei este solicitat pe şantiere, la Printre panouri „aranjate" care mai mult o încurca... dere (absolut toţi navetiştii colectivul şi-a realizat sar © ORAŞ!
in producţie — iată între noi depozitele sînt arhi vraişte — bălţi, noroi, gu — Dar îi ştiu după locu posedă abonament de călă cinile la producţia marfă tură. Ans
bările al căror răspuns am pline. Mai mult, am ajuns noaie şi grămezi de moloz, rile de muncă — reia in torie), dar conducătorii în procent de 100,3 la su profesionist
dansuri
încercat să-l aflăm într-un să-l depozităm în hala de alături de utilaje scoase din terlocutoarea. Doi la cup auto nu respectă progra tă, iar la producţia fizică şoara.
raid întreprins în schim producţie, îngreunîndu-ne uz, bucăţi de furtun şi ra toare, doi la preparare, pa mul stabilit între noi şi în proporţie de 115,7 la
bul II la unitatea amin activitatea. Dacă tot aşa me metalice. în uncie du tru la arzători ş.a.m.d. Ce conducerea întreprinderii sută. Totuşi, aici continuă LUNI, 1;
tită. continuă să sosească vagoa lapuri cu aparatură elec va în genul celebrei replici de transport. Şi astfel, oa să se facă simţite unele a- © DEVA.
nele, în cîteva zile sîntem trică, siroia apa, pătrunsă din piesa lui Caragiale. în menii noştri, cu abona bateri de la disciplina mun rele 17 şi 2
TREI SECTOARE obligaţi să oprim fluxul de prin acoperiş, iar pe jos final, am reuşit împreună mentele în buzunare, aş cii, unele neajunsuri în ce tistic profi
ce şi dan si
PE CARE DOAR turnare — apreciază Vio pătrundea aburul ce ţîşnea să dezlegăm problema. 24 teaptă prin staţii, întîrzie priveşte ordinea la locu mişoara.
PRODUCŢIA rel Pop. nestingherit din tiparele muncitori, din care cinci de la program. rile de producţie, buna gos
LE DEOSEBEŞTE... cărora muncitorii „uitaseră" întîrziaseră, erau la pro Că la întreprinderea din podărire a materiilor pri
CONDUCTELE RISIPEI să le racordeze furtunurile. gram şi unul lipsea nemo Bîrcea aproape zilnic se
Dacă ar fi să apreciem ŞI NU DOAR ATIT... Pe lîngă faptul că deterio tivat. Nu ne-ar fi surprins înregistrează întîrzieri de me, materialelor, combus IV ^
climatul de muncă întîlnit rează instalaţiile şi apara această situaţie dacă se la program, care perturbă tibililor, energiei şi produ
în secţia „b.c.a.", atelierul Inginerul Sabin Luca, şe tele din tablourile respec petrecea la începutul buna desfăşurare a activi selor finite. Organului de Vremea •
„dialit" şi atelierul „polis- ful secţiei „panouri mari", tive, că periclitează buna schimbului. însă dialogul tăţii productive, este o rea conducere colectivă, orga rul schlm
tiren", n-am putea să le avea motive de satisfacţie, funcţionare a instalaţiilor de mai sus a avut loc în litate. Cum tot o realitate nizaţiilor de partid, condu sutla în gt
peratura r
departajăm. pentru modul în care co electrice, aburul risipit cu a doua jumătate a progra este şi faptul că ele se da cătorilor secţiilor şi atelie nus 11 şl
La secţia „b.c.a.“j de e- lectivul şi-a realizat sar dărnicie prin hala de pro mului. torează, în marea majori relor, tuturor oamenilor temperatul
xemplu, am remarcat nu cinile de plan pînă în pre ducţie (dar şl în multe alte tate a cazurilor, transpor muncii le revine sarcina de 2 şi 7 gi
unde ceaţ.
doar prezenţa absolută la zent în ianuarie produc locuri din unitate), dijmu- TRANSPORTUL — tului auto. Dar tot atît de a acţiona cu hotărîre pen între mini
serviciu şi faptul că fie ţia fizică a fost îndeplinită ieşte cota de combustibil ETERNA POVESTE... tru înlăturarea lor grab grad. în
care lucrător se afla la în pi’oporţie de .148,1 la su a întreprinderii. Şl nu sînt adevărat este că cele două nică. şl pe văl
postul său, făcîndu-şi con tă, muncitorii de aici exe- singurele aspecte întîlnite La atelierul teracotă am unităţi sînt în măsură să Brigada de reporteri: tă va dep 1
va persisti
ştiincios datoria, că sub- cutînd peste prevederi 600 în secţia panouri mari, ca depistat doar cinci întîr- găsească soluţii optime şl MIRCEA LEPĂDATU, de deal şl
Snginerul Viorel Pop şi oa mc de panouri. Dar, după re atestă că în ceea ce pri ziaţi. Dar la nivel de în împreună să organizeze DORIN CORPADE, fl trumon
menii din subordine îşi cu cele constatate la faţa lo veşte spiritul gospodăresc, treprindere, în ambele transportul, în condiţii a- LIVIU BRAICA, mult senir
serviciu ,*
noşteau exact sarclnlie de cului, credem că nu are responsabilitatea cu care schimburi, numărul întîr- decvate, a oamenilor mun IOAN COZMESCU