Page 47 - Drumul_socialismului_1982_02

8 • DUMINICA, 14 FEBRUARIE 1982 pag. 3

De fiecare dată cind
întîlnesc în drum o fîn-
ZIUftSE tînă cu cumpănă mă cu­ ! Pornind de Ia o dojana
prinde o tainică emoţie.
In faţa acestui monument „Ioana, iar te-ai jucat dat viaţă nu mai vor să \
!CA al. mîinii omului, în faţa de ei. \
acestei frumuseţi româ­ prea mult cu zăpadă I Vrei ştie
pc. ad- şâ faci injecţii, fetiţa mo­ Livia Rociu din Deva,
liivijămin- neşti, mă opresc şi dau mii Apostrofarea unei spre exemplu, şi-a internat
r tehnic şi bineţe - aşa cum aş da mame bune şi grijulii am copilul în Leagănul de co­
unui drumeţ la răscruce auzit-o pe stradă, într-una pii din Hunedoara. Acum,
de drumuri, Privesc cum­
iei din zilele acestei ierni. In­ după trei ani, cere să fie
pentru co­ păna, poziţia ei de a sa­ flexiunile vocii trădau duio­ scutită şl de taxa de 200
ca" — cpl- luta cerul timpului, pri­ şie şi grijă, iubire şi lei, pe care o plătea pen­
vesc în adîncul fîntînii în teamă pentru fiinţa mică ce tru Călin şi „să fie adoptat
aătatca oglinda cu imagine subţi­
ui re ce adună lumina pă- ţinea în pumnii strînşi ciţi- de către stat, sau să-l în­
tuzicii Răscoala da la 1907 mîntului. Simt pe buze va fulgi de zăpadă. Cine fieze cineva". Ana Ciobanu
latrici apa vie, cristalul, proas- ştie pentru a cita oară am şi-a abandonat la o fami­
auzit mame dojenrndu-şi lie din Simeria ambii bă­
■. „Din primăvară pină în - de la apariţia căreia se de mase fără conducător, copiii, îngrijorate pentru tot ieţi, losif şi Constantin. Au
t toamnă“, 1907 a fost un an împlineşte, tot acum, o ju­ fără personalităţi proemi­ Cumpăna ce le-ar putea face cel mai trecut două luni de atunci
ainical
J ce-o stat sub semnul unei mătate de veac - este prin nente. In 1907, personalita­ mic şi neînsemnat rău I De dar n-a dat vreun semn de
ti : Linia I stele sumbre. Dacă cineva excelenţă expresia epopei­ tea a fost însăşi mulţimea, fîiitîtiii ce ne-a stăruit totuşi în viaţă. Acum copiii sînt la
>ncilin“. E- ar voi să afle cum e po- că, cu virtuţi de frescă, a pe care nimeni altul n-a minte aceasta ? Pentru că Orăştie, la casa de copii.
J sibil ca orgoliul şi rapaci- tumultului social de atunci. reînviat-o cu mai multă mama, A.P., deşi n-a năs­ La fel a procedat Viorica
spre viitor. 1 tatea citorva să proiecteze Ciudat este că atunci cînd comprehensiune şi autenti­ păt, limpede şi rece. To­ cut acest copil ci l-a în­ Nechifor (căsătorită Stana),
' o întreagă ţară pe tărîmul a încercat să scrie romanul citate decît Rebreanu, cu tul e nemăsurat de fru­ fiat de la Leagănul de co­ părăsindu-şi fiul, pe Călin
mâniei. Ju- j tragicului, n-ar avea decît celeilalte mari răscoale, cea toate tonurile sumbre şi tra­ mos ! De unde vine aceas­ pii din Hunedoara, şi-a a- Nechifor, la maternitatea
j-Severin » să întoarcă pe rînd filele din 1784, n-a reuşit : „Crăi- gice ale zbaterii, ale flu­ tă nostalgie ? Poate de a- sumat rolul de mamă şi-şi din Deva.
c : „Eu nu | cînd sfarogile de foc, cînd şorul Horia“ este un eşec. xului şi refluxului ei. Cu un colo că, pînă în mijlocul îngrijeşte fiinţa mică cu a- Ce gîndesc oare astfel
u vorbeşti, debut lent şi o evoluţie ma­ verii trecute, am avut în
Premie- J stropite de sînge ale aces- Resorturile intime ale răz- mijlocul curţii o fîntînă cu ceeaşi dragoste nemăsura­ de „mame" ?
tui an. Dacă ar voi să în- gistral gradată, „Răscoala“ tă de care-i capabilă ori­ ...Aceşti micuţi întind mî-
Sport şi ţCdeagă şi totodată să sim- nu-şi dovedeşte grandoa­ cumpănă peste care s-au care femeie-mamă. Dar cîte nuţele spre oricare necu­
aşezat mulţi ani, multe
J tă toată intensitatea acelei * Consemnări rea decît sub o privire de femei, care n-au trăit sen­ noscută ce intră aici, cu
| tragedii, ar trebui să ci- ansamblu, ceea ce i-a şi ierni cu zăpadă, multe timentul inegalabil al naş­ speranţa că-i ea, MAMA.
' tească tot ceea ce conştiin­ prilejuit lui G. Călinescu ploi şi zile de arşiţă. Cînd terii şi îngrijirii propriilor Aşteaptă să fie luaţi in
limba ma- ţele artistice au relevat ca celebra apreciere: „Frazele, îi spuneam cuiva unde mă lor copii, l-au găsit, mai pe braţe şi ocrotiţi, să fie
l esenţial şi caracterizant din vrălirii moţilor - cu posibi­ considerate izolat, sînt in­ găseşte, îi dădeam stra­ urmă, înfiind copii părăsiţi, chiar dojeniţi pentru că
i 5 acel an. S-a scris despre el lităţile de documentare de colore ca apa de mare ţi­ da şi, ca reper, o fîntînă ciţi copii abandonaţi in lea­ n-au fost cuminţi. Cuvînlul
programu- J enorm. Spontan sau elabo- care dispunea scriitorul la nută în palmă, cîteva sute cu cumpănă. Dar, cu tim­ găne şi spitale de către „mamă" - deşi unii din­
5 rat, cu viguros suflu epic acea dată - rămineau dis- de pagini au tonalitatea pul, cumpăna fîntînii mele cele care n-au făcut alt­ tre ei nu ştiu exact ce în­
J ori cu dureroasă vibraţie li­ parente în pîclele istoriei. neagră-verde şi urletul mă­ a îmbătrînit, trunchiul s-a
cconomică rică, mai pregnant sau mai Dealtfel, Horia a rămas pi­ rii”. împuţinat la rădăcină, a ceva decît să-i aducă pe seamnă - se repetă aici ca
hnico-ştiin- nă azi un personaj însoţit devenit o pradă uşoară lume, n-au găsit mîngîiere un laitmotiv; tot ce-/ bine
j palid, după puterile fiecă- de o uşoară aură enigma­ Acum, cînd ne pregătim şi frumos pentru ei înseam­
I ruia, întotdeauna însă sin- să comemorăm 75 de ani vîntului. A sosit vremea să şi căldură în căminele u- nă aceste două silabe re­
eton -• „Ţi- tică. Iar psihologiile com­ îndepărtez cumpăna de nor noi, dar adevăraţi pă­
ih“ — epi- “ cer, cu totală participare de la răscoalele din 1907, petate. Dar, din păcate, u-
| afectivă şi neprecupeţită plexe şi enigmele nu erau a răsfoi capodopera lui Re­ peste fîntînă. Am dorit să rinţi, ca familiile A.P., O.B., şile se deschid şi se în­
ii (li al - solidaritate cu ţăranii. Din domeniul lui Rebreanu. E şi breanu devine aproape un înalţ o cumpănă nouă, I.O. şi L.V. din Deva şi chid la loc, necunoscutele )
| toată această bibliotecă, acesta unul dintre misterele dar îmi trebuia un arbore multe altele I pleacă, iar cele mult-aştep- l
procesului de creaţie. Şl act ritual, un mod de so­ potrivit, un arbore trainic,
- singura sinteză artistică a lidarizare peste timp, prin care să reziste şi să tri­ ...Privirea nevinovată de late întîrzie să apară. Nu-i ?
| evenimentelor şi în acelaşi iată-l pe el, ardeleanul din- copil a fetiţei ce ţinea mîi- tîrziu nicicînd să vă treziţi )
du-şi întreaga măsură a ta­ intermediul artei, cu lupta umfe prin vreme. II caut nile întinse spre mama ei din inconştienţă şi nepăsa- ţ
• timp unicul adevărat mo- lentului în reconstituirea crincenă şi inegală a ţăra­ şi-l voi găsi. II voi găsi
| nument literar al răscoalei vastă a unei răscoale nu nilor eroi de la început de şi-l voi planta la ora ti­ ne-a amintit de privirile al­ re, nu-i tîrziu ca propriii i
- rămîne pină azi romanul lui din Ardeal, ci de dincolo veac. nerelor dimineţi, sau a a- tor copii nevinovaţi, inter­ voştri copii să-şi găsească '
I Li viu Rebreanu, „Răscoala“ pusurilor de seară, în a- naţi in instituţii de ocrotire, locul în inimile voastre I ţ
e fărfl cer de munţi, o uriaşă ridicare RADU CIOSANU
s de mie- celaşi loc al cumpenii pentru că cele care le-au VALI ARDELEANU \
); HUNE- vechi, ca un semn al pre­
de dumi- ţuirii şi al continuităţii tra­
Tridentul
Siderurgis- Poşta literară diţiei noastre româneşti.
Arta); Sa- MIRON JIC
oste — se- Constituirea „Asociaţiei legamicuitorifor"
tructorul) ; Fior ian Matei — Zrapţi: pace, nu război" sînt sim­
i, aterizea- din municipiul Deva
(Unirea) ; există în versurile dumnea­ ple declaraţii versificate.
— seriile voastră ceva promisiuni, Iar „Dragoste de ţară" nu
ic); LU- dar şi multe, multe duri­ e prea mult deosebită de Continuitate La Deva s-a constituit vineri Asociaţia cultivato­
oţul (Cul-
ă dală in tăţi. Se pare că cea din prima decît printr-un ritm Rădăcina din care rilor de legume din cadrul municipiului. Asociaţia cu­
sc); VUL- „Inventarul sufletelor" vă apropiat de cel al poeziei mă arunc în timp prinde atît cetăţeni care cultivă legume pe terenurile
iţilor (Lu- este nota specifică. In orice populare. Nu este, totuşi, o e sub durerea paşilor mei. proprietate personală cît şi pe cei care cultivă pe
:a : Croa- caz, dacă vreţi să ajungeţi
PETRILA: poezie. Vlăstar fiind terenuri date în folosinţă de către consiliul popular,
•iile I—II la poezie, trebuie să perse­ Adriana Benca — Brad: cu ochii în prima sa adunare generală, asociaţia şi-a ales
MINOASA: veraţi. Interviul luat cîntăreţei de comitetul şi a aprobat statutul propriu.
ale (T.'u,n- Miluţă Emanoil — Hu­ arşi de nemărginire,
iNI: poli- muzică populară M.S. nu aştept să devin
;nt (Retc- nedoara : versificaţie nai­ poate fi valorificat. Evitaţi, la rîndul meu
ntaj (Stca- vă şi nimic mai mult: Este
ABARZA: bine să înfăptuiţi In viaţă deocamdată, dialogurile cu o rădăcină. Douăzeci de milioane kilowaţi
ibesti via- ceea ce vă angajaţi în stro­ unele personalităţi, purtate VIOREL EUGEN BOBAR
; ORAŞ- în scopul de a le reda în elev,
(Patria) ; fa a IlI-a. imobilizaţi intr-un... siloz
(Flacăra); Bile Romulus — Simeria : presă, spre a nu vă expune Liceul industrial nr. 1,
Convoiul versurile din poezia „Vrem neplăcut în faţa acestora. Desen de Hunedoara
; haţeg: DORINA ŢIUL CRÂNG (Urmare din pag. 1) mult sub minus 10 grade.
tului (Dă­
lţii în flă- Se înţelege că totul este
mdo urna- îngheţat tun. încercarea din
ură) ; Ro- Cum a decurs activita­ ultimele zile de a se scoa­
; sime- Ecouri hunedorene în scrierile lui MiSiai tea preparatorilor din Co-
ţandăra Eminescu (I) roeşti în luna ianuarie, te o parte din cărbune s-a
Vinătoa- soldat cu ruperea cărucio­
Lumina) ; Mihai Eminescu a iubit acum şi pe meleagurile dibilitatea ei este, logic, de­ ştim după rezultatele înre­ rului de evacuare. Deci...
intui (Mi- deal ? Bănuim că datorită gistrate. Planul la cărbune
Ardealul ca un ardelean şi noastre ? Nu ştim. Cunoaş­ plină, din moment ce dru­ ostilităţii autorităţilor tim­ pentru cocs a fost realizat Ceea ce ni s-a părut, de
i-a slujit cauza dreaptă cu tem însă impresia pe care mul cel mai scurt dintre pului, care nu doreau să doar în proporţie de 89,8 asemenea, bizar este şi
geniala armă a scrisului i-a lăsat-o Mureşul, ce dor­ Sibiu şi Lugoj trece prin ofere românilor un motiv la sută, o influenţă avînd-o faptul că la Coroeşti nu e-
său. Puţini ştiu însă că ma­ mea „ascuns în maluri", ţinutul nostru. Un alt cer­ în plus de a-şi manifesta
wOLEf şi lipsa vagoanelor pentru xistă o unitate de vederi
SSSSKHSSQ rele .poet a manifestat un rîu pe care, probabil, l-a cetător, care s-a ocupat de sentimentele naţionale cu uzina Paroşeni, planul pen­ asupra sarcinilor de plan
interes neobosit şi pentru revăzut mai tîrziu. legăturile poetului cu Ar­ prilejul reprezentaţiilor tea­ ce revin colectivului. în
:i5UUARIE ţinuturile hunedorene (pe La Sibiu, Eminescu face dealul, G. Bogdan-Duică trale, dar şi datorită fap­ tru energeticienii de la Pa­ timp ce la şeful secţiei,
roşeni nefiind realizat de
unde a şi trecut dealtfel), cunoştinţă cu Nicolae Den- susţine că „De la Arad tului că în oraş nu exista
( de cnl- către preparaţia Coroeşti ing. Silviu Constantinescu,
: Conci 1 - pentru marii noştri luptă­ suşianu, unul dintre pres­ merge trupa la Orăştie". nici o sală de spectacole. cu aproape 8 000 tone de găsim o anumită situaţie,
cameră a tori de pe tot parcursul is­ tigioşii membri ai familiei Informaţia este inexactă, Despre sala „Reduta", pri­ la compartimentul desface­
ce «le la toriei. omonime de obîrşie hune- fiind corectată tacit chiar cărbune energetic. Doar
r. 8 Deva. ma de acest fel din Deva, pentru Mintia a fost depă­ re planul la mixte ener­
Primul contact al poetu­ doreană. Aspectul jalnic al de cel care a emis-o. Este, documentele pomenesc a- şit, dar şi acesta în condi­ getice este mult mai mic
sa (le cul- lui cu pămîntul Ardealului poetului îl face pe Densu- de fapt, vorba de Oraviţa bia prin 1885. Poate din (diferenţă de aproape o
artistic ţii de „Hei rup, c-au venit
cintccc şi se pare că datează din a- şianu să se cutremure. Cu şi nu de Orăştie. aceleaşi motive, în anul navetele", asigurarea aces­ mie de tone) ? !
1“ Timi- nul 1865, cînd adolescen­ sprijinul său, poetul îşi Ne tentează, în mod fi­ 1870, trupa de teatru con­ tora nefiind ritmică, după Cît despre cărbunele spă­
tul de 15 ani ar fi putut primeneşte ţinuta vestimen­ resc, întrebarea dacă îna­ dusă de Matei Millo se va cum am aflat din situaţia lat, care aşteaptă să fie li­
vizita Braşovul ori Sibiul. tară şi trece munţii. inte de a ajunge la Ilia, duce la Orăştie, unde vor
tUARIE intrărilor pe luna ianuarie vrat, dintr-o discuţie cu
Datele sînt incerte în a- In vara anului 1868 E- trupa lui Pascaly a trecut veni şi mulţi români din
„Arta", o- ceastă privinţă. Mai multe minescu revine în Ardeal, prin Deva ? Este, desigur, Deva. După cum se ştie, şi începutul lunii februa­ ing. Ieronim Rusan, direc­
imblul ar­ informaţii deţinem în le­ rie. Dacă mai adăugăm şi torul întreprinderii electro-
de cinte- de data aceasta alături de rezonabil să credem că da. în 1870, Deva îşi va lega staţionările de vagoane centrale Deva, am reţinut
natnl" Ti- gătură cu periplul arde­ trupa teatrală a lui Mihail Poate că în intervalul din­ - numele de înfiinţarea „So­ goale în gara Iscroni, fie­
lean al poetului din anul Pascaly, unde era sufler. tre 18—30 iunie, cînd a a- cietăţii pentru crearea u- care revizie durînd cel pu­ că din 10 000 tone de căr­
1866 cînd, cu legăturica în Spectacolele acestei prime vut loc ultimul spectacol nui fond de teatru român ţin două ore şi jumătate, bune cu o putere calorifi­
băţ o luă „la picior" cum formaţii româneşti de tea­ de la Sibiu şi 22 iunie — în Ardeal", oraşul fiind ne putem imagina cîte că de 3 000 Gcal se pot
singur spune, spre Blaj, cu tru care a pătruns în Tran­ 4 iulie, cînd artiştii se a- ales ca gazdă al acestei greutăţi întîmpină prepara­ produce 20 milioane kWb.
intenţia de a-şi continua silvania s-au desfăşurat, în flau deja la Lugoj, vor fi manifestări tocmai pentru torii pentru realizarea sar­ Dacă adăugăm şi cele 5 000
studiile gimnaziale începu­ mijlocul unui entuziasm de poposit o zi, două şi în că „s-ar putea zice a fi mai cinilor ce le revin. tone (cifră sub care nu
chisă. Ce- te la Cernăuţi. „Pe unde nedescris, pe scenele oraşe­ Deva, trăgind poate la ho­ în centrul Românilor decît scade stocul de cărbune
vîntul va Ce se poate face în pre­ brut de la Coroeşti, o mare
lab. Tem- s-a coborît tînărul în Ar­ lor Braşov, Sibiu, Lugoj, telul din centrul oraşului alte oraşe", cum arată Io- zent ? In privinţa stocului
între mi- deal şi cîtă vreme a dru- Timişoara, Arad şi Oravi- de atunci, unde oprise doi ■ sif Vulcan. parte din acesta fiind li­
6 grade, meţit — scrie G. Călines­ ţa. Pentru tînărul poet a- ani mai înainte şi Alexan­ Aşadar, 1868 este, fără de cărbune spălat mare pit pe pereţii silozurilor)
imă între cu — rămîne încă nelămu­ cesta este desigur prilejul dru Ioan Cuza,’ primul îndoială, anul contactului lucru nu prea este de fă­ ne dăm seama cîtă energie
i locurile cut pînă nu se mai încăl­ electrică s-ar putea pulsa
ersisrta — rit (...). Cine poate şti ia­ cu care a pus piciorul şi domnitor al Principatelor nemijlocit al lui Mihai E-
minus 1 răşi prin ce tîrguri a păşit ? pe pămîntul hunedorean. Unite în drumul său spre minescu cu oamenii şi me­ zeşte timpul, pentru că si­ în sistemul naţional dacă
le cîmple în august 1866 prezenţa lui „De la Sibiu — afirmă exil 1 leagurile noastre. Evident, lozul este descoperit şi, la întreprinderea de pre­
persisten- după cum am aflat de la
:iură care Eminescu este semnalată la Z. N. Pop — căruţele cu întrebarea este, în acest vizita aceasta oricît de iiig. Vasile Caramete, ad­ parare a cărbunelui Petro­
i. In zona Alba Iulia, aşadar foarte paiaţe ajunseseră la Lugoj, caz, de ce nu a prezentat scurtă ar fi fost, nu a ră­ şani şi în unităţile subor­
'remea va aproape de meleagurile „prin IIia" (s.n.). Cercetă­ Pascaly spectacole şi în mas fără urmări, cum se junctul şefului de secţie, donate (secţiile de prepa­
erul mal noastre, iar 'de aici drumu­ dirijarea cărbunelui spre rare) ar fi mai multă pre­
orolog fle torul amintit nu arată de Deva, capitala comitatului va vedea din cercetarea în­
Tasgyak). rile sale duc spre Sibiu. unde a preluat această in­ cu cea mai densă popu­ semnărilor şi operelor sale. acesta s-a făcut în perioa­ ocupare pentru îndeplini­
Se va fi avîntat Eminescu formaţie dar, oricum, cre­ laţie românească din Ar- Prof. CONSTANTIN PASCU de cînd temperatura era rea propriilor ebligaţii.