Page 5 - Drumul_socialismului_1982_02

iM LUMINA CUViNTĂRH TOVARĂŞULUI NICQLftE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VA!
IA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE IA C. C. Al P. C. R.

Tratamentele de iarnă - lucrare care asigură

producţii superioare le fructe
S O C I A I B M I I I taţi a fost redus an de an, realiza tratamentul la un
Referindu-se la necesita­
număr mare do pomi în’
iar producţia de fructe a
tea continuării cu, intensi­
timp scurt, lucrează cu
tate şi pe timpul iernii a
fost dijmuită de bolile şi
viteză mare, astfel că so­
lucrărilor în agricultură,
dăunătorii necombătuţi.
pentru pregătirea unor ba­
Este necesar acest trata­
ze trainice recoltei acestui ment de iarnă în perioada luţia nu îmbracă bine po­
mii, rămînînd zone netra­
an, în cuvîntarea la Con­ de repaus vegetativ, fiind­ tate, la îmbinarea ramuri­
sfătuirea de lucru de la
M S I L I UIU I P O P U t A R J U D E Ţ E A N că pe pomii fructiferi se lor sau în crăpăturile
adăpostesc o serie de dău­
scoarţei, tocmai acolo un­
C.C. al P.C.R., secretarul
general al partidului, to­ nători şi agenţi patogeni de iernează mulţi dăună­
varăşul Nicolae Ceauşescu. cum sînt: păduchele din tori.
San Jose, ouăle de afide,
a subliniat şi acţiunile ce
Pentru tratamente st- re­
c Anul XXXIV, nr. 7538 MIERCURI, 3 FEBRUARIE 1982 4 pagini - 30 bani trebuie realizate în pomi­ de păianjeni, de insecte comandă, în livezile organi­
cultură. defoliatoare, coconi ai vier­ zate, produsele Dibutox 25
între lucrările care tra­ milor merelor, iar dintre in doză de 1 la sută, Car-
bolile ce trebuie combătu­
Mecanizarea - componentă esenţială a diţional se efectuează în te menţionăm rapănul, betox 37 în doză de 1 la
sută sau polisulfura de ba­
timpul iernii, un loc de
seamă revine tăierilor, tra­ făinarea, monilioze etc. în riu în doză de 6 la sută.
tamentelor fitosanitare, rea­ combaterea eficientă a dău­ ultimele două produse pu­
creşteri producţiei de cărbune a Văi Jiului lizării desfundatului şi pre­ nătorilor şi bolilor, de ma­ ţind fi folosite şi în gos­
gătirii plantărilor de pri­ re importanţă este aplica­ podăriile personale, precum
măvară. Pentru protecţia rea cu răspundere, corect şi în tratarea pomilor răz­
Mineritului Văii Jiului îi în abataje posibilităţile de ţiei sau chiar- punerea în Livezilor, o atenţie deose­ şi la timp, a tratamentelor. leţi sau din incinta unită­
revin în această perioadă sporire a numărului aces­ funcţiune). Dar, cum spu­ bită trebuie acordată apli­ La măr, păr, coacăz şi a- ţilor.
sarcini mari privind creş­ tora, precum şi de punere neam, la produsele de mai cării tratamentelor de iar­ griş sînt necesare ‘ două
terea producţiei de cărbu­ în valoare a valenţelor lor mare complexitate începu­ nă la pomi. Din analiza tratamente. Sîmburoasele Toate produsele fiind to­
ne, Dar creşterea produc­ tehnice. tul este destul de timid. se tratează, în general, o xice, vor fi folosite cu a-
ţiei de cărbune nu este po­ Dar, cum colectivul În­ Să mai notăm că unele în- realizărilor pe unităţi re­ singură dată. Trebuie avut tenţic. Se vor respecta in­
sibilă fără dotarea unităţi­ treprinderii nu poate fi tîrzieri se datorează si zultă că se impun măsuri grijă să se lucreze numai dicaţiile date do către ea-
lor miniere cu utilaje de mulţumit cu ceea ce s-a C.M.V.J., beneficiarul uti­ de urgentare a acţiunii in­ la temperaturi de peste Dr. ing. MIHAI GUŢĂ
înaltă tehnicitate, care să realizat pînă acum, am do­ lajelor, care nu pune în­ tr-o serie de asociaţii, fer­ zero grade C, iar soluţia
ducă la reducerea efortu­ rit să vedem în ce -măsu­ totdeauna ia dispoziţie mo­ me pomicole sau brigăzi să îmbăieze toate organele inspector şef al
lui fizic, în paralel cu spo­ ră au fost intensificate e- delele de referinţă (cum ale C.A.P. — respectiv la aeriene ale pomilor. Inspectoratului judeţean
rirea productivităţii mun­ este cazul combinelor), cit Orăştie, Beriu, Brad, Bă- de protecţia plantelor
cii. şi faptului că vechile pro­ cia, Brănlşcn şi altele, un­ S-a constatat că unii me­
U n ităţile, m i n ie re d in i. o. n. p. grame erau axate îndeo­ de numărul pomilor tra­ canizatori, în dorinţa de a (Continuare în pag. a 2-a)
•Valea Jiului dispun de o sebi pe import.
bogată zestre - tehnică, de Cuvîntul de ordine pen­
utilaje moderne, de mare forturile pentru asimilarea tru constructorii de maşini
romplexitate. şi randament. rapidă a noi utilaje sau din Petroşani, după cum In spiritul proiectului Legii retribuirii nimicii
Aceasta se datorează în subansarpble ale acestora. ne spunea inginerul şef al
primul rînd aplicării pro- La biroul pentru pregăti­ întreprinderii, Ionel Boto- ÎL agricole cooperatiste
gi amu lui de mecan izare a rea tehnologiei şi fabrica­ roagă, este asimilarea hi­
lucrărilor miniere, elaborat ţiei, ing. Ştefan Hegeduş draulicii pentru complexe­
din iniţiativa tovarăşului ne pune la dispoziţie un le folosite în mineritul
Nicolae Ceauşescu, secreta­ plan, cu bătaie mai lungă, Văii Jiului. începută încă Muncă intensă pentru a obiine rezultate
rul general al partidului, de introducere a progre­ din amil trecut (de la cele
program care permite do­ sului tehnic şi asimilări n\ai simple repere, cum
tarea întreprinderilor mi­ do produse noi, din care sînt elementele de îmbi­ superioare şi o eficientă economică ridicată
niere cu noi utilaje şi. pe spicuim o serie de repere nare rapidă), această acti­
această bază, creşterea an a căror prezenţă este in­ vitate este continuată ma­ Colectivul Asociaţiei e- elocventă a grijii partidu­ bună buză de pornire în
de an a producţiei de căr­ tens reclamată de între­ siv in acest an, coroborată conomice intercoopenatiste lui şi statului nostru faţă aplicarea proiectului Legii
bune. prinderile miniere. O mare şi cu asimilarea unor ele­ din Bărăşti a primit eu de ridicarea continuă a ni­ cu privire la retribuirea
Sarcina asigurării cu a- parte dintre acestea au mente de automatizare. în­ multă satisfacţie proiectul velului de trai al oameni­ muncii în unităţile agrico­
ceste -utilaje revine între­ fost deja realizate, însă nu treprinderea va dispune din Legii privind retribuirea lor muncii din agricultură. le. în lumina prevederilor
prinderii de utilaj minier putem trece pesţe faptul acest an de noi dotaţii. Ha­ muncii în unităţile agricole Asociaţia economică in- noii legi, care au fost pre­
Petroşani, aliată în plin că se rezumă la repere de la în care se va pi-oduce cooperatiste, apreciindu-1 tercooperatistă din Bărăşti lucrate cu întregul colectiv
proces de dezvoltare şl mai mică complexitate. hidraulica minieră, creierul profilată pe creşterea vi- al unităţii, cîştigurile oa­
modernizare, urrnînd să Programul cuprinde evi­ mecanizării, este deja con­ ca o măsură bine venită, ţelelor pentru prăsilă are menilor sînt condiţionate
devină una din marile u- dent si ambiţii mai mari. struită. urrnînd să fie e- menită să ducă la dezvol­ un rol însemnat în reali­
zine producătoare de com­ respectivele produs,e aflîn- ehipală cu maşinile nece­ tarea sectorului de creşte­ zarea efectivelor în unită­ de producţie, de volumul
plexe de susţinere şi tăiere du-se în diferite faze de sare. Aici, ing. Gheorghe re a animalelor în concor­ ţile agricole din judeţul şi eficienţa activităţii. Pen­
mecanizată din ţara noas­ asimilare (elaborarea docu­ nostru, în selecţia anima­ tru a realiza aceste dezi­
tră. Un mare număr de mentaţiei de execuţie, exe­ C. IOVĂNESCU danţă cu cerinţele noii re­ derate avem în atenţie eî-
complexe mecanizate fabri­ cutarea prototipului, omo­ voluţii agrare. Noul act lelor, în asigurarea unor teva măsuri. Ţin mai întîi
cate aici au si confirmat logarea, pregătirea fabrica­ (Continuare în pag. a 2-a) normativ este o expresie efective matcă cu poten­ să subliniez că întreaga
ţial de producţie superior. suprafaţă destinată produ­
Deşi unitatea funcţionează
cerii de' furaje a fost fer­
de puţină vreme, am reu­
ÎS tilizată cu îngrăşăminte
şit să formăm un colectiv chimice. în aceste zile
unit, harnic care, mobili­ transportăm gunoi de grajd
zat de comunişti, se stră­
a „OMAGIU MUNCII" a , duieşte cu tot mai multă cu patru mijloace , mecani­
fost genericul unei activi- | ce, pînă la primăvară a-
tăţi organizate de detaşa- , responsabilitate să se a- vînd de fertilizat 120 ha.
mentul clasei a Vl-a de la i chite de sarcinile ce-i re­
Şcoala generală din eomu- | Ne preocupă sporirea pro­
na Unirea. Acţiunea — , vin. Ca urmare a acestui ducţiei de iarbă pe păşuni,
prilejuită de ieşirea ia pen- i fapt, în 1981, faţă de 1 410
sie a lucrătorului zooteti- | pînă în prezent fiind ad­
nlst Miliuţ Vartolomei de . viţele planificate a fi li­ ministrate pe acestea circa
la ferma Unirea a I.A.8. i vrate, am livrat 1 G07. Am
Haţeg, alături de care co- | 1 000 tone îngrăşăminte na-
piii au Învăţat mult în o- . avut. planificat să obţinem
l>
rele lor de practică agr£ i r ' un beneficiu de 453 000 lei EMIL JELDUIER^
colă — a lost încărcată de a si am realizat 604 000 lei. director al A.E.I. Barăşli
învăţăminte şi de momente I Iu sec(i3 montaj de la. S.S.H Vulcan, se montează uu nou utilaj minier.
emoţionante. Florile, ură- < Foto: ŞT. NEMECSEK Ţinînd seama de aceste re­
rlle de viaţă îndelungată ) zultate, socot că avem o (Continuare in pcg. o 2-a)
şi sănătate s-au intîlnit I - » — ® — e ^ — if? — -B» — --
şi cu felicitările aduse ■
pionierei Dann Gheor- j
ghioni care, în aceeaşi zi, I
Îşi aniversa ziua naşterii. ’ Le baza rezultatelor bune - preocuparea, organizarea şi perseverenţa
(Mihacla Păran, subredne- j
tia „Pionierul" Haţeg), gj '
MOMENT EMOŢIONANT. ' La IM.C. Deva activita­ ma pieselor recondiţionate. aproximativ 2000 de lei şi recondiţionînd piese în va­ In acest an sînt prevă­
într-i:n cadru festiv, 1a I tea de recuperare, recon-
Cinematograful „Steaua ro- ' în acest an numărul re­ se uzează după 90 de ore loare de 1,2 milioane lei, zute asimilări de noi re­
şie“ din Brad, mal multor ' diţionare şi reutilizare a perelor fiind dublu faţă de funcţionare. înainta i! să reducem cheltuielile de pere (printre cele mai im­
tineri li s-a luminat car­ unor piese şi subansamble de 1980. Recondiţionăm as­ înlocuiam tot cu unul nou. producţie cu aproape trei portante fiind electroven-
netul de U.T.C. Momentul, se desfăşoară intr-un ca­
de o semnificaţie deosebi- ‘ tăzi cîteva zeci de repere, Acum îl recondiţionăm do milioane lei. tilele de la presele de ten­
tă In viaţa unui tinăr, a dru bine organizat, după inele complicate, reuşind două ori După prima o­ O activitate laborioasă. sionat). acţiune care. oda­
câştigat în fior patriotic un program riguros ce cu­ tă realizată, va contribui
prin’ proiectarea filmului prinde concret tot ce şi-a
„Pe aici nu se trece". E- la reducerea efortului va­
moţionantă şi instructivă propus colectivul să reali­ lutar cu aproximativ
a fost şi întâlnirea, cu a- zeze in acest domeniu şi 700 000 iei.
eest prilej, a tinerilor cu care, de regulă, este tra­
nuni Năstasc, regizorul a- Din cele relatate reiese
cestui film, care evocă o dus in viaţă punct cu că la I.M.C. Deva. activită­
pagină diii lupta poporu­ punct. să reintroducem in fluxul peraţie funcţionează ■ per­ cu rezultate dintre cele ţii de recuperare şi re­
lui nostru. sa VÎNATO- — Rezultatele înregistra­ tehnologic sute de piese fect încă 60 de ore, iar mai bune, putem consem­
UEASCA. Duminică, 31 ia­ te în ultimii ani r- nc condiţionare i se acordă o
nuarie, a fost o zi piină şi subansamble, cum ar fi după a doua incă 35. Deci, na şi în domeniul asimilă­ atenţie deosebită, iar rezul­
de satisfacţii pentru vână­ spune inginerul Caro! Po.p. discurile şi axele maşini­ incă un ciclu. Şi rec:«adi­ rilor. al reducerii importu­
torii bunedoreni. Au fost mecanicul şef a:l unităţii lor de centrifugat vată mi­ ţionarea ne costă doar 800 lui. în anul trecut, de e- tatele sînt pe măsura a-
Împuşcaţi şi predaţi 13 — ne-au întărit convinge­ nerală, roţile de rulare alo cestei atenţii. în fruntea
mistreţi. Grupele Iui Do­ de lei. Întrucît se consu­ xemplu, la I.M.C. Deva au
rin Şindea şi a paznicu- . rea că, procedînd în acest podurilor rulante, rotoare mă cam 250 de discuri pe fost asimilate şi fabricate celor care contribuie în
lui de vinătoare Traian fel, adică organ izînd te­ de pompe, motoare electri­ an. înseamnă că numai la o serie de piese de schimb mod constant la transpu­
Dragotă au fost cele mai meinic activitatea de recu­ nerea în fapt a programu­
cu „noroc", impuşcind şa­ ce, role de tragere, roţi de acestea economisim 300 000 şi subansamble (părţi-com­
se mistreţi în fondul de perare şi recondiţionare a cărucioare, axe de mala­ lei anual, fără să mai pu­ ponente ale preselor de lui de recuperări şi asimi­
vinătoare Brănişca şi res­ pieselor şi subansamblelor. xor ş.a. Ce înseamnă asta? nem la socoteală că ani tensionat beton, carcase şi lări se situează oamenii
pectiv' trei mistreţi in fon- chiar a unor utilaje, am­ Considerabile economii la
•Vil de vinătoare Rilen. eliminat neajunsurile dato­ rotoare de pompe, trans­ muncii din colectivele con­
plificând-o continuu, contri­ buget ui în trepri n dorii. rate uneori aprovizionării formatoarele maşinilor de duse de inginerul Petru
buim la reducerea costu­ — Argumentaţi, vă ru­ neritmice. Cu roţile podu­ sudat, bacurile de blocare Griin, de maistrul Ioan
rilor de producţie, asigu­ găm, şi cu valori. rilor rulante se întîmplă la prefabricate etc.), care Florea şi tehnicianul Ni-
răm desfăşurarea ritmică — Iată, de exemplu, la fel. La fiecare roată e- au dus la reducerea im­ oolae Nelega.
a procesului tehnologic. De discurile maşinilor de cen­ eonomisim 3 300 lei. Aşa porturilor cu aproape
aceea a'm lărgit mereu ga­ trifugat. Un disc nou costă am reuşit ca în anul 1981, 500 000 lei valută. MIRCEA LEPĂDATU