Page 53 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 53
«vi
f
^ A? V,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA Temeliei erîndyirii n o a s f a ® economice şi S
fa {politice o constituie alianţa dintre muncitori|
\ ş \ ţărani* cele doua clase debara ale societăţii \
{noastre socialiste. A c e a s t ă a l i a n ţ ă s e j
^manifestă şî trebuie să se manifeste* m
primul j
S O C I A L I S M U L {în producţia industrială şi agricolă, înlr-unj
rînd, în colaborarea în domeniul economic, S
S echilibru corespunzător în dezvoltarea acestor \
ORGSIl AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
jdouă sectoare fundamentale ale societăţii j
Şl A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N %
{noastre.
V . NICOIÂE CEÂUSESCU
Anul XXXIV, nr. 7550 MIERCURI, 17 FEBRUARIE 1982 4 pagini - 30 bani
Munca spornică-singura oaie de creştere a venitului naţional, a nivelului tle trai al întregului popor
Iii toate unităţile, acţiuni concrete şi eficiente pentru
realizarea planului, recuperarea restanţelor şi acoperirea
compensaţiilor băneşti acordate de stat
La i.m . p iija Cuviniii! de ordine în această perioada Răspunsul faptic
este recuperarea restantelor la cărbune al chimiştiior din Orăştie
La întreprinderea chimi mentul asumat, să-l com tuielilor materiale, creşte
minus pe care a trebuit lectivul la un efort supli că Orăştie — în care toţi parăm cu cel din anul rea valorii producţiei mar
— Cum aţi în să-l recuperăm, în forţă, în mentar pentru realizarea oamenii muncii au benefi 1981 : producţia netă — un fă, ceea ce la noi înseam
decada a treia. Oricum, producţiei de cărbune, iar ciat de majorarea retribu milion lei, valoarea pro nă valorificarea superioară
cheiat luna ianua debutul bun în 1982 ne dă în aceste condiţii au fost ţiilor şi a alocaţiilor pentru ducţiei marfă — 5 milioa a produselor întreprinde
rie şi prima deca speranţa că vom evolua lăsate mai la urmă lucră copii, odată cu reaşezarea ne lei. rii. Dar reducerea cheltu
bine în acest ari“. rile de pregătiri. Dar lipsa preţurilor la produsele a- Diferenţele sînt vizibile, ielilor materiale nu se
da a lunii februa — Prima decadă a lunii pregătirilor a afectat rea groalimentare —, s-a înţe dar tot ele atestă dorinţa poate obţine oricum. Tre
rie ? februarie a dat însă cal lizările primei decade a les pe deplin faptul că a- şi, în aceeaşi măsură, pre buie să ne înfăptuim exem
culele peste cap. lunii februarie. La acestea ceste sume nu sînt un ca ocuparea oamenilor muncii plar sarcinile de recupe
— La plan pe ia — Nu în totalitate. Este s-au adăugat condiţiile im dou al vistieriei ţării, că ele de a-.şi face munca tot mai rare şi valorificare a mate
nuarie şi cu minus adevărat, am acumulat un proprii de pe fluxul de trebuie recuperate numai spornică, de a spori con riilor refolosibile. Cantită
minus de peste 1 400 tone, transport cu benzi de şi numai din activitatea tinuu producţia cu cheltu ţile de materiale refolosi
pe prima decada a dar poate fi recuperat. în cauciuc. productivă, printr-o mun ieli de muncă şi materiale bile ce (trebuie utilizate
că mai bine
organizată,
acestei luni. primele zile ale celei de a CONSTANTIN IOVĂNESCU mai eficientă, de înaltă ca cît mai reduse. Aşadar, le-am cuprins în balanţă
doua decade am început produse mai multe, , venit (600 tone mase plastice),
să ne redresăm. A intrat litate. net mai ridicat, contribu însă ni se par mici şi toc
Întreprinderea minieră în funcţiune un nou aba (Continuare in pag. a 3-a) După o lună şi jumătate ţie mai mare la creşterea mai de aceea colectivul s-a
Dîi.ta a avut în anul tre taj la sectorul IV, care va angajat să recupereze încă
n
cut activitate contradic- duce la sporirea producţiei 150 de tone de mase plas
tor ■ i sensul că în une de cărbune, atît la acest O FAMILIE DE TEHNICIENI CU UN COPIL tice din deşeurile de pro
le Imn a realizat şi depă sector, cît şî pe întreprin MINOR ducţie. Contribuim astfel
şit planul la producţia fi dere. j CÎTEVA la reducerea importurilor
zică de cărbune, în niţele Totuşi, insistînd puţin a- Compensaţia de materii prime, lucru ce
a avut mari rămîneri sub supra cauzelor care au dus j CALCULE (lei/Iună) se reflectă îri nivelul de
plan. în luna ianuarie în la rămânerea în urmă în Membrii Categoria de oameni care se Total beneficii pe care îl rea
să părea că situaţia se va prima decadă a lunii, a- \ PRIVIND de familie ai muncii adaugă Ia (lei/lună) lizează întreprinderea, dar
schimba. într-adevăr., luna flăra că, pe lîngă faptul retribuţie şi în faptul că se reduce
ianuarie a însemnat pen că s-a resimţit o acută lip ! COMPENSAŢIILE şi alocaţie efortul valutar al ţării.
tru mina Dîlja realizarea să de forţă de muncă, pro Creşterea cantităţilor de
sarcinilor de plan. După blemă mai veche la mina soţ 160 produse destinate exportu
cum aflăm de la inginerul Dîlja, au existat şi unele { LUNARE inginer lui este o altă direcţie în
şef al întreprinderii, Au necorelări în privinţa di cu retribuţie care se acţionează la „Chi
rel Marhan, „realizarea rijării liniei de front. Une \ ACORDATE între mica". Anul acesta se fac
sarcinilor de plan pe pri le abataje au ajuns în fa 2 500—3 000 lei pregătiri pentru participa
ma lună a anului s-a fă za de prăbuşire, la altele } PENTRU rea la 20 de tîrguri şi ex
cut cu eforturi deosebite trebuiau curăţate şpiţurile 402
din partea colectivului, în- şi deci linia de front a de | ACOPERIREA soţie economistă 175 poziţii internaţionale, ceea
ce presupune (şi nu numai
trueît întreprinderea duce venit necorespunzătoare
de mai mult timp o acută planului. Sfîrşitul lunii ia \ MAJORĂRII cu retribuţie atît, chiar certifică) că pro
lipsă dc efectiv. Mai ales nuarie — după cum ne pînă la 2 500 lei dusele întreprinderii se în
la început de an, cînd s-a informa Ioşn Negru, pre cadrează fin exigenţele pie
demarat mai greu, pornind şedintele comitetului sin | PREŢURILOR copil 67 ţei mondiale, că s-a asigu
din prima decadă cu un dicatului — a obligat co I rat o înaltă competitivitate
la tot ce poartă marca în
treprinderii.
cîteva
Aceste
aspecte
E ora scadenţei. Care este stadiul de activitate în anul 1982, trebare firească îşi găseş prezentate de la I.C.O. a-
venitului naţional. O în
s-a obţinut o producţie
marfă suplimentară în va te locul aici : — Cum ? testă că harnicul colectiv
reparaţiilor la utilajele agricole? loare de peste un milion Ne răspunde economista de aici, dînd dovadă de
înaltă
responsabilitate
Cornelia Mihoc, contabilul
lei, fapt ce întăreşte con
vingerea că angajamentul şef al întreprinderii. muncitorească şi totodată
In aceste zile trebuie să lui producţiei agricole, de în această decadă repa asumat de către întregul — Numai prin creşterea de interes în activitatea do
se încheie reparaţiile la aplicarea noilor măsuri de raţiile vor fi încheiate, in colectiv în întrecerea so cu un singur procent a zi cu zi, răspunde faptic
toate tractoarele şi utilaje corelare a preţurilor, a- clusiv recepţia lor, precum cialistă (8,5 milioane lei la productivităţii muncii ob măsurilor luate de condu
le pentru campania de pri cordarea de compensaţii şi şi acţiunea de predare a producţia marfă, 5 milioa ţinem 30 la sută din pro cerea de partid şi de stat,
măvară. Cum se prezintă mărirea retribuţiilor şi a- tractoarelor şi utilajelor a- ne lei la producţia netă şi ducţia netă suplimentară, măsurilor ce dovedesc înal
situaţia în Consiliul unic locaţiilor de stat pentru gricole la unităţile agricole aproape un milion de lei deci o valoare de peste tul umanism al acestei po
agroindustrial Orăştie ? A- copii, mecanizatorii s-au socialiste deservite. Unele beneficii) va fi realizat şi 1,5 milioane lei. Restul, litici.
nofistă întrebare am adre mobilizat să încheie repa- secţii de mecanizare cum depăşit. Şi, fiindcă am fă pînă la 5 milioane se ob
sat-o inginerului Alexandru. sînt cele din Beriu, Dînc cut o referire la angaja ţine prin reducerea chel DORIN CORPADE
Roşu. directorii] R.M.A., ca şi Jeledinţi au încheiat de
re ne-a spus : în Consiliu! unic mai multe zile lucrările de
— în executarea lucrări reparaţii. Cu rezultate bu PRODUCTIVITATEA MUNCII PI 1 PERSOANA
lor de reparaţii ne-am con aţji’oif'djstriaS ne se înscrie şi atelierul
fruntat cu o serie de greu mecanic, evidenţi indu-se
tăţi din cauza lipsei pie Orăştie prin munca ce o depun li «SIRIA
selor de schimb. Dar ne-am mecanicii Dumitru Bordei, INACTIVITATEA DE
mobilizat forţele, am recu Viorel Cimponeru, Nicolae OifHSTRUGTII MONTAJ
perat şi recondiţionat tot raţiile în termenul stabilit. Cristea şi alţii.
ceea ce a fost posibil pen S-au terminat reparaţiile Greutăţi înari se întîm-
tru a asigura calitatea ce la grapele de toate tipuri pină din cauză că lipsesc
rută şi siguranţă Jn exploa le, la combinatoare, culti bateriile pentru tractoare,
tarea utilajelor. în acest vatoare, tăvălugi, freze, în fiecare secţie sînt doar
fel, în perioada care\a tre maşini de modelat, de una-două baterii, oamenii
prin
tractoarele
pornind
cut de la începutul acestui plantat răsaduri şi cartofi,
rcmorcare. Lipsesc, de a-
an am recondiţionat şi re- maşini de împrăştiat îngră semenea, anvelopele pem
folosit piese de schimb în şăminte chimice, semănă
valoare de peste 30 000 lei. tru remorci şi maşinile de
tori de porumb şi păioase împrăştiat gunoi. Aceste
Stimulaţi de noile măsuri şi sînt în curs de finali greutăţi pot fi învinse cu
luate de conducerea parti-, zare reparaţiile la nivela sprijinul trustului S.M.A. şi
dului pentru creşterea ro toare, maşini de împrăştiat a organului tutelar central.
lului şi răspunderii meca gunoi, remorci ş.a., precum 1 9 8 0
nizării în ridicarea nivelu şi la tractoare. N. BADIU
