Page 54 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 54
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR ?550
**
în__dezbaterea colectivelor muncitoreşti
TELEVS2
li suri pentru realizarea exemplara a sarcinilor de plan pe acest an, recuperarea restanţelor din 1981, Telex
Jt>,05 Consultaţii j
acoperirea, prin sporuri de producţie, a compensaţiilor acordate ie stat îfi,25 Rezultatele i
vii cursurile
prono«s n res
JC,3ft Şah
18.45 Reportaj isc
Oamenii muncii din soluţii menite să ducă la area de seamă pre electrică, ca şi a unor la angajarea responsabilă tehnologică şi a muncii" 17.00 Universul f<
Combinatul siderurgic Hu remedierea grabnică a mijloace de transport, dar pentru înlăturarea lipsu — era de părere Sergiu 17.45 Desene anin
nedoara au încheiat pri greutăţilor şi neajunsuri D zentată de tovarăşul şi foarte multe lipsuri de rilor şi neajunsurilor şi Ghizelea. „Consider că au- 18.00 închiderea
iui.
mul an al actualului cin lor cu care încă se con Florea Tigoianu, natură subiectivă, inter îndeplinirea integrală a toconducerea muncito 20.00 Telejurnal
cinal cu rezultate deose fruntă colectivul. preşedintele consiliului planului pe acest an. Dar rească trebuie pusă şi la 20,Z0 Actualitatea'
bite în toate domeniile Andrei Petresc, loan oamenilor muncii al între nă : folosirea incompletă şi autocritica a lipsit. Cel noi pe bazele ei ferme, 20,10 Ancheta tv.
de activitate. La produc Dinuţă, Susana Abrudean, prinderii de lianţi Deva— a capacităţilor de produc care au luat cuvîntul — solide" — considera An Întors do î
amăgirilor 11
Chişcădaga, a făcut o a-
ţie ori staţionarea acesto
ţia fizică sarcinile au fost loan Munteanu, Iile Fîn- naliză aprofundată, rea ra un mare număr de o- Mircea Lazăr, Gheorghe gelica Moiş. Iar Covaci 2î,00 Tclecinemati
depăşite cu 7 300 tone tînă şi Sebastian Popescu, listă a activităţii desfăşu re, ca urmare a întreţi Pop, Cornel Sav, Victor Francisc aprecia că în „Dosarele ec
„Un caz oiu
cocs metalurgic, 164181 referindu-se la necesita rată de colectiv în 1981, nerii defectuoase a agre Bădin, Ionel Balaş — s-au treprinderea are toate miori pe ţn
tone fontă, 561 tone oţel, tea reducerii consumuri a scos în evidenţă cu o- gatelor şi instalaţiilor şi mulţumit să reamintească condiţiile ca în acest an 21,50 Baletul „Ot
21 323 tone laminate fini lor specifice de combus biectivitate lipsurile şi a calităţii necorespunză unele greutăţi obiective să-şi îndeplinească inte Brâncuşl"
te. Planul producţiei mar tibili, energie şi metal, neajunsurile cu care s-au toare a reviziilor şi repa cu care s-au confruntat, gral prevederile de pian, 22,15 Telejurnal.
fă a fost depăşit cu 8,1 la asimilarea unor noi depăşirea sarcinilor la ex
milioane lei, cel al pro mărci de oţeluri, la acti confruntat cimentiştii de port în luna ianuarie fi
aici în anul trecut, a a-
ducţiei marfă vîndute şi vitatea de întreţinere şl ind doar una din aceste igADIO
încasate cu peste 179 mi reparaţii, au făcut pro dus în atenţia celor pre irs centru! atenţiei — certitudini.
lioane lei, iar prevederile puneri valoroase, care au zenţi la adunarea gene într-adevăr, aceasta va
la export cu 164 milioa drept scop îmbunătăţirea rală a oamenilor muncii recuperarea restanţelor, trebui să fie cheia unei BUCUREŞTI li
ne lei. Tot în acest timp, activităţii în aceste do o multitudine de aspecte activităţi fructuoase la dioprogramul din
Radiojurnal ; H.
datorită preocupărilor menii, creşterea eficienţei concrete care le-au um sporirea producţiei I.L. Deva—Chişcădaga : presei; 8,10 Cură
pentru îmbunătăţirea teh muncii, a calităţii pro brit munca, le-au dijmuit muncă susţinută, bine or tliilor; 9,00 Buleti
nologiilor de lucru, buna ducţiei. realizările. S-au înre ganizată şi condusă, în 9,03 Răspundem
rilor; 10,00 Buleti
gospodărire şi folosirea ju Vorbind în numele co gistrat nerealizări de 59,5 de c i m e n t deplină ordine şi disci 10,05 Muzica popi
milioane lei la producţia
dicioasă a materiilor pri lectivelor pe care lo re marfă, 12,3 milioane lei plină, spirit colectiv de Din tării» sociali
me şi materialelor s-au prezentau, toţi cei care la producţia netă, 58,6 raţiilor, nerespectarea teh altfel juste şi Importante acţiune, urmărirea rigu Balad 5 Duit pe
11,00 ]
pămint ;
economisit 28 853 tone de au luat cuvîntul au apre milioane lei la export, 50 nologiilor de fabricaţie, pentru bunul mers al ac roasă a îndeplinirii pro ştiri; n,05 Rad
cărbuni, 20 953 tone cocs, ciat pozitiv măsurile a- abateri de la disciplina tivităţii, dar în calitatea priilor hotărîri — ceea copiilor; 11,35 P
4 667 tone ferosiliciu, 2 234 doptate de conducerea milioane lei la beneficii, lor de producători, pro ce s-a neglijat aproape 12.00 Buletin de
Din comoara
tone feromangan, 2 228 partidului şi statului nos 4,9 milioane lei la inves de producţie, slaba orga prietari şi beneficiari nu total —, autoexigenţă şi nostru ; 12,25
tone cărămizi refractare. tru, în ce priveşte reaşe tiţii, 6 milioane lei la nizare a muncii, carenţe s-au referit şi la lipsurile înaltă responsabilitate pa ştiinţific ; 12,45
Au fost recuperate şi va zarea pe principii econo piese de schimb, ca să ne în activitatea proprie de proprii, nu au spus des triotică la toate niveluri premieră Radio-1
lorificate sute de mii de mice a preţurilor la pro referim doar la... eîteva aprovizionare şi transport. chis de ce au stat pasivi le. în paralel cu realiza De la i la 3; 15
invitaţilor; 10,00
tone de deşeuri metalice dusele agricole, majora milioane risipite în anul Dacă mai adăugăm şl no faţă de atîtea abateri teh rea ritmică a planului pe ştiri; 10,05 Cinteci
feroase şi neferoase, că- rea preţurilor cu amănun- 1981 de către cinipntiştii minalizarea unor cadre că; 10,25 Coordo
de la Chişcădaga. în da cu munci de răspundere nologice şi disciplinare, 3982 trebuie acţionat e- nomice ; 17,00 E
rea de seamă s-au subli care au organizat şi con nu au observat nici o ne nergie pentru recuperarea ştiri; 17,05_ lînive:
Ecorîomies naţionale — niat şi cauzele care au regulă în activitatea con restanţelor din anul tre Hei; 17,30 Piese p.
Tară; 17,45 Cîntet
generat asemenea mari dus necorespunzător acti siliului oamenilor muncii cut — în acest an şi In re; 18,00 Orele s
vitatea de producţie, une
metal moi mult, nerealizări. Unele obiecti le fiind sancţionate pe ţe în anul trecut — şi nici anii următori —, astfel Radiojurnal; 20
— altfel cu destule caren
culturală; 20,50 N
ca pe întregul cincinal să
ve — lipsa unor materii
prime, materiale şi piese
de c a l i t a t e superioară de schimb şi calitatea sla linie de partid pentru a- a comisiilor pe domenii, realizăm în întregime pre inţifice; 21,00 I
ştiri; 21,05 Cădem
semenea lipsuri, avem ta
să
înfăptuim
a altor organisme cu a-
vederile,
22.00 O zi intr-o
bă a unora dintre ele, a- bloul complet al argu ttibuţii clare în desfăşu neabătut hotărîrile Con Bijuterii muzicali
rămizi refractare, uleiuri, tui la produsele agroali- sigurarea unor cantităţi mentelor care îndemnau rarea procesului de pro gresului al XII-lea al 5.00 Non stop mo
turn.
a Căror valoare totală se mentare, creşterea retri insuficiente de combusti la dezbateri ferme, în ducţie. „Să întărim sub partidului. TIMIŞOARA; li
ridică la suma de 1,3 mi buţiei personalului mun bil, carburanţi .şi energie spirit critic şi autocritic. toate formele disciplina DUMITRU GHEONEA maţiile zilei; 18,1
liarde lei. Toate aceste citor, a alocaţiilor pen tatea în industrie
preocupări şi realizări au tru copii şi a pensiilor, nă fermă în go
energiei electrice
condus la reducerea cos subliniind importanţa a- bunătăţirea dotării tehnice sebeş; 18,20 „Slăv
turilor de producţie — cestora pentru dezvolta Activitatea t.J.R.V.M.R. tuale. „La toate aces Un loc important în da eu noi utilaje, asigurarea le tău, ţanl“ —
cheltuielile totale la 3.000 rea economico-socială a pe anul 1983 s-a încheiat tea — au subliniat Grui- rea de seamă şi în discuţii unui control mai riguros 18,Î0 Ascultătorii
lei producţie marfă fiind ţării, pentru continua cu un bilanţ bogat, situînd ţă Bruzan, Petru Oar- l-a ocupat recuperarea bir în unităţile economice pen specialiştii răspui
voltaroa armonios
reduse cu aproape 50 mi creştere a nivelului de întreprinderea printre pri gă, loan Văleanu — a lici. Şi în prezent mari brată a tuturor
lioane iei, iar cele mate trai al poporului. Expri- mele unităţi do acest fel contribuit şi faptul că a- cantităţi de hîrtie iau dru tru depistarea de noi re tării — expresie
riale cu peste o milioane mîndu-şi satisfacţia pen din ţară. chizitori ca Floarea Diniş, mul haldelor menajere de surse de materiale refolo- eratismului orînih
sibile, optimizarea trans
iei —. la creşterea efici tru grija constantă a Astfel, planul valoric a Ioana Chiriac, Ana Ciclo- unde nu sînt recuperate tre socialiste — «
19.00 Miniaturi ii
enţei în întreaga activi partidului faţă de oame fost depăşit cu 54,7 milioa veanu, Tudorache Popes decît cantităţi minime. S-a portului cu mijloacele pro 19,30—20,00 Emisiu
tate nii muncii, ei s-au anga ne lei. La materiale refolo- cu, Ursica Paştiu şi. alţii apreciat în acest sens că prii. Acestea zor contribui rară; Romanul p
Relevînd toate aceste jat să se mobilizeze e- sibile metalice realizările ia recuperarea în 1982 — man al contempi
Cenaclul literar d
realizări, cit şi altele din xemplar în producţie reprezintă 305,33 la sută, aşa cum se subliniază în „Ca un fagure r
domeniile cercetării şi penti;u a contribui la re la materii prime do origi Toate materialele c u v î n t a r e a tovarăşu de prof. univ. c
modernizării producţiei, cuperarea pînă la sfîrşi- ne animală 306,43 la sută lui Nicolae Ceauşescu la Tobăneanu; I.jtf
investiţiilor, social-cul tu tul anului a 30 la sută etc. în ceea ce priveşte refolosibîle —- în circuitul şedinţa comună a C.C. al uără şi tlnârtil
Cronică literară.
rale etc., darea de seamă din valoarea compensaţii planul pe sortimente, rea P.C.R. şi a Consiliului Su
orezentată în faţa repre lor alocate din bugetul lizările sînt, de asemenea, productiv prem al Dezvoltării Econo
zentanţilor oamenilor statului. demne de remarcat. S-au mice şi Sociale — a 30 la
sută din compensaţia ce se
muncii din combinatul Menţionînd că în anul recuperat şi valorificat în acordă oamenilor muncii, Id INEM/
hunedorean a subliniat şi trecut în colectivele lor plus 53 394 tone oţel, 2 503 n-au dovedit suficientă pre îndeosebi G.I.G.C.L., orga ea urmare a reaşezării pre
greutăţile întîmpinate de s-au înregistrat depăşiri tone fontă, 3 35 tone alumi- ocupare pentru recupera nizaţiile de U.T.C. şi de ţurilor la produsele agro- DEVA: Ziua ci
;
colectiv în îndeplinirea ale cheltuielilor de pro noase, 2 153,5 tone cărămizi rea tuturor materialelor re- pionieri, şcolile, cetăţenii alimentare. a unui tînâr varş<
ritmică a sarcinilor în ducţie, în special ale ce refractare, 366,6 tone tex folosibile. De asemenea, u- chiar, pot să-.şi aducă o Pentru Înfăptuirea aces iria); Stele de
producţie, unele de natu lor materiale, Gavrilă Să- tile. mari cantităţi de lînă, nele unităţi economice şi-au mai mare contribuţie la tui deziderat s-a făcut a- © Jocuri serioas
HUNEDOARA: P.
ră externă — nelivrarea lătioan, Cornel Dehelea- piei de porcine, ovine şi stabilit drept sarcini de strîngerea şi recuperarea pel reprezentanţilor condu i'ului (Flacăra);
ia timp sau deloc a unor nu, loan Dobrei, Irimie de nutrii. Nu s-au realizat predare cantităţi cu mult hîrtiei. cerilor unităţilor economi viaţa <ie familie
Însemnate cantităţi de Miică şi Remus Păţan au prevederile planificate la sub cele posibil a fi re Aşa cum s-a subliniat în ce invitaţi la adunare să gistul); Legătura
cărbune, minereuri de arătat că ele se datorează cupru, plumb, zinc, hîrtie cuperate". Alţi participanţi darea de seamă, planul va — seriile I-II
nea copilăriei m
fier, materiale refractare, neîncadrării în consumu (total) şi piei de bovină, ia discuţii, între care loan loric la materiale refolosi- acorde un sprijin eficient struct' 1) * pe?
T.J.R.V.M.R., să respecte,
electrozi, elemente de a- rile specifice la majori datorită in principal fap Bobora şi Nicolae Ivan. au bile în acest an este mobi Milă peni... j cei
liere, cilindri de lamina tatea produselor normate, tului cu unele unităţi — subliniat necesitatea îm lizator, cuprinzînd creşteri de fapt, prevederile lega rea); Poliţist sau
le, care stabilesc că unită
(7 Noiembrie) ;
re, rulmenţi speciali, plă nerespectării riguroase a Combinatul siderurgic Că- bunătăţirii condiţiilor de considerabile la toţi indi Olimpiada ’40 (
cuţe diamantate pentru disciplinei tehnologice, in lan, t.M.M.R. Suneria, I.R.E transport a materialelor a- catorii. Pentru realizarea ţile socialiste sînt obligate Centrala este
maşinile de cojit ş.a. —, suficientei preocupări în Deva, I.M. şi I.C. Orăşlie, chiziţionate, asigurarea u- lui au fost prevăzute o se să strîngă, să sorteze, să (Muncitoresc) ;
Procurorul acuză
dar s-a oprit, mai ales. ce priveşte folosirea ju întreprinderile miniere din riităţilor cu utilaje pen rie de măsuri, cum sînt: pregătească şi să livreze rul) ; LONEA:
la neajunsurile manifes dicioasă a energiei şi Valea Jiului — nu şi-au tru pregătirea (presarea) dezvoltarea în continuare cantităţile de materiale re ţandăra (Minerul
tate în activitatea proprie. combustibililor, recupera onorat sarcinile contrac acestora. a reţelei de colectare, îm cuperabile contractate. LA: Viu sau moi
VASILE PÂŢAN
, Astfel, au fost subliniate rea energiei termice, a toresc); AN IN O/
toarcere*» . lui
concret, în spiritul auto- materialelor secundare. (Munciiî\V sc ) ' 1
exigenţei şi responsabili Deşi în adunare nu Clinele (Retezatul
tăţii muncitoreşti, princi s-au dat răspunsurile op epăşirea cu 2—13 mulate în vederea creş îmbunătăţirea calităţii Trai an Boţa, Viorica Sa- Zbor înalt. (Stau*
palele deficienţe care time la toate problemele D procente a produc terii preocupării consiliu produselor, întărirea or jin, Ion Drăguş, Octavian GURABARZA: N
(Minerul);
ORAŞ
şi-au făcut loc în activi supuse analizei oamenilor ţiei globale, marfă lui oamenilor muncii pen dinii şi disciplinei, intro Sabău, Ion Angaliţa, Gri- lismanul toreado
tatea fiecărei uzine şi sec muncii, deşi n-au fost şi nete, cît şi a benefi tru asigurarea unei apro ducerea de noi tehnologii, gore Man, Petru Stăncu- tria); Totul este
(Flacăra);
GEOA
ţii dar şi in stilul de găsite toate soluţiile me ciilor planificate pe anul vizionări corespunzătoare grija faţă de condiţiile lescu şi al altor vorbitori îmi sare ţandăra
muncă al biroului execu nite să ducă la înlătura trecut reprezintă rezul cu materie primă, de ca- de muncă în secţii, creş s-a_ desprins hotărîrea fer cultură): HAŢEG
tiv şi al consiliului oa rea rapidă a unor greu tate meritorii care reflec mă a muncitorilor tipo (Dacia); BRAZI:
menilor muncii pe com tăţi cu care se confruntă tă rodnicia activităţii des grafi de a acţiona în spi rul; CALAM: Va:
ţel or (Casa de
binat. în acest început de an făşurate în anul trecut Spre realizări mai bune ritul exigenţelor formula SIMBRIA: ldiu:
Raportîndu-se în per colectivul siderurgiştilor de către colectivul de oa te în documentele de i Brazilia (Mureşu
manenţă la sarcinile ce hunedoreni, totuşi dezba meni ai muncii de la Ti partid, al cerinţelor nou- j Con fi den ţe (Lu m
revin siderurgiştilor hu- terile au relevat frămîn- pografia Deva. Adunarea l a toţi indicatorii lui mecanism economico-
nedoreni din expunerea tările colectivului, căută generală a oamenilor financiar, neprecupeţind !
: t o v a r ă ş u l u i Nicolae rile tuturor celor impli muncii de la această u- nici un efort pentru rea IV RE MEi
Ceauşescu, secretarul ge caţi în producerea fontei nitate, departe de a ma litate şi în scopul folosi terea dotării tehnice, lizarea în condiţii irepro
neral al partidului la re şi oţel ului hunedorean nifesta automulţumire fa rii cu randameţit ridicat asigurarea pieselor de şabile a indicatorilor de
Timpul probaţi
centa şedinţă comună de pentru găsirea celor ţă de ceea ce s-a realizat, a bazei tehnico-materiale, schimb, ridicarea nivelu plan pe acest- an. Punînd ziua de 17 febre
lucru a C.C. al P.C.R şi mai viabile căi de redre a reliefat însemnatele po oamenii muncii au dez lui pregătirii politice şi un accent deosebit pe ca Vremea va conţi
a Consiliului Suprem al sare a activităţii, angaja sibilităţi existente pentru bătut în spirit critic şi profesionale ale lucrăto litatea lucrărilor, pe res încălzească. Ceru
Dezvoltării Economice şi rea unanimă a comuniş a ridica la cote superioa autocritic, cu exigenţă şi rilor, creşterea producti pectarea termenelor de rlabil, prezentînd
temporare. Pe
Sociale, la hotărîrile a- tilor, a tuturor oameni re de eficienţă întreaga răspundere sarcinile ce vităţii muncii şi reduce execuţie şi diminuarea ploua slab. Vîntu
doptate cu acest prilej lor muncii în bătălia pen activitate economico-fi- le revin şi măsurile ce rea cheltuielilor materia consumurilor specifice, s-a moderat, cu ii
participanţii ia dezbateri tru realizarea ritmică a nanciară pe anul 1982, trebuie întreprinse în le au fost aduse în prim- reliefat că există real îocale în sudul
au analizat cu responsa fiecărui indicator, pentru pentru a înfăptui în cele scopul amplificării rezul planul dezbaterilor. mente condiţii ca indica de pînă la 60 k
sud-est. Tentper:
bilitate toate obiectivele cît mai mult oţel dat e- mai bune condiţii anga tatelor de producţie în a- Din cuvîntul tovarăşilor torii economici şi de efi nime vor fi cup:
pe care le au de realizat conomiei naţionale. jamentul asumat în în cest an. Probleme cum Iolanda Iepure, Ana Ba- cienţă să fie îndepliniţi minus 9 şi 0 grai;
în acest an. în producţie, trecerea socialistă. sînt: economisirea ener la.şfi, Nina Privantu, Ni ritmic. maxime între 5
de. Izolat, eondit
căutînd cele mai bune MIRCEA LEPÂDATU Pe lingă cerinţele for giei si- materiilor prime, colae Hada, OtvBs Geza, N. TÎRCOB ducere a poleiul