Page 55 - Drumul_socialismului_1982_02

ilîERCURî, 17 FEBRUARIE 1982 pag. 9

MUNCA SPORNICA — SINGURA CALE PE CREŞTERE R E F L E C Ţ I I #
Etalonul calităţii muncii -
A VENITULUI NAŢIONAL, A NIVELULUI PE TRAI -
Iarna aceasta, una dintre
AL ÎNTREGULUI POPOR nivelul pregătirii studenţilor 1 cele mai lungi şi mai greh
cunoscute pe meleaguri
* «te-
mi fi în actuala sesiune de e- Alta este situaţia studen­ nedorene in ultimii ani, iar­
tU Recuperarea resfanfefor la cărbune xamene de la Institutul ţilor din anii terminali. na aceasta cu aiita ghea{&,
de piinc Petroşani — şi Că aşa stau lucrurile împotriva căreia s-au luptai
b (Urmare din pag. 1) de peste 2 300 tone, ceea lelalte sectoare pot face mai ales în prima parte a ne-am convins prin sonda­ drumarii şi şoferii, ba chiar
ce înseamnă că, de fapt, progrese în activitatea de acesteia — eforturile depu­ jele efectuate în amfitea­ şi locatarii din cartierele un­
Da, aceasta ar fi o cau­ acest colectiv duce, cum producţie. De fapt, între­ se de cadrele didactice în tre şi laboratoare, în plină de asociaţiile au dovedit a-
ramu- pregătirea studenţilor n-au desfăşurare a examenelor.
ză, dar una dintre cele s-ar spune, tot greul mi­ gul colectiv este hotărîţ devărat spirit gospodăresc,
care pot fi eliminate. Pen­ nei. Acest lucru nu s-a să acţioneze în spiritul o- prea fost răsplătite cu re­ Buna pregătire, seriozita­ iată iarna tinde să se im-
omică j tru că de buna întreţinere rientărilor şi indicaţiilor zultatele aşteptate. Din cei tea acordată studiului erau blinzească şi gheţurile ei se
«Dus- ! produs însă întîmplător. 3 000 de studenţi ai facul­ evidente. în amfiteatrul nr.
cuinuî a utilajelor ţi a căilor de Dacă brigăzile sectorului date de tovarăşul Nicolae micesc mereu sub raze de
acces nu poate fi făcut se prezintă cu planul rea­ Ceauşescu la şedinţa co­ tăţii de mine, circa 1700 4 — studenţi din grupa soare tot mai îndrăzneţe.
Ciclul răspunzător altcineva de- — din anii I—III — au 1192, anul V-mine, cei care La vară, lingă o bere sau
lut» : lizat şi au front de lucru mună de lucru a C.C. al intrat în examene în pri­ peste cîteva luni vor fi in­ altceva răcoritor, nu acum
. Pre- cît colectivul întreprinde­ corespunzător sarcinilor dc P.C.R. şi a Consiliului Su­ ma parte a sesiunii. Rezul­ gineri, prof. univ. dr. ing.
rii. înţelegem că lipsa a
I lliij 100 de oameni din efectiv plan, se înţelege că orga­ prem al Dezvoltării Eco­ tatele ? 70 la sută din stu­ Dumitru Fodor, rectorul
a dereglat oarecum plasa­ nizarea producţiei şi a nomice şi Sociale, privind denţi au promovat. Ceva institutului, şi asis. univ.
rea la întreţinerea utilaje­ muncii constituie preocu­ recuperarea treptată în a- mai... bine s-au comportat Boyle Aristid urmăresc, nu faţă pentru
lor, dar aceasta nu în­ parea de bază, iar în pri­ cest an şi in anii viitori a studenţii anului II-mine, fără satisfacţie, evoluţia
seamnă că se poate conti­ vinţa disciplinei, după cum restanţelor clin 1981, astfel subingineri (81 la sută pro­ studenţilor. întrebările pu­
nua aşa. Mai ales că nici aflăm, s-au făcut paşi im­ îneît pe cincinal să reali­ movaţi) şi cei de la secţia se aşteaptă răspunsuri ca­
profundă a studentului. Şl fierbinţeala veri
în abataje n-a fost reali­ portanţi înainte. Oamenii zeze integral prevederile topografie, subingineri f76 re să definească gîndirea
la sută). O situaţie deloc
0 lin­ zată în toate cazurile pro­ au înţeles că indisciplina de plan. Minerii de la Dîl- favorabilă au înscris în Septimiu Cîmpeanu, Euge­
ii T,(I0 ductivitatea muncii. Acest nu îi afectează numai pe ja vor susţine prin fapte
levista sesiune studenţii anului I- nia Ciobanu, Mihaela L. ce o să vină
melo- indicator a fost realizat ei, ci întregul colectiv al de muncă recentele măsuri
! ştiri; doar la ' sectorul I, singu­ sectorului sau minei şi, în de corelare şi majorare a
ultăto- felul acesta, s-au redus ca­ preţurilor la produsele a- Sesiune de examene ia I.M. Petroşani
1 ştiri; rul care are sarcinile la zi
; 10,30 zurile de părăsire a locu­ groai imentare, contribuind,
10,50 îndeplinite, atît in luna lui de muncă, schimburile prin roadele muncii lor, mine, ingineri pentru ex­ Cherec, mulţi studenţi o
acest. 'ţnuSrie, cit şi în prima ploatări subterane şi ai a- dovedesc. în laboratorul de cind destui dintre noi, alu-
tin de 1 se suprapun, s-a îmbună­ la recuperarea în acest an necind şi căzind, o bleste­
rusclul decadă a lunii februarie. tăţit aprovizionarea locu­ a cel puţin 30 la sută din nului l-mine, ingineri pen­ instalaţii mecanice minie­ măm, la vară gheaţa devine
citate ; Depăşirea de la începutul rilor de muncă. Avînd e- tru exploatări la zi. re — moment emoţionant.
; 12,05 volumul compensaţiilor a- — Intr-adevăr, rezultate­ Studenţii grupei 1211, anul chiar o binefacere. Dar, a
loritlui anului la acest sector este xemplul sectorului I, şi ce­ cordate de stat. cărei... facere costă mult,
rizont le nu sînt pe măsura aş­ IV-mine, ingineri, au ofe­ căci acei ca Iu pi de gheaţă
Avan- teptărilor. Pentru că pre­ rit conf. univ. dr. ing. Ma-
13,00 gătirea sesiunii de exame­ ria Hirian un buchet de atit de căutaţi şi doriţi, şi
Clubul ne am început-o din pri­ garoafe, însoţit de urarea întotdeauna, exact cind e
tin tic 0 necesitate obiectivă, actuală mai cald, sînt atît de puţini...
mun- ma zi a anului universi­ de sănătate şi succese pen­ înseamnă apă Îngheţată cu
î eco- tar, prin măsuri diversifi­ tru cei 25 de ani de acti­
in de cate, după cerinţe — pre­ vitate prodigioasă la cate­ consum de energie electrică.
farni- Şi-alunci, cind iama aceasta
î fan- Corelarea preţurilor de vînzare ale ziarelor cizează conf. univ. dr. ing. dră. Poate şi acest mo­ a umplut toate riurile şi ia­
opula- Cornel I-Iirian, decanul fa­ ment a însufleţit climatul
: 20,00 cultăţii de mine. examenului, fără a-i ştirbi zurile cu sloiuri de gheaţă
Scară absolut gratuită, nu e un pă­
ţi şti- şi revistelor cu cheltuielile de editare — Aceste cerinţe au in­ din exigenţă. Din cei 27
in de clus şi măsuri de omoge­ studenţi prezenţi, primii cat să o privim cum tot na­
inore; nizare — dacă se poate trei au ieşit de la exame­ tura ce ne-a dat-o o distru­
; 23,00 Tipărirea unui ziar sau lor şi revistelor au rămas de difuzare, ajungem la con­ nul de instalaţii mecanice ge ? !
23,30— a unei reviste presupune, aceleaşi de peste 20 de ani. cluzia că reaşezarea preţu­ spune aşa — a cunoştin­
t noc- ca în orice activitate eco­ Dacă ne referim numai rilor de vînzare a ziare­ ţelor acelor studenţi din a- şi transport minier cu no­ Am văzut şi am băut bere
nomică, efectuarea unor la ziarele care apar în ju­ lor, corelarea acestora cu nul I la care s-au consta­ te de 10 şl 8; Breban Au- rece frapată cu gheaţă păs­
Infor- tat goluri în pregătirea u- gustln, Barambonie Reno­ trată din iarnă, gheaţă natu­
ctuali- cheltuieli : cu utilajele ti­ deţul Hunedoara — „Dru­ cheltuielile de editare a vat, Ion Dobrinescu. Şi cei
scipli- mul socialismului" — De­ devenit o necesitate obiec­ nor discipline — matema­ rală, care n-a costat decTt...
lârirca pografice, hîrtia, cerneala, tică, fizică, chimie ? de la tablă dovedesc pre­ preocuparea gospodărească.
:’aran- energia electrică, transpor­ va, şi „Steagul roşu“ — tivă. — în primul rînd ! Pen­ gătire temeinică. în amfi­ Preocuparea pentru tăiere o
numc- tul, retribuţiile muncitori­ Petroşani, — putem arăta Aşa cum. în price alt do­ tru ei am programat ore teatrul nr. 10, la grupa
itece ; ei in blocuri acceptabile co
reabă, lor, difuzarea etc. Aceste că, în timp ce preţul de meniu, aşezarea pe princi­ suplimentare de predare şi 1214, anul IV, ingineri, volum, în funcţie de posibi­
Dcz- cheltuieli trebuie să se re­ vînzare al acestora a ră­ pii economice a preţurilor, seminarizare; prin cercuri prof. univ. dr. ing. Nicolae
echili- găsească, în principal, în mas de 0,30 lei de peste corelarea lor cu eforturile de iniţiere am căutat să Leţu e bucuros să ne vor­ lităţi, pentru transport şi de­
ieţelor financiare efective, în sco­ bească despre Gh. lordn- pozitare în locuri ce şi varo
tleroo- preţurile de vînzare ale 20 de ani, cheltuielile efec-. ridicăm la un nivel supe­
noas- ziarelor şi revistelor. Dar, tive pentru apariţia, tipări­ pul asigurării recuperării rior orizontul cunoştinţelor ehe, Bokos Franclsc, Flo­ se menţin la temperaturi
atere ; cheltuielilor şi desfăşurării lor, iar sesiunea de exa­ rin Pop — studenţi de no­ scăzute. Avem în judeţ şi
•elive ; în timp ce în ultimii ani rea şi vînzarea lor au cres­ locurile de unde să luăm
lite- ■preţurile la hîrtie, cernea­ cut simţitor. Astfel, încă unei activităţi economice mene propriu-zisă am în- ta 9 şi 10. „Ieri, la grupa
e, ro- de la 1 ianuarie 1981, chel­ optime, tot aşa şi în dome­ tîmpinat-o prin lecţii re­ nr. 1215, am fost obligat din abundenţă gheaţă ; avem
eităţii; lă, energie, transporturi, la niul editării presei, nece­ capitulative, prin discuta­ să dau doar trei note de şi locuri - chiar şi naturale
‘Vninn; utilajele tipografice au tuielile de tipar au cres­ sitatea reaşezării preţurilor rea tematicii de examen.
nierc", cut cu peste 100 la sută, 7, în rest 8, 9 şi 10. Stu­ - unde o putem depozita;
Gh. 1. crescut, iar retribuţiile de vînzare în raport cu Şi, totuşi, cum spuneam, denţii au dovedit nu numai avem şi unităţi, chiar foarte
ira ti- muncitorilor tipografi, ca iar de circa patru ani cos­ costurile pentru hîrtie şi sesiupea de pînă acum nu un studiu serios, ci şi ma­
■riitor; tul bîrtiei s-a majorat cu s-a ridicat la pretenţiile turitate profesională". multe, de prolii ce vor avea
ale tuturor oamenilor mun­ aproape 100 la sută. Dacă tipar, cu celelalte cheltu­ noastre. Desigur, o cauză Fără îndoială că prin re­ la varo mare nevoie de
cii, au cunoscut majorări luăm In calcul şi creşterea ieli devine o problemă ac­ este şi slaba experienţă a zultatele bune înscrise de gheaţă, care nu se vor mai
succesive, preţurile ziare­ cheltuielilor de transport si tuală, importantă. studenţilor din anii mici. studenţii din grupele nr. justifica după tradiţie în fa­
1219 (anul IV-mine, ingi-
ţa consumatorilor „nu avem“
neri), nr. 1200 şi nr. 1193
(anii V-mine, ingineri) şi sau „s-a terminat gheaţa“.
uştere
i (Pa- din alte grupe rezultatele Să dovedim că avem şi ini­
ineaţii sesiunii pe ansamblu vor ţiativă, spirit gospodăresc.
Irta) ; fi mai bune. Dar prezenţa
iii ae- Sugerăm aceasta unităţilor
ie din slabă în examene a ani­ de alimentaţie publică şi ce­
derur- lor mici rămîne o proble­
singe mă căreia conducerea in­ lor ale turismului, ba chiar
; Pîi-
(Cou- stitutului trebuie să-i acor­ şi cantinelor-restaurant de în­
iANI *- de o atenţie specială. Şi treprindere. Sugerăm şi aş­
(TJni- aici trebuie să-.şi spună qu-
tevent teptăm cu nerăbdare primul
PENI : tîntul competenţa, răspun­
ural) ; derea politică şi profesio­ semn de recepţie a... sem­
emisie nală a fiecărui cadru di­ nalului nostru.
CAN : Uiiitatea dc bunuri metalice Brad — acesta este colectivul care execută ultima verificare a umbrelelor. dactic.
ceafă- Foto: VIUGIE ONOIU
sare LUCIA LtCIU NICOLAE STANCIU
'ETKI- e — - a a _ «_ a _ o__________ u __ o w ____ • „o _ a „ »_»
lunci-
: în­
eci o ba! , ,,Acum trei decenii, Io 16 României". Szabo lldiko, Neli
2ANI : r ebruarie 1952, meşteşugarii Trei decenii de ia înfiinţarea Cooperativei Dăngeanu, Rodica Lăpâdfi-
3RAD: I din oraşul nostru şi-ou unit toni. Carmen Cosma, Puîti
roşie)l j forţele intr-o cooperativă. A- Ştefoni, Costel Stancu, Auri­
a Hae !
: Ta- : niversăm deci 30 de ani de meşteşugăreşti „Retezatul" din Haţeg ca Ardelean, Viorel Prejban,
i- (Pa- : existenţă, de activitate mai Tiberiu Neiconi, Marian Gber-
a'«oste ! bine zis". Aşa şi-a început gan sînt cîţiva dintre cei ca­
-BAI :
»sa de relatarea loan Murgoi, se­ zugravi, tinichigerie şi sitărie. în 1981, peste 1,5 milioane lizări de prestigiu o contri­ atelierele meşteşugăreşti : ti­ re, după ce au pus de-o par­
«rleone cretarul organizaţiei de Treptat, numărul prestărilor lei. buţie deosebită şi-au adus nichigii, zidari, cojocari, croi­ te acul şi oţa, foarfecă $
■rgălo- partid a Cooperativei meşte­ de servicii s-a extins, ajun- Deosebita amploare ce a deopotrivă toţi membrii coo­ tori, tîmplari, lenjerese, coa­ briciul, cuiele şi ciocanul,
perari-
ftiră) ; şugăreşti „Retezatul" din gînd azi la 131, desfăşurate cunoscut-o activitatea meşte­ peratori. feze, cizmari, blănari etc. încheind o zi rodnică de
i mtss Haţeg. în 44 unităţi noi, dotate cu şugărească, diversificarea ser­ Din experienţa şi vechimea Toţi tinerii meşteşugari, în­ muncă, s-au întîlnit pentru a
II,IA : Am reţinut, din discuţia cu mobilier şi utilaje moderne. viciilor, creşterea numărului de peste 25 de ani în me­ cadraţi la „Retezatul", s-au cîntaj a dansa sau a r.cita,
membrii consiliului de con­ De la 65, numărul membri­ de membri, a făcut posibilă serie a unor cooperatori ca calificat în atelierele coope­ întllnir: la care Ştefan Gat,
ducere al unităţii, că doresc, lor cooperatori a ajuns la desprinderea şi conturarea Ionel Alimpescu, Eugen Nei­ rativei. S-o făcut simţit şi croitor, cu o vechime de
prin intermediul acestor rîn- 349, circa 80 la sută desfă- din cooperativa „Retezatul" a coni, Dumitru Balintoni, Tran­ aportul tinerilor meseriaşi la peste 27 de ani în meserie,
duri, să aducă mulţumiri şurîndu-şi activitatea în cele unei a doua cooperative, dafir Oprişoni, Petru Pasco- realizările obţinute. Faptul a avut cele mai multe pre­
membrilor fondatori ai uni­ două mari complexe din Pia­ „Haţegana", renumită în ţa­ tescu - responsabili de uni­ că s-a obţinut o valoare de zenţe în calitate de instruc­
tăţii, printre care Leontin Blă- ţa Unirii şi strada M. Emi- ră şi străinătate prin produ­ 1 547 lei la prestările de ser­ tor de dansuri.
pentru tăţi, Nicolae Munteanu, Cos-
1982 ! jan, primul preşedinte al nescu, construite în 1964 şi, sele de artizanat şi confecţii. tică Micloşoni, Schenk Nor- vicii pe locuitor este şi un Acum, la aniversarea a trei
să se cooperativei, Dan Alexa, Cor- respectiv, în 1977. Printre ce­ La depăşirea planului de bert, Matei Timaru, Ştefan merit al tinerilor, care repre­ decenii de muncă şi realizări,
fi va- neliu Neiconi, Carol Mărun­ beneficii, în 1981, cu peste zintă 30 la sută din persona­ gîndurile celor care zi de zi
. ou rări le mai noi activităţi înfiinţa­ Gal, Domiţian Prejban au
ari va ţel, celor care azi sint pen­ te se numără ; picturi-firme, 300 000 lei, la realizarea a învăţat şi cei tineri. lul unităţii. Tot ei au cinstea apelează la serviciile atelie­
: sufla sionari, ca George Marginea- copiat acte, sculptură în poşte două milioane lei din de a fi păstrat şi continuat relor se îndreaptă cu recu­
sificări nu, Sofia Suciu, Epereş Ko- confecţiile executate din ma­ Calificarea şi policalificarea tradiţia formaţiilor proprii de noştinţă spre meşterii care
aiului, lomon, Maria Stancu ş.a. Sînt lemn, auto-moto, atelierul de teriale refolosibile, ceea ce a constituit de-a lungul ani­ dansuri, de teatru, grup şi i-au servit prompt şi conştiin­
ră din săpun şi luminări, plapume- lor şi constituie şi azi o pre­
le mi- cei care şi-au început acti­ rie, sifonerie, recondiţionări reprezintă 10 la sută din solişti vocali şi, astfel, să cios, spre cei care, crescuţi
; între vitatea în spaţii închiriate, cu planul total al cooperativei, ocupare care stă în centrul reprezinte unitatea sau ora­ şi formaţi aici încă de îa
tr cele utilaje rudimentare ale foşti­ obiecte de folosinţă îndelun­ la depăşirea planului pro­ atenţiei conducerii cooperati­ şul Haţeg in confruntările cu vîrsta care le-a permis înca­
0 gra­ gată şi de uz casnic şi gos­ vei. Peste 'ăOO de persoane
fi pro- lor proprietari, pe ansamblul ducţiei marfă cu 247 000 lei alte formaţii artistice din ca­ drarea, conduc azi unitatea 1
cooperativei existînd doar ac­ podăresc, membrii acesteia şi a producţiei nete cu au fost calificate în toate drul fcv’oi de mosă a Festi­ preşedintele Ion Vlaiconi Ş\
tivităţile de croitorie, zidari- din urmă realizînd peste plan, 759 000 lei, ca şi la alte rea­ meseriile care se practică în valului naţional „Cîntarea contabilul şef Emil Şelariu.