Page 58 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 58
5>ag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ?55î
ÎN DEZBATEREA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID
_ ______ ___ _ _____ ___________ ________ _____ ______ ___________________1_____ ______ ___________ _______________________
inPELEVIZH
Măsuri pentru realizarea exemplară a sarcinilor de pian pe acest an, recuperarea 11.00 Viata satului
13jt)0 închirierea pr
lui
15.00 Telex
restanţelor di 181, acoperirea, prin sporuri ie producţie, a compensatîlior acordate ie stat 16,05 Viaţa cultural
17.00 Studioul tineri
18.00 închiderea pi
lui
20.00 Telejurnal
Cuvîntul de ordine al îurnaliştilor — Să folosim cu eficienţă fiecare 20.25 Actualitatea ci
20,45 Memoria tlocu
21,10 Program mu;
doric
înaltă răspundere în rezervă Internă 21.25 La frontierele
terii — serial
Episodul 2
îndeplinirea sarcinilor treprinderii „Vidra" Orăş- zervelor interne, pentru Benjamin Roşu. „Etichete 21,50 Meridianele <■
La secţia confecţii a În
le confecţiilor pe care le
creşterea calităţii produse
22,15 Telejurnal.
tie există o organizaţie de lor pc care le realizăm. realizăm poartă emblema
Adunarea generală de cu si Grigore Certelaru au în condiţii mai grele de
dare de seamă si alegeri — arătat că a existat o slabă muncă, preciza şi maistrul partid cu sarcini bine de Oare am recuperat timpul „lux"' şi „extra lux". Tre
moment de analiză compe preocupare din partea fac loan Nicuiescu. Cu toţii finite în activitatea politi- de producţie pierdut prin buie să veghem permanent
tentă, responsabilă a acti torilor de conducere, a trebuie să punem umărul co-economică a unităţii şi mutarea secţiei de creaţie ? ca această emblemă să ne
vităţii economice si politi maiştrilor pentru respecta la realizarea ritmică a pro a localităţii. Comuniştii din Trebuie doar să ne anali reprezinte". Asemenea pro BUCUREŞTI l:
bleme s-au ridicat în adu
ce desfăşurată de comu rea .disciplinei tehnologice, ducţiei, sa recuperăm res organizaţie, conştienţi de zăm bine fiecare, să pri nare şi la asemenea între dioprogramul dimii
vim cu ochi critic la noi
această realitate, -nu pot fi
Radiojurnal ;
8,00
niştii din schimbul „C“ de că nu s-a realizat întotdea tanţele înregistrate în a- indiferenţi faţă de rezul înşine şi la cei din jur şi bări comuniştii au dat răs presei; 8,10 Curiei
la secţia a II-a furnale una o urmărire consecven ceastă perioadă trecută de tatele muncii lor., care a- vom vedea unde şi cum punsuri care dovedeau că tliilor; 9,00 Buletin
din cadrul Combinatului tă a activităţii din secto la începutul anului". fectează (pozitiv sau nega trebuie să acţionăm. De e necesară o mult mai ma 9.05 Răspundem ;
siderurgic Hunedoara — a rul de încărcare, că au fost „Avem o mare răspunde tiv) îndeplinirea indicato aceea cer noului birou să re si mai responsabilă an iilor; 10,00 Buletin
10,03 Tribuna radi
creat cadrul favorabil dez o serie de defecte electrice re faţă de societate pentru rilor de plan pe economia fie mai exigent, să se ma gajare pentru a realiza pro Program de muzici
baterii în spirit partinic a- şi mecanice pe platforma tot ce ne oferă nouă, oa oraşului. De aceea, în re nifeste penetrant în pro ducţia planificată. Iar ne 10,35 Formaţii artii
tît prin conţinutul dării de furnalelor, care -au conclus menilor muncii. Angaja centa adunare de dare de blemele economice acute a- cesitatea folosirii la maxim lare; 11,00 Buletin
11.05 a ' "tern copi
seamă cit şi prin discuţiile la o funcţionare redusă a mentele asumate in între seamă şi alegeri a organi le secţiei, să pună mai a fondului de timp, a tu lui; 11,35 Publici!
participanţilor. Majoritatea agregatelor. cerea socialistă trebuie rea mult accent pe educarea turor rezervelor interne Buletin «le ştiri;
celor care au luat cuvân „Cu asemenea situaţii nu lizate integral, chiar depă zaţiei ele partid au anali politică a muncitorilor ca pentru recuperarea fiecărui comoara folcloruh
zat cu răspundere activita
12,15 Magazin l.eht
tul s-au angajat să acţio trebuie să ne întîlnim în şite, sublinia Alexandru fiecare om să ştie de ce centimetru de materie pri ţific; 12,45 Avat
neze cu fermitate pentru Î982, arăta Emil Moga. Gherghel. Schimbul nostru tea politică desfăşurată în trebuie să-şi facă datoria mă, respectarea cu exigen Radio-Tv.; 13,00 II
condiţiile în care colectivul
realizarea exemplară a Trebuie să ne reconside trebuie să dea aproape şi faţă de unitatea în care 3 ; 15,00 Club un
16.00 Buletin de ţ
planului pe acest an, re răm întreaga activitate. 2 500 tone de fontă peste a avut de întimpinat mul lucrează, şi faţă de el în ţă a ordinii şi disciplinei Cîntcce revoluţion
te greutăţi in aproviziona
cuperarea unor restanţe cît Numai aşa vom putea ob plan. Dar pentru aceasta suşi. Pentru că toţi avem (aspecte asupra cărora au Tehnică şi organi;
şi pentru acoperirea inte ţine o sporire a producti îi rugăm si pe colegii noş rea cu materii prime — o mare răspundere şi tre insistat în dezbateri comu gricultură; 16,40 1
nistele Maria Galea, Elena
problemă cheie în îndepli
cele satului romă
grală şi în scurt timp a vităţii muncii. Trebuie să tri dc la cocserie şi aglo- nirea sarcinilor de plan. buie să contribuim la aco Brânduşa, Maria Vasiliu, temporan; 16,55 S
compensaţiilor băneşti a- reducem în continuare con merator să ne ajute, ridi- Nerealizările la indicatorii perirea compensaţiilor bă Opriţa Hoţie, Takacs Ele dicului; 17,00 B
cordate de stat. sumurile specifice. Este de cînd necontenit calitatea de bază ai planului secţiei neşti pe care statul le a- na, Maria Curuţ, Marinela ştiri : 17,05 Odă
Deşi in această secţie şi datoria noastră, este răs produselor ce ni le furni cordă pentru mai buna măn«'; 17,25 Te a
cînt, patria mea;
mai ales pe acest schimb punsul ce-1 dăm conducerii zează, să aibă o constanţă s-au resimţit în întreaga corelare a veniturilor noas Matei) au devenit direcţii rele serii; 20,00
activitate economică a în
de acţiune ale noului bi
s-au obţinut rezultate bune de partid şi de stat pentru in livrarea acestora. Numai treprinderii. „Ce măsuri tre cu noile preţuri. rou a! organizaţiei de nai; 20,10 Tinerii
(o depăşire la producţia de grija ce ne-o poartă". aşa ne putem încadra şi „Să avem tot timpul .în partid, care în adunarea ţii prezent — proi
zi cal; 20,30 Radi
fontă de peste 50 000 tone, întrucît valoarea compen in consumurile specifice, politice trebuie să între vedere că produsele pe ca generală s-a angajat să 22.00 O zi intr-o
prindem ?“. „Cum să ac
o economie de 1 750 tone saţiilor şi a alocaţiilor de numai aşa poate fi sporită re le realizăm vor fi pur mobilizeze colectivul sec Bijuterii muzicali
cocs şi o reducere a con stat pentru copii, de care cu 5 procente productivita ţionăm ca, în condiţiile în tate tot de muncitori, de ţiei confecţii la o activita 5.00 Non stop mu
turn.
sumului de gaz metan etc.), beneficiază oamenii mun tea muncii, prin utilizarea care şi în continuare ne oameni ai muncii, şi, deci, te mai bună, mai spornică
comuniştii nu s-au declarat cii din această secţie, a- intensivă a capacităţilor de vom confrunta cu proble n-avem voie să nu ne res pentru a recupera rămîne-
mulţumiţi cu ceea ce au junge aproape la un milion producţie". mele slabei aprovizionări pectăm semenii dîndu-le rile în urmă şi a se ală IC IN6WM
realizat, nu au putut tre de Tei, comuniştii au hotă Aşadar, cuvîntul de or cu materii prime, să ridi confecţii care nu ne ono tura efortului comun de a-
ce cu vederea unele nea rât ca aceste valori să fie dine al tuturor comunişti căm activitatea economică, rează" — preciza comunis coperire integrală şi în
junsuri din activitatea lor recuperate prin reducerea lor din acest schimb de la să ne realizăm sarcinile de tul Iosif Pasca, abordînd scurt timp a compensaţii DEVA: Yankeii
cum ar i'i inconstanţa ca consumului de cocs mărunt furnale este răspunderea plan, să recuperăm restan problema creşterii calităţii, lor ■ băneşti acordate ca I-XI (Patria); Un
iraterestru (Arta'
blaţii fontei. Lăsînd la o (cu 1 kg' pe tona de. fontă), desăvîrşită pentru tot ce ţele clin 1981, să contribu problemă viu dezbătută în urmare a corelării preţuri DO AR A: Pietoi:
parte cauzele externe care prin diminuarea cu 0,6 lei înfăptuiesc, pentru produc im la. acoperirea compen adunare şi de comunistele lor do desfacere cu costu (Flacăra) ; Cai
au contribuit în mare par a cheltuielilor materiale, ţie, faţă de însemnatele o- saţiilor băneşti acordate de Maria Pavel, Eugenia Bo rile de producţie. strălucitoare (Sid<
te la declasarea unor can ceea ce va contribui la e- biective ce le stau în faţă, stat ?" au fost întrebări la ra, Marioara Benţa, Victo- Căpitanul răzbun;’
Castelul clin Car
tităţi de fontă, participanţii conomisirea a peste 900 000 obiective care înseamnă care comuniştii din orga LUCIA LIC1U structorul) ; PE'
la dezbateri, printre care lei. dezvoltarea în continuare a nizaţia de bază a secţiei Un şerif extratc
Campion
nirea);
Gheorghe Adam, Junie Lu „Beneficiem cu toţii de economiei, creşterea bună confecţii au încercat să iembrie); LUPEN
dovic, Emil M'oga, Alexan o compensaţie în valoare stării întregului popor. răspundă, eăulînd neajun Tot* indicatorii de plan stelelor — seriile
dru Gbo>'!*ho3, Emanoil Di- de 210 lei, deoarece lucrăm D. CORPADE surile din munca politică, turul); VULCAN
mai cu seamă cele care ră dată în viaţă
vizează folosirea fondului sint importanţi şi trebuie ruJ); LONEA: A
de timp, gospodărirea ju (Minerul); PETJ
sau
mort
(Mu
dicioasă a materiilor pri ANI NO A.SA : :
me, valorificarea tuturor realizaţi Integral lmereţia (Munci
rezervelor interne, creşte RICANI : Clinei»
tul); BRAD:
rea calităţii produselor, dis Relevînd realizările cu ca meşteşugăreşti a pus în faţa (Steaua roşie); (
ciplina de producţie, ZA: Noian a Rae
re colectivele celor şase sec noastră sarcini importante, OR A ŞTIE : Dc
— Ne-am confruntat în- ţii au încheiat anul 1981, da printre care realizarea de Concordia (Patri
tr-adevăr cu problemele rea de seamă prezentată în bunuri de consum şi servi te pentru toţi
obiective ale aprovizionă cadrul adunării generale a cii diverse, la un 'nivel ca GEOAGIU-BAl :
rii, dar aceasta nu ne scu organizaţiei de partid nr. 1 litativ superior. Calitatea, ţandăra (Casa <]
1IAŢEG : Corleo:
ză — mărturisea comunis a Cooperativei meşteşugăreşti sub toate laturile sale, tre BRAZI •- Alergă
tul Carol Graf. Sint şi cau „Moţul" din Brad a subliniat buie să constituie o preocu LAN : Vara
(Casa de cultur;
ze subiective. Noi dăm vi că, deşi s-au întimpinat pare de seamă pentru meş tarea lui Jupiter
na pe materia primă, dar greutăţi în domeniul aprovi teşugari, să acţionăm pentru SIMBRIA; Idi
să ne referim şi la preo zionării tehnico-materiale, s-a organizarea mai bună a pro Bra*/ilia (Mureş
C(
Ţe (Lun
Noua Staţie service „Dacia" Deva, secţia garanţii. Electricianul, auto Florea Bisor- cuparea noastră pentru va reuşit realizarea unor indi ducţiei şi a muncii în uni LARI: Prima
ea reglează sistemul tic aprindere şi alimentare la un motor „Daeia-lSOO". lorificarea mai bună a re- catori de plan. Producţia fi tăţi. în acest sens, consider (Minerul).
zică a fost depăşită cu 90 că şi atmosfera de lucru în
garnituri de mobilă, au fost secţii trebuie să se îmbună
Hotărî re unanimă pentru obţinerea reduse cheltuielile la 1000 tăţească. Dereglarea relaţii s $ PECT/
lei producţie marfă cu 7 lei,
lor între colegi influenţează
cheltuielile materiale cu 22 negativ procesul de produc 8 U RIC ANI (
unor rezultate superioare lei, iar beneficiile au fost ţie şi noi, comuniştii, trebuie PENI (ora 18)
muzicală „Seler
depăşite cu 101 mii lei. De
să intervenim pentru îmbu
asemenea, a crescut gradul nătăţirea climatului de mun de cultură a
Călan 0,f . speri
Comuniştii din organiza de oare dispune unitatea, pro.şabile a prevederilor te realmente posibilităţi ca de rentabilitate la 8,6 la su că, pentru preîntimpinarea ze de «toare**.
ţia de bază a fermei zoo în cuvîntul lor comuniştii planului. în perioada următoare tă, depăşindu-se nivelul me oricăror disensiuni" - a spus .Cornel Constan
tehnice de la C.A.P. Ra- Sabina Mert, Minerva Ar Subliniind însemnătatea producţia de lapte predată diu de 5,31 la sută, realizat Troian Cioară, maistru, şef Kiss si Zoia <
poltu Mare şi-au exprimat delean, Măria Marcu, Ele asigurării unei judicioase zilnic la fondul de stat să pe total cooperativă. de secţie. Toţi cei care au
încă o dată, în cadrul adu na Magda şi alţii au relie corelaţii între preţurile de fie ccl puţin dublată faţă Darea de seamă, a'ar mai luat cuvîntul şi-au exprimat
nării generale care a avut fat faptul că în acest an producţie şi cele de desfa de rezultatele înregistrate ales comuniştii care au luat deplina adeziune faţă de re
loc de eurînd. deplina re C.A.P. Rapoltu Mare, coo cere cu amănuntul, vorbi in luna ianuarie a.c. Pri cuvîntul, printre care loan centele decrete ale Consi
cunoştinţă şi satisfacţie peratorii si toţi producăto torii şi-au manifestat ho- mind cu deplină aprobare Manaţe, Ştefani Sabini, Ti- liului de Stat, subliniind că Kc/.uUal.rle ii
pentru grija pe care parti rii agricoli din localitate tărîrea de a. depune efor hotărîrea şedinţei de lucru beriu Slana, Nicolae Oan- ansamblul de măsuri luate de februarie 1!>82
Extr. I :
dul, personal secretarul vor beneficia de o impor turi stăruitoare în scopul comună a C.C. al P.C.R şi cea, Iosif Calo, Ileana Rîb partid şi de stat au in aten 10. 20. 2'
său general, t o v a r ă ş u l tantă creştere a veniturilor, livrării la fondul de stat a a Consiliului Suprem al s-ciu oprit pe larg, în mod ţie îmbunătăţirea condiţiilor Extr. a I t-a:
Nicolae Ceauşescu, o poar măsurile de îmbunătăţire unor cantităţi sporite de Dezvoltării Economice şi critic şi autocritic, asupra de viaţă, ridicarea bunăstării 23. Î2.
Fond do oişti
tă ridicării nivelului de trai si de sporire a retribuţiei produse agroalimentare, a- Sociale cu privire la rea neajunsurilor, subliniind că oamenilor muncii. Ei şi-au lei.
a! ţărănimii, tuturor lucră cooperatorilor — care pre dueîndu-şi astfel o contri şezarea preţurilor produse secţiile argăsitorie şi cojocă- exprimat totodată, hotărîrea
torilor din agricultură şi văd o majorare de circa buţie tot mai însemnată la lor agricole şi majorarea rie nu au, realizat decît 55 să facă mai mult în direc
întregului nostru popor. 25 la-sută — asigurînd un îmbunătăţirea aprovizionă preţurilor cu amănuntul la la sută din plan, că n-a e- ţia lărgirii producţiei de bu Vrem
înţeiegînd că măsurile raport mai echitabil, în rii populaţiei, la întărirea produsele agroalimentare, xistat suficientă preocupare nuri destinate populaţiei, să
luate pentru majorarea şi spiritul principiilor socia alianţei între clasa munci creşterea retribuţiei perso pentru extinderea şi diversifi folosească judicios baza teh- Timpul pro!
îmbunătăţirea corelării, pe liste, între veniturile oame toare şi ţărănime. Benefi nalului muncitor, a aloca carea prestărilor de servicii nico-materială existentă, să J8 februarie
principii economice, a pre nilor muncii din industrie ciind de cadrul stimulativ ţiei de stat pentru copii şi către populaţie (mai cu sea valorifice superior materiale va fi frumons
ţurilor cu amănuntul la şi din agricultură. Vorbito 'creat prin aplicarea noilor a pensiilor, comuniştii şi-au mă la secţia confecţii meta le recuperabile şi refolosibi- mult senin. Vj
slab, pînă la
produsele agroal i menta re, rii şi-au exprimat totoda acte normative adoptate de manifestat hotărîrea una lice). S-au făcut, de aseme le, să îmbunătăţească calita sud-esţ şi su
cît şi acoperirea compen tă satisfacţia pentru noile conducerea partidului, co nimă , de a nu precupeţi nea, referiri la calitatea sla tea produselor şi serviciilor, sificăn locale
reglementări cuprinse în muniştii care îşi desfăşoa nici un efort pentru creş bă a unor produse şi servi natului. Temp
saţiilor implică eforturi să aducă importante econo nime vor osc
sporite pentru obţinerea x proiectul Legii retribuirii ră activitatea în ferma terea continuă a producţiei cii, la nerespeclarea terme mii de materii prime, ener nus 8 şi mii
muncii în unităţile agrico
de rezultate superioare, le cooperatiste, care pre zootehnică s-au angajat să în sectorul zootehnic şi a nelor de execuţie, la tarifa- gie şi combustibili, contri iar cele maxi
10 grade. Din
realizarea unei producţii acorde maximă atenţie îm livrărilor la fondul de stal rea superficială şi necores buind astfel la realizarea tu se va semnal
agricole suplimentare în a- văd ridicarea .retribuirii bunătăţirii calitative a e- — temelie sigură a înfăp punzătoare a unor lucrări — turor indicatorilor de plan pe La munte,
fectivului de animale, ridi
muncii îngrijitorilor de a-
cest •ui. ţăranii cooperatori nimale la nivelul celei rea cării indicelui de natalita tuirii autoaprovizionării ceea ce a atras după sine acest an şi, implicit, la re moaşă şi, in
reclamaţii din partea solici
teritoriale, a ridicării nive
dă. Cer varia
cart' lucrează în ferma zoo lizate de muncitorii din te, sporirii producţiei si lului de trai al •••-—oriilor tanţilor. cuperarea integrală a com derat, cu in te
pensaţiilor acordate de stat.
tehnică se străduiesc să l.A.S. cît şi a pensiei în productivităţii muncii în muncii. „După cum ştim, Congre est şi sud. (r
serviciu: Itiliii
valorifice întregul potenţial condiţiile îndeplinirii irO- acest sector, existînd crea- N. ÎIRCOB sul al Vl-lea al Cooperaţiei ESTERA ŞINA