Page 59 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 59
JOI, 18 FEBRUARIE 1982 pag. S
03 Prin sporirea rodniciei pămîntului Conferinţa judeţeană a mişcări sportive
E
23
{Urmare din pag. 1) feţele ce vor fi cultivate pot să afirm că în acest (Urmare din pag. 1) tieprinse pentru îndeplinirea In cadru! Conferinţei O
cu legume, sfeclă de za an — mobilizaţi de noile obiectivelor ce revin, în pe luat cuvîntul tovarăşul Vio»
nu* pe întreaga suprafaţă hăr şi cartofi. Acţiunea reglementări cu privire internaţional. S-o subliniat, rioada următoare mişcării rel Ocoş, secretar al Comite
cultivată în toamnă cu continuă şi ne propunem la contractări şi achiziţii, astfel, prezenţa pentru pri sportive hunedorene. In acest tului judeţean de partid.
grîu şi orz, adică pe 260 ca suprafaţa ce va fi în de îmbunătăţirea retribui ma dată a sportivilor hune- sens s-a insistat pe latura Conferinţa a ales noile or
ha. Semănatul cerealelor grăşată cu gunoi de grajd rii muncii în unităţile a- doreni la Jocurile Olimpice, muncii politico-educative în gane de conducere — Con
nu
păioase şi fertilizarea să ajungă la 130 ha. gricole cooperatiste mem precum şi faptul că în ulti rîndul sportivilor, pe îmbu siliul judeţean pentru edu
chimică s-au efectuat în Preocupările noastre vi mii ani judeţul Hunedoara nătăţirea continuă a stilului caţie fizică şi sport, format
li că bune condiţiuni, astfel că brii Cooperativei agricole s-a clasat mereu pe locuri şi metodelor de muncă ale din 79 de membri, biroul e-
clor zează şi creşterea produc de producţie din lila vor fruntaşe în ierarhia contribu
fol- sperăm să realizăm re ţiei animaliere. Am fer munci cu multă hărnicie organelor sportive, a colabo xecutiv al consiliului, din Î9
coltele stabilite la hectar tilizat cu gunoi de grajd ţiei judeţelor ţării la repre rării acestora cu ceilalţi fac membri şi comisiile judeţene
!>aş- şi chiar să le depăşim. Se şi sîrguinţă pentru a fa zentarea României in compe tori cu atribuţii în domeniul pe ramuri de sport.
ific. află în plină desfăşurare aproape 100 ha semănate ce ca pămîntul să rodeas tiţiile internaţionale. sportului, în vederea asigu Preşedinte ai consiliului a
«Iui transportul şi împrăştie- eu furaje şi ne străduim că mai bogat, contribuind De asemenea, în mişcarea rării unui climat de muncă fost ales tovarăşul Nicolae
să asigurăm o bază fftra-
rea îngrăşămintelor natu jeră bogată — una din astfel la asigurarea unor sportivă de masă au avut propice obţinerii unor rezul Haţegan, iar secretar — to
rale. Au fost duse în cîmp cantităţi mai mari de ioc mutaţii calitative de con tate deosebite, pentru dez varăşul Viorel Jianu. Ca vi
3 500 tone gunoi de grajd, tre condiţiile principale produse agroalimentare ţinut în privinţa organizării voltarea în continuare a' ba cepreşedinţi ai consiliului au
care au fost administra ale creşterii producţiei de pentru oamenii muncii acţiunilor din cadrul „Dacia- zei materiale a activităţii fost aleşi tovarăşii Vasile
te cu prioritate pe supra carne şi lapte. Iată de ce din patria noastră. dei“ şi cuprinderii maselor sportive. Sarcinile de ampli Blendea, Eugen Burza, Tro
largi de oameni ai muncii în ian Tămăşan, Emil Groza şî
Ra- ficare a contribuţiei hunedo-
7.00 întreceri. rene ia reprezentarea inter loan Constantinescu.
T ista ia preturi al© ziarelor reflecta Conştienţi de frumoasele naţională a României pe te in încheierea lucrărilor,
elo- realizări, participanţii ia dez
tiri; renurile de sport, cu accent conferinţa a adoptat cu viu
ăto- bateri au subliniat cu pro pe dezvoltarea ramurilor entuziasm o telegramă adre
tirl; mai exact cheltuielile de editor© nunţat simţ autocritic nea sportive prioritare, îndeosebi sată Comitetului Centra! o!
10,20 junsurile, nerealizările şi P.C.R., tovarăşului NICOLAE
•ară; a celor olimpice solicită o
şco- Aşezarea pe principii e- greutăţile cu care s-au con mobilizare şi angajare revo CEAUŞESCU, secretarul gc*
tiri; conomice a preţurilor este fruntat, şi au analizat cu luţionară a tuturor factorilor neral al partidului, preşedin
>arc- RAPamL iPîiTRE PREŢUI multă răspundere măsurile şi întregului activ al miş tele Republicii Socialiste
12.00 cf -cesitate obiectivă, ca
Di u re-, trebuia să includă in şi acţiunile ce vor trebui în- cării sportive. România.
fitru; sfera ei şi preţurile ziare ZIARULUI SI CHELTUIELILE
tiin-
aieră lor şi revistelor. DE EDITARE I
1 la Vechiul preţ de vînzare
20 ; al ziarului „Drumul socia- mmi Acţiuni «nai variate, mai bine ancorate
10,05 217%,
1
16,25 lismului' , de exemplu, de
, n a- 0,30 lei pe exemplar, era
:întc~ COST TIPAR
eon- neschimbat de foarte mul în realităţile comunei
rne- tă vreme. In acest răstimp,
i dc de 20 de ani, costul hîrtiei
i ro de ziar a crescut foarte Căminu] cultural tiin Gu- ţiuni pentru dezbaterea do se apropie mai mult de în
şi te PREŢ DE DESFACERE NESCHIMBAT rasada face impresie plă cumentelor plenarei co ţelegerea necesităţii utili
0 O- 'mult, în procent de 233 la cută trecătorului, pentru că mune a C.C. al P.C.R. şi zării tuturor resurselor de
ojur- sută, aşa cum reiese şi din
vic- graficul alăturat. este bine gospodărit. Dar Consiliului Suprem al Dez care dispun în gospodăriile
IY1U- un cămin cultural este ju voltării Economice şi So populaţiei în scopul creş
:clu ; Este binecunoscut faptul decat nu numai după as ciale din noiembrie anyl terii producţiei agricole şi
23,00 că hîrtia de ziar constituie Acelaşi lucru se poate ciliul abonaţilor, majora
*,30~ o materie primă deficita spune şi despre creşterea rea retribuţiei personalu pect, ci mai ales după cum trecut şi a recentelor de al sporirii contribuţiei Ia
noc- ră şi costisitoare, pentru costului tiparului, creştere lui muncitor din sistemul îşi îndeplineşte menirea în crete apărute, insistînd mai fondul centralizat a) statu
obţinerea căreia este ne determinată de sporirea difuzării presei, alte creş viaţa spirituală a satului. ales pe cele legate de agri lui, trebuie folosite şi alte
preţului energiei electrice teri. Să vedem deci ce activităţi cultură, folosind planşe, forme ale muncii cultural-
cesară o mare cantitate de şi termice, de scumpirea lată deci, o seamă de educative oferă localnici calcule comparative ş.a. educative. Repertoriul for
energie, al cărei cost a materialelor tipografice — factori care au făcut nece lor. Aşa am descoperit că, Acţiunile de popularizare maţiilor de amatori — şi în
crescut, de asemenea, foar dintre care o mare parte sară majorarea preţului în 21 ianuarie ultima ac special al brigăzilor artis
te mult. In acelaşi timp, tivitate programată era tice şi al celei de teatru
criilc producţia de hîrtie este li provin din import —, de ziarului nostru la 0,50 lei Iarna la sate —
' ex- majorarea retribuţiei per exemplarul. pentru data de... 10 ianua nescris — cum este rel de
UNE- mitată datorită măsurilor Personalul redacţional, rie. Am întrebat dacă, timp timpul unei intense la Cîmpuri de Sus — tre-
•rului luate pentru protecţia pă sonalului muncitor din ti de o decada, aşezămîntul ,buie să fie mai bine artco-
mea durilor şi a mediului în pografie. Creşterea costului muncitorii tipografi acţio activităţi educative \ rat în realităţile comunei,
stul); tiparului în procent de 217 nează zi de zi, cu hotărire, a servit la ceva.
Vrta); conjurător. pentru realizarea linor se — Desigur. Chiar astăzi criticând aspectele negative
<Con- Creşterea atît de masivă ia sută trebuia, de aseme avem în program o vizio a documentelor de partid şi şi stimulînd harnic,a, ini
ANI : nea, să se resimtă în pre vere economii, pentru îm nare colectivă la televizor ţiativele, spiritul creator al
. (U- a costului hîrtiei ducea la bunătăţirea calităţii ziaru de stat î.şi dovedesc efi
No- sporirea substanţială a ţul exemplarului de ziar. lui şi a tiparului, pentru pentru emisiunea „Ora ti cienţa prin participarea sătenilor. Cuprinderea în
'boiuJ cheltuielilor de editare, ca Alături de creşterile cos sporirea eficienţei econo neretului “ —■ ne informează intr-o mai mare măsură a programul de activităţi al
(Cui- re, pe baza unor principii turilor la hîrtie şi tipar, tovarăşul Costică Băţălan, cetăţenilor la realizarea căminului a unui număr
ingu- mice şi diminuarea, pe a- mai mare de acţiuni lega
:caiâ- economice sănătoase, tre sînt şi alţi factori care ceastă cale, a unei părţi directorul căminului cultu sarcinilor economice ale co
lioţul buiau să se reflecte .şi In influenţează costul ziarului: din efectul creşterii chel ral. Tată şi programul pen munei.' în acest an — ni te de specificul satului, cît
Viu tru toată luna ianuarie. mai variate, atît ca tematică
esc) ; preţul de vînzare al zia creşterea tarifelor de trans tuielilor generale de edi Dar, cel care trebuia să-l se spune — oamenii au pă cît .şi ca formă de realizare,
din rului. port al ziarului ia domi- tare a ziarului. şit mai bine la lucru de va contribui la ridicarea
); u- scrie săptămînnl a uitat cât în anul trecut atît la
îteza- să-l afişeze. prestigiului aşezăm întului
înall © ln preajma zilelor de diu de studii — 2 la 18 fe Admiţînd că neafişarea fertilizări cit si în sectorul în viaţa localităţii, la e-
BAR- 1 ţ,i 8 Martie, prin 10 ra bruarie". Asta da, operativi zootehnic. Iată deci un în ducarea materialist-stiinţi-
crul); ioane de Ia magazinul „Ul- tate. Dar, oricum, cerinţele programului nu exprimă
lentul pia“ şi prin alte 14 magazi cumpărătorilor tot n-au fost neapărat inactivitatea că ceput de concreteţe şi e- fică si patriotică a săteni
•epta- ne, I.C.S.M.l. a pus la dis satisfăcute, tovarăşi de la minului cultural ci este ficienţy. Dar, pentru ca lor.
;ira) ; poziţia publicului peste 280 floo Centrul de librării ! a munca eultural-educativă să VIORICA ROMAN
sare mărţişoare şi felicitări, în- vinătoriior şi pescarilor cent, a avut loc adunarea doar un accident de orga
.ura) : tr-o bogată gamă sortimen sportivi se anunţă îndeplini generală a membrilor casei nizare, să vedem cum es
icia); tală. o Astăzi, tinerii con rea şi depăşirea planului, de ajutor reciproc a pensio te folosită această perioadă
CA- structori deveni se vor în pe primul trimestru al anu narilor. In cadrul dezbateri în scopul educării săteni
îţel or truni, ia clubul lor, pentru lui, la carnea de mistreţ, q lor, vorbitorii au apreciat
că Li a audia expunerea susţinută Astăzi, orele 14, la casa de activitatea consiliului de lor, al reereerîi lor.
nie) ; de prof. Maria Virtopeanu, cultură, formaţiile artistice conducere, a comisiei dc — Duminică, 17 ianuarie
miss de la I.M.C. Bîrcea şi Î.L.
LIA i ,.75 de ani de la marea răs Chişcâdaga se vor intilni în- cenzori, cit şi a personalului — ne spune tovarăşul A-
GI-IE- coală ţărănească — 1907“. a tr-uii „Dialog pe aceeaşi sce retribuit. Ei au relevat ac drian Haida, secretar ad
vară i ocazia aniversării a G0 ţiunile culturâl-edticative ce junct al comitetului comu
de ani de Ia crearea Uniu nă" în cadrul fazei de masă au avut loc şi au făcut pro
nii Tineretului Comunist, co a noii ediţii a Festivalului puneri ca anul acesta ele nal de partid, la căminul
mitetul municipal al U.T.C. naţional „Cîntarea Româ să fie mai diversificate (sim cultural din Runc.şor a avut
organizează o serie de con niei". e i.a Librăria nr. 10, pozioane, şezători literare, loc un program artistic ur
cursuri sportive, dotate cu din Gojdu, un anunţ infor vizite la monumente şi locuri
clipa „A 60-a aniversare" la: ma publicul că este inven istorice etc.). De asemenea, mat de horă ţărănească. In
tenis de masă şi dc eîmp. tar între 27 ianuarie şi 2 fe s-au angajat să acţioneze în celelalte duminici ale lu
, l,U- volei, baschet, handbal etc., bruarie a.c. Numai că, în rlndurlle pensionarilor, în nii acţiuni similare am or
inaţia la care participă tineri cu data de 14 februarie încă nu aşa fel incit tot mai mulţi ganizat la Gurasada şi
Casei prinşi în asociaţiile sportive se terminase inventarul. Se dintre aceştia să devină
iţelor din liceele şi întreprinderile sizată. conducerea Centrului membri ai C.A.Tt.P. Cîmpuri de Sus. La Gotha-
„Ră municipiului. * Printre pri- de librării a dispus afişa tea, Cîmpuri Surduc, Uleş,
ii — inele realizări ale Asociaţiei rea, în data de 15 februarie, GHEORGHE GOSTIAN Cinpuri de Sus şi azi la
Eva a unui alt anunţ: „Conce- Gurasada am realizat ac-
o — <» — O — ® _ — «_0 — « — O — « _ « « ® _ e _ ® _ e _
ES
66
Ir zootehnie - „foc continuu ia huna îngrijire şi
fire sare a animalelor
lin 17
0, 13. (Urmare din pag. 1) peratorii Gheorghe Barbu, la 223 ! (ieri). Intr-o dumi Raţiile afişate sînt doar puţin sarea necesară. Ne-a ajunsuri semnalate în pri
4. 1, Cornelia Armeanu, Coroes- nică programul s-a desfă simbolice. Vacile cu lapte relatat însă că, în mod si vinţa îngrijirii şi furajării
C.A.P PUI cu Dorica, Maria Barbu şurat după placul Îngriji ar trebui să consume zil gur, la magazia C.A.P. pro
,50 026 ş.a., făcîndu-şi cu răspun torilor. S-a simţit şi la pro nic .17 kg siloz, 7 kg fîn dusul respectiv se găseşte. animalelor pot fi înlătura
te fără prea mari eforturi,
Pe ianuarie şi februarie dere datoria. De cînd s-a ducţie, care a fost doar de şi 5 kg sfeclă, totalizând conducerile C.A.P. şi fer
se depăşeşte graficul de trecut la furajarea cu sfe 80 1. Asemenea situaţii să 8,5 unităţi nutritive. în 'k
livrare. Evidenţa produc clă, producţia de lapte La nici una din fermele melor nu manifestă exigen
ţiei zilnice nu se urmăreş este în creştere. Era bine cooperativelor agricole a- ţă si răspundere faţă de
te însă la nivelul condu dacă nu se tărăgăna atît mintite nu am întîlnit ca îndeplinirea unor atribuţii
icntru Brigada de reporteri în fermele de animale elementare care le revin.
•emea cerii unităţii. Un fapt in de mult procurarea fînu- dre de la circumscripţiile
l mai credibil l-am întîlnit la lui, stocul existent fiind sanitar-veterinare, de la ■Se impune eu acuitate ea
sufla. grajdurile de la brigada în această perioadă, cînd
din din satul Galaţi, unde mus foarte subţire, deşi ne a- fia cu desăvârşire evitate. realitate, primesc cîteva consiliile populare sau de
nteu- J'lăm abia la jumătatea pe O altă problemă este lipsa kilograme de fin şi ceva la consiliul unic agroin gerul încă persistă, să e-
1 Ba- tul din gunoi şi apa din ţesalelor. Ni s-a spus că
i mi- topirea zăpezii au scurge rioadei de ştabulaţie. siloz, care mai ajunge pen dustrial, ceea ce denotă că xiste deosebită grijă pen
: mi- rea prin adăposturile de nu se găsesc nici la baza tru 3—4 zile. Pînă acum factorii respectivi, care sînt tru păstrarea unui micro
îrade, COMPLEXUL de aprovizionare, ceea ce
• 5 şi animale. Să vezi şi să nu nu este deloc bine, s-au cumpărat deja peste. răspunzători de soarta in climat corespunzător în a-
izolat crezi (!). intercooperatist 200 tone fîn şi transportul dicatorilor de plan aferenţi dăposturi, pentru menţine
fru- PIJI C.A.P. RUJ ALB va continua din greu pînă sectorului zootehnic, nu se rea unui nivel ridicat al
cal- C.A.P. SĂLAŞU DE JOS la primăvară. Şeful fer
mo- preocupă în suficientă mă producţiei de lapte, prin-
din Se fac simţite .unele îm Adăpatul animalelor se mei, Cornel Stoicuţa, nu sură de buna organizare şi tr-o bună îngrijire şi fu
ie do Este îmbucurător faptul
»k). că există preocupare pen bunătăţiri. Producţia zilni fure tot la rin. f i i n d spar ne-a putut convinge că a- desfăşurare a activităţii în rajare a întregului efectiv
tru ordine şi curăţenie, coo ca de lapte marfă a ajuns tă pompa de alimentare. iiimalele au asigurate cel acest sector. Deşi multe ne de animale.