Page 60 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 60
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7551 © JOI, 18 FEBRUARIE 1982
moment a fost dat ordinul
de evacuare a platformei,
care, în orele următoare
s-a răsturnat şi s-a scu
JReuniimea de ia Madrid OTTAWA. - Un număr fundat.
m TEL AVIV. - Miercuri,
întrunită în plen Ştiri din fările socialiste de trei anchete separate autorităţile militare israe-
vor avea loc pentru stabi
liene din Cisiordania au
lirea cauzelor şi împrejură hotărît închiderea Univer
MADRID 17 (Agerpres). nea trebuie să fie un in BELGRAD 77 (Agerpres). rea unor forje şi prese in rilor în care a avut loc, la sităţii palestiniere din Bir
— Corespondenţă de la strument al destinderii şi - Prima fabrică de cau variante mai uşoare decit 15 februarie, accidentul de Zeit, pe o perioadă de
P.adu Adrian: în cadrul nu al tensiunii, spiritul de ciuc sintetic din Iugoslavia cele precedente. De pildă, la platforma de foraj ma două luni - a anunţat, po
. -uniunii general-europene, la Helsinki şi Actul final va intra în funcţiune la una din noile prese este cu ritim „Ocean Ranger", si trivit agenţiei MEN, pos
miercuri a avut loc o fiind întrutotul contrar po sfirşitul acestui an în loca aproximativ 30 la sută mai tuată la 320 km est de tul de radio Israel.
nouă şedinţă plenară. Po liticii sferelor de influenţă. litatea Elemir, Voivodina. uşoară decit cea produsă coastele provinciei cana S MUSCAT. - Şeful
trivit principiului rotaţiei, Deplîngînd schimburile Noua unitate a industriei anterior, ceea ce contri diene Terra Nova, care s-a statului Oman, sultanul Qa-
lucrările şedinţei au fost de acuzaţii reciproce care chimice iugoslave va avea buie nu numai la reducerea soldat cu 84 de victime. bus Bin Said şi-a exprimat
ccnduse de şeful delegaţiei continuă să se facă auzite o capacitate anuală de cir consumului de metal, ci şi O primă trecere în re sprijinul faţă de eforturile
române, ambasadorul Ion în cadrul reuniunii — re ca 40 000 tone, ceea ce va la economisirea de energie vistă a datelor obţinute re depuse de preşedintele E-
Datcu. prezentantul Republicii San contribui la diminuarea şi de manoperă. Realizarea levă că, în cursul nopţii de giptului, Hosni Mubarak, în
Au luat cuvîntul şeful Marino a subliniat că a- considerabilă a importului se datorează, in primul 14—15 februarie, pe o ma vederea instaurării unei
delegaţiei iugoslave, ad tenţia trebuie îndreptată de cauciuc sintetic, ce se rind, modificării principiilor re agitată, cu valuri de 15 păci juste şi globale în O-
junctul secretarului fede spre problemele esenţiale ridică in prezent la 70 000- constructive, fără schimba metri înălţime şi o viteză rientul Mijlociu - se ara
ral pentru afaceri externe, ale securităţii şi cooperării 80 000 tone pe an. Fondu rea caracteristicilor tehnice a vîntului de peste 130 km tă intr-un comunicat dat
Ignac Golob, precum şi re în Europa. Vorbitorul a rile cerute de construirea ale utilajului. pe oră, platforma s-a în publicităţii la încheierea
prezentanţii Republicii San adresat un apel tuturor fabricii din Elemir se ridică Fabricarea unor produse clinat cu 15 grade, fără să convorbirilor oficiale de la
Marino, Marii Britanii, statelor să dea dovadă de la circa 5,2 miliarde de di moderne in condiţiile unor se poată stabili cauza a- Muscat, dintre cei doi şefi
Belgiei şi Turciei. nari. cheltuieli materiale cît mai cestei defecţiuni. în acel de stat.
voinţa politică necesară
Şeful delegaţiei Iugosla pentru trecerea cît mai re In acest an urmează să reduse constituie una din
viei a subliniat că obiec pede la negocieri concrete fie finalizate lucrările la a- principalele preocupări ale
tivul actualei etape a re- pentru continuarea proce proximativ 190 de obiecti sectorului construcţiilor de DIVERSE
uiv'unii este acela de con sului de redactare a docu ve industriale importante maşini din R.D. Germană.
tinuare a procesului de mentului final al reuniunii din totalul de 359 prevăzute Este suficient de arătat in o Soţia Agnes, fiul Zolli
redactare a documentului general-europene. a se construi in Iugoslavia, acest sens că, in condiţiile şi rudele îi urează dra
final şi de încheiere a fo Reprezentantul Turciei a in perioada planului de creşterii cu 5,4 la sută a gului lor
rumului general-european reafirmat, la rîndul său, a- dezvoltare economică 1981 — producţiei sectorului în pe VINZĂKI SZENTPALI IULIU
iutr-o perioadă de timp cît taşamentul ţării sale faţă 1985. rioada 1976-1980, consu de la I.R.E. Deva, cu oca
mai rezonabilă. Din luările de procesul început prin k mul de materii prime şi • Vînd apartament do zia pensionării, sănătate,
de poziţie de pînă acum, materiale a crescut numai uă camere. Deva, Micro 15, fericire si „La mulţi ani !“.
a spus vorbitorul, a reieşit conferinţa pentru securita BERLIN 17 (Agerpres). — cu 1,2 la sută. Economiile bloc 39, apartament .33. (2620)
că proiectul de document te şi cooperare în Europa, C o m b i n a t u l „Umlorm- de laminate de oţel au fost (2630)
f'wial prezentat la sfîrşitul faţă de încheierea cu suc technic" a Început fabrica de aproximativ 80 la sută. ANUNŢURI DE FAMILIE
anului trecut de ţările neu ces a reuniunii de la Ma PIERDERI
tre şi nealiniate se bucură drid, ară tind că obţinerea o Cu aceeaşi nemărgini
de o primire pozitivă din de rezultate pozitive în ca Vii proteste împotriva unor ® Pierdut notă de co tă durere, familia îndoliată
partea marii majorităţi a drul actualului forum ge- mandă nr. 2873/1 decem anunţă împlinirea a şase
statelor participante. După neral-european ar fi de acţiuni ale N.A.T.O. brie 1981, pentru haină săptămîni de la dispariţia
»
ce a arătat că actualele natură să contribuie la de BONN 17 (Agerpres). — bărbat, talia 48, pe nume fulgerătoare şi neaşteptată
crize din lume au deve păşirea dificultăţilor actua a relua producţia de arme le Ianovici Gheorghe, eli a neuitatului nostru soţ,
nit un obiect de rivalitate le din viaţa internaţională, Organizaţia „Tinerii demo chimice. berată de întreprinderea tată, socru si bunic
şi dc dispută între blocuri, la reluarea cursului spre craţi" a Partidului Liber- Participanţii la conferin EMILIAN IANCU
care ameninţă şi afectează destindere şi largă coope Democrat din landul Saxo- ţa organizaţiei „Tinerii de ..Vidra" Orăştie. O declar din Nojag. Mulţumim tutu
procesul C.S.C.E., vorbito rare între toate statele par nia inferioară a adoptat o mocraţi" din Saxonia in nulă. (c. 5) ror celor care prin prezen
rul a subliniat că reuniu ticipante. rezoluţie în care cere anu ferioară s-au pronunţat ® Pierdut autorizaţie ţă, flori sau telegrame au
larea hotărîrii N.A.T.O. pri pentru negocierea unor
vind amplasarea unor noi măsuri concreta de dezar pentru circular, cu numă fost alături de noi şi l-au
rul 26/111476, pe numele
DIN-LUMEA CAPITALISTĂ arme nucleare cu rază me mare, în primul rînd de condus pe ultimul său
die de acţiune în Europa dezarmare nucleară, şi Alexa Ioan, eliberată de drum. Dragostea şi grija
pentru realizarea unor a-
Şomaj, recesiune, inflaţie centrală. De asemenea, în corduri care să conducă la Consiliul popular Ribiţa. O părintească cu care ne-a
dedai nulă. (c. 3)
-
înconjurat în timpul vie
rezoluţie se exprimă pro
testul în legătură cu re eliminarea armelor rache- o Pierdut legitimaţie de ţii vor rămîne flacără vie
BUENOS AIRES 17 (A- flagel cu care se confrun centa hotărire a S.U.A. de to-nuc!eare din F.nropr serviciu nr. 1094, pe nume în inimile noastre îndure
gerpres). — 680 de mun tă, practic, toată lumea oc le Lâpăduş Nicolae, elibe rate. (2626)
citori de la uzinele Volks cidentală.
wagen din Buenos Aires au Potrivit cifrelor oficiale rată de Combinatul side
fost concediaţi ca urmare date publicităţii la Paris, rurgic „Victoria" Călan. O o Cu nemărginită du
declar nulă. (c. 2)
a recesiunii economice din numărul şomerilor fran rere, familia îndoliată
Argentina. Survenită la nu cezi a crescut de la ® Pierdut legitimaţie de reaminteşte că la 18 fe
mai o lună după concedie 2 014 000, în decembrie a- serviciu pe numele Rogoz bruarie se împlineşte un
rea altor 670 de muncitori, nul trecut, la 2 034 000 în loan. O declar nulă. (c. 1) an de la încetarea din
decizia a provocat o vie o Pierdut legitimaţie de viaţă a scumpei noastre
ianuarie, anul acesta. Rata
nemulţumire în rîndul per şomajului în Franţa este de serviciu pe numele Maican mamă. soacră si bunică
sonalului de la uzina din aproximativ 9 la sută. Maria, eliberată de între ŞOIMOŞI CLARA
capitala Argentinei, care prinderea „Vidra" Orăştie. din Răcăstie. Dragostea,
se vede ameninţat perma * O declar nulă. bunătatea şi grija pă
nent de spectrul şomajului. HELSINKI 17 (Agerpres). rintească cu care ne-a
k — Potrivit datelor publica ÎNCHIRIERI înconjurat tot timpul
te la Helsinki de Centrul vieţii vor rămîne fla
PARIS 17 (Agerpres). — OLANDA. — Grup de tineri clemonstrînd în mod paş cără vie în inimile noas
Rata şomajului a continuat naţional de statistică, în a- nic, dar hotârit împotriva marilor transporturi pe calea fe o Ofer cu chirie came-' tre. Mulţumim tuturor
ră mobilată, încălzire cen
să crească în Franţa, în nul 1981 preţurile la bu rată olandeză a armamentului şi muniţiilor pentru trupele trală, gaze, pentru doi bă celor care au fost ală
americane staţionate în R.F.G. Tinerii au blocat accesul
pofida eforturilor între nurile de consum au cres pe calea ferată intr-un oraş din partea estică a Olandei. turi de noi la greaua
prinse de guvern în vede cut în Finlanda, în medie (Foto: ANEFO) ieţi. Deva, strada Dr. Pe pierdere. (2594)
rea atenuării acestui grav cu 10,7 la sută. tru Groza nr. 47. (2623)
Colaborarea multilaterală eu ţările în curs de dezvoltare — preocupare
statornică a Partidului Comunist Român, a României socialiste
piilor fundamentale ale ra rea eforturilor lor în ve reşti şi în diverse capita cret prin participarea a
„Soluţionarea justă şi durabilă a problemelor porturilor dintre state, por derea lichidării decalajelor le din Asia, Africa şi Ame numeroşi specialişti români
complexe din viaţa mondială contemporană nu poate nind de la cerinţa esenţia ce le despart de statele in rica Latină, constituie prin la punerea în valoare a
fi asigurată decît cu participarea activă, în deplină lă că orice formă de coo dustrializate. Solidaritatea ele însele o manifestare a resurselor naturale ale a-
egalitate, a tuturor statelor, fără deosebire de mărime perare economică sau teh- cu ţările în curs de dezvol atenţiei deosebite pe care cestor state, la construirea
sr.u orînduire socială. în acest context, un rol deo nico-ştiinţifică trebuie să tare decurge din concepţia ţara noastră o acordă sta de obiective industriale şi
sebit revine ţărilor mici şi mijlocii, ţărilor în curs de ţină seama de interesele ce călăuzeşte ţara noastră telor în curs de dezvoltare, social-culturale. prin forma
dezvoltare, ţărilor nealiniate, care constituie marea fiecărui popor, să contri în viaţa internaţională, din prilejuind un amplu schimb rea de specialişti ai aces
majoritate a lumii şi sînt nemijlocit interesate într-o buie la progresul economic faptul că ea însăşi este de vederi nu numai asu tor ţări în România, prin
pMHivă de independenţă, colaborare şi pace". şi social' rapid al fiecărei confruntată eu probleme pra relaţiilor reciproce, ci livrarea de echipament şi
utilaje pe credite pe ter
şi asupra unui cerc larg
NICOLAE CEAUŞESCU ţări. similare. de probleme internaţionale men lung.
Aflată ea însăşi într-un Expresia concretă a ex de interes comun. în acelaşi timp, statele
proces complex de dezvol tinderii şi adîneirii rapor Colaborarea cu ţările în din Africa, Asia şi Ameri
?n actuala evoluţie eco- şi posibilităţile concrete a- tare multilaterală, România turilor cu aceste ţări sînt
no .că şi social-politică a le ţării noastre şi ţinînd împărtăşeşte preocupările multiplele contaete directe curs de dezvoltare este ca Latină găsesc în poziţia
constructivă a României
lumii contemporane, ce tre seama de cerinţele şi ten ţărilor în curs de dezvol între factori de răspundere concretizată în zeci şi zeci expresia concretă a aspira
ce pcintr-un proces de a- dinţele ce se manifestă în tare pentru propăşire şi din România şi statele res de acorduri interguverna- ţiilor lor de pace, prospe
dîr ci ti ansformări, o con economia mondială contem înfăptuire a unor mutaţii pective, o însemnătate pri mentale încheiate, în creş ritate şi progres, o solida
terea schimburilor comer
stantă a politicii externe a porană, România promo de structură în economia şi mordială avînd convorbiri ciale cu aceste state, pon ritate profundă cu lupta
Partidului Comunist Ro vează cu consecvenţă o viaţa lor socială. Solidari le preşedintelui Republicii derea lor în comerţul ex lor pentru dezvoltare eco
mân, a statului nostru o politică de participare ac tatea cu aceste state este Socialiste România, tova terior al României fiind în nomică, pentru instaurarea
constituie extinderea rela- tivă la diviziunea interna materializată prin promo răşul Nicolae ^Ceau.şescu, permanentă creştere. Efor unui climat de pace şi în
(Ror de colaborare cu ţă ţională a muncii, de lărgi varea unei politici de coo cu oameni politici de pe turile ţărilor în curs do credere în întreaga lume.
rile In curs de dezvoltare. re a relaţiilor sale cu toa perare echitabilă, reciproo toate continentele. Dialogu dezvoltare spre progres
îFcrnind de la necesităţile te ţările, pe baza princi avantajoasă, prin susţine rile la nivel înalt, la Bucu sînt sprijinite activ şî con N. CREŢU
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ; Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari in
*Q
2 700 Deva; str. Dr. Petru Groza nr. 35, Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 O
Telex : 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257 din întreprinderi şl instituţii.
