Page 62 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 62
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NE.
ÎN DEZBATEREA COLECTIVELOR MUNCITOREŞTI
iTEil
Măsuri pentru realizarea exemplară a sareiifor ie pian pe acest an, recuperarea 35,110 Telex
15,05Atenţi»
15,25PţM'tatj
orc.hesi
restanţelor din 1981, acoperirea, prin sporuri de producţie, a compensaţiilor acordate de stat 15,35Trager
15,55La voi
pentru
auto
10,00 Kmistu
procurării materialelor şi prinderii. De asemenea, s-a gemi ar
Hotărîrea constructorilor -recuperarea combustibililor, a unor u- subliniat că trebuie găsite Un an ai angajării maxime pe IT.SO10»î «e
tilaje de înaltă producti mijloace pentru stabilizarea 15.00 închide
lui
restanţelor, realizarea la termen, vitate, a dotării tehnice şi forţei. de muncă, în care amenajarea de ia iîu iare-Refezat 20.00 Teleiur
extinderii atelierelor de scop să se insiste mai mult 20,25 Actuali
ie calitate a obiectivelor acestui an! reparat utilaje. pe pregătirea profesională Adunarea generală a re oamenilor trebuie să stea 20,10 Film a
ţări
ti
„Rezultatele întreprin si pe policalificare. prezentanţilor oamenilor prioritar in atenţia c.o.m. a studii
derii sînt rezultatele mun în numele colectivelor în muncii din cadrul Grupului Tovarăşul Dorel Badea, 21,35Dezbaţi
Consemnăm din realizările întreprinderii de con cii noastre. Deci, de noi care lucrează, participanţii de şantiere Rîu Mare-Rete- şeful lotului Netiş sublinia 22,15Telejur
strucţii siderurgice Hunedoara în 1981: producţia ■toţi depinde menţinerea la dezbateri s-au angajat zat a constituit o temeini 5n cuvîntul său adeziunea
globală la construcţii-mon laj — 92,5 la sută; produc locului fruntaş în întrece să întărească sub toate as că afirmare a spiritului cri la măsurile de corelare şi
ţia netă — 96,8 la sută; productivitatea muncii la rea socialistă pe anul 1981“ pectele ordinea şi discipli tic, îmbinare organică a res reaşezare pe principii eco \l AS
producţia netă — 103,4 Ia sută. Obiective puse în — a subliniat maistrul me na în muncă, să-şi organi ponsabilităţii colective cu nomice a preţurilor la pro
funcţiune: banda de aglomerare nr. 1, bateria nr. 1 canic Mihai Mica. „Propun zeze mai bine lucrul, pen analiza competentă a rea dusele agroalimentare, iar
BUCURE?
de cocs, tunelele de dezgheţ — Ia C.S. „Victoria Că înfiinţarea unei balastiere tru a-şi îndeplini integral lităţilor. maistrul M. Gheorghiţă ex dioprogramu
11
lău ; laminorul de semifabricate nr. 2 (parţial) din proprii la raionul Hondol, sarcinile şi angajamentele Programul unitar de mă prima hotărîrea fermă a Radiojurnal
C.S. Hunedoara ; 376 de apartamente în municipiul pentru a nu mai fi nevoiţi asumate în acest an. Ei suri a scos în evidenţă po oamenilor muncii de pe a- presei; 8,30
iliilor; 9,00 l
Hunedoara ş.a. să transportăm balastul de sînt conştienţi că în secto sibilităţile reale ale con menajare de a recupera .9,05 Râs pui)
Din planul anului trecut n-au fost finalizate 16 la o distanţă de 50 lcm“ rul asigurării de materii structorilor de a recupera cel puţin 30 la sută din i. ; 10,00 l
obiective. (Vasile Petreanu, şeful ra prime, în care lucrează, o serie de rămîneri în ur compensaţiile acordate do ,3,03 Atlas
la bugetul do stat în ve
mă şi a asigura punerea
Ştiinţa şir vi.
ionului Hondol). „Este ne sarcinile de plan sînt mi în funcţiune a obiectivelor derea sporirii veniturilor (iul, inima
nimale, după cum a subli
cesară dotarea şantierului cu termen în anul 1982. reale ale populaţiei. El mai de versuri;
— Trebuie să arătăm absenţe nemotivate, învolr Vorţa cu grupuri electro niat secretarul general al arăta că media înaintărilor ştiri; 11,05
deschis că realizările obţi şi întîrzieri de la program gene corespunzătoare- (lo- partidului, t o v a r ă ş u l în cuvîntul său, Aurei 31,35 Publici
1
letin tle şti]
nute în anul 1981 puteau La rindul lor, Gheorghe sif Mirzaj. Nicolae Ceauşescu, şi au Dan, şeful şantierului III la aducţiunea principală a rea Români 1
fost anul trecut de 250 ml
fi mult mai bune, dacă în Matei, Dorin Palcău, Agri hotărît să le depăşească cit baraj, arăta că volumul de premieră It
Nu s-a trecut cu vede
De la 1 !a :
activitatea consiliului oa pina Munteanu, Remus rea de către vorbitori e- mai mult, în condiţiile re argilă depus în corpul ba lunar dar se puteau atinge club; 10,00 38
şi 300. Acest lucru este po
ra jului putea fi mult mai
menilor muncii, a subuni Mariş, Viorel Milea şi alţ xistenţa unor lipsuri cu ducerii cheltuielilor de mare dacă mijloacele de sibil prin creşterea produc 16,25 Coortlf.
tăţilor noastre n-ar fi per vorbitori au evidenţiat în care se confruntă colective producţie, contribuind ast tivităţii muncii. ce; 10,45 Re.
sistat c serie de deficienţe intervenţiile avute o sea le lor de muncă, pentru fel la susţinerea măsurilor transport erau asigurate la Din programul de mă tlee : Richar
vizînd, în special, discipli mă de aspecte privind a- soluţionarea cărora trebuie recente de reaşezare şi nivelul cerut. Pentru anul suri, stabilit in detaliu — 10,33 Sfatul 1
Buletin de ş
na de plan şi de program, sigurarea din timp şl de să pună umărul întregul creştere a preţurilor la pro acesta, problemele princi sublinia ing. Viorel Dănilă, nule eu adi
precum şi utilizarea la în calitate a proiectelor, îm colectiv. S-a exprimat ho dusele agroalimentare, la pale ale şantierului III ba directorul grupului de şan zică populai
raj sînt depunerile în cor
treaga capacitate a puterni bunătăţirea tehnologiilor tărîrea de a face opinie recuperarea în cel mai scurt pul barajului şi ritmuri ri tiere — trebuie să străba cultura-de 1,
Orele serii;
cului potenţial uman şi de lucru, folosirea judici timp. a. compensaţiilor a- dicate la aducţiunea prin tem în acest an o etapă nat; 20,15 St
material de care dispunem oasă a materialelor de de masă împotriva celor cordate de stat, la creşte cipală. a încordării maxime, pen 20,5(1 N'outâti
— releva în cadrul adună construcţie, pregătirea pro care nu se încadrează în- rea venitului naţional, a Nici colectivul condus de tru punerea în funcţiune Ştiri; 21,05 C
22.00 O 7i ir
rii generale a reprezentan fesională a muncitorilor, tr-o conduită demnă şi nivelului de trai al celor a unor obiective, fără a Bijuterii nir
ţilor oamenilor muncii in buna gospodărire, • eficien- responsabilă, ca fiecare om ce m uncesc. ing. Mihai Neferu nu este diminua importanţa celor 3.00 .Von sto
mulţumit de rezultatele ob
ginerul Viorel Doda, direc tizarea activităţii de trans să-şi cunoască rostul lui în lalte lucrări. Să venim cu turn.
torul întreprinderii. Şantie port etc.. propunînd măsuri angrenajul activităţii între ESTERA SlNA ţinute în anul trecut. Pen tehnologii noi, cele vechi
rele nu au asigurat o pla concrete menite să ducă la tru anul acesta sînt nece să fie puse la punct, să nu
sare ritmuri superioare la
nificare şi urmărire cores îmbunătăţirea întregii acti excavaţiile din amonte cit mai admitem nici o încăl
punzătoare la nivelul tu vităţi pe şantiere. Cantităţi sporite de minereuri, şi din aval de Valea Jurii, care a disciplinei, să fa
turor punctelor de lucru, în legătură cu stilul dc terminarea centralei termi cem ordine la toate com
existind deseori brigăzi şi muncă al organului colec ce şi a fabricii de betoane. partimentele. Punerea în DEVA: Ya
echipe care nu cunoşteau tiv de conducere, în adu de bună calitate In cuvîntul său, dulgherul- funcţiune a unor obiective l-il (Patria)
traterestru
din timp ce au de făcut... nare s-a arătat că ' „pe şef de brigadă loja Ignat impune o disciplină de fier DOARA: i
Şi ceilalţi participanţi parcursul anului trecut Adunarea generală a oa Gabriela Popescu, Kiszely si o organizare fără fisuri (Flacăra) ;
la dezbateri s-au referit consiliul oamenilor muncii menilor muncii de la în Andrei au pus un accent arăta că în acest an pro a muncii. strălucitoare
mai puţin la aspectele po a adoptat multe măsuri treprinderea minieră Bar deosebit pe măsurile ce blema aprovizionării susţi Căpitanul râ;
Castelul din
zitive ale muncii lor. o- bune, dar ele s-au pierdut za a evidenţiat rezultatele trebuie luate pentru reali nute cu materiale ca şi cea TRAIAN OPRONI structorul) ;
prindu-so îndeosebi la ne la diferite nivele, factorii obţinute în anul 1981 — zarea integrală a produc a calităţii profesionale a corespondent Un şeriî o:,
niren); Can
ajunsuri. responsabili din consiliu care nu sînt pe măsura ţiei anului 1982, pentru re lembrie); Lt
— Am executat lucrări neurmărind cum se traduc posibilităţilor şi eforturilor cuperarea restanţelor din stelelor — s
11
de anvergură, la termen şi în viaţă . depuse — şi a stabilit mă anul trecut. în continuare Strădanii învestite cu folos furai) ; Ca:
de bună calitate — subli Conştienţi de sarcinile ce surile necesare pentru îm au făcut referiri la impor rcsc); VUE.I
ră dată în
nia Tudor Polifronie, zidar, le revin în acest an, hotă- bunătăţirea activităţii pe tanţa şi justeţea măsurilor rul); TONE,
şef de brigadă la şantierul riţi să răspundă prin mun acest an. Analiza activităţii adoptate în şedinţa de lu în analiza pe care re nr. 1, 2, 7, 8 Deva, 20, 21 (Minerul) ;
I — dar avem şi restanţe că abnegarttă chemării se s-a desfăşurat într-un pro cru comună a C.C. al P.C.R. prezentanţii oamenilor Hunedoara, 31 Petroşani, sau mort
la unele obiective. Sînt mai cretarului general al parti nunţat spirit critic şi au şi a Consiliului Suprem al muncii de la Centrul de 43, 44 Lupeni, 14 Brad, 17 ANINOASA
Imereţia (M
mulţi factori obiectivi care dului, cuprinsă în cuvînta- tocritic. în cadrul adunării Dezvoltării Economice şi librării Deva au făcut-o în Simeria pot fi elocvente e- RtCANI: FU
au contribuit la rămînerile rea rostită la recenta şe s-au arătat şi rezultatele Sociale privind reaşezarea recenta adunare generală xemple de iniţiativă, au lezatul) ; B
in urmă. Dar li se adaugă dinţă de lucru al C.C. al bune obţinute. S-au extras si corelarea pe principii e- s-a pornit de la greutăţile contribuit eficient la roa in Marea M
ORi
roşie);
şi faptul că noi nu ne-am P.C.R. şi a Consiliului Su peste sarcinile planificate conomice a preţurilor pro pe care le-au îutîrnpinat a- dele raportate. Dezbaterile montul Con
organizat totdeauna temei prem al Dezvoltării Econo- 21 953 tone minereu, s-au duselor agricole şi majora nul trecut în aproviziona au fost critice şi autocriti Dreptate p<
nic activitatea, nu am res mico-Sociale, de a recupe realizat 582 tone sulf, 2 to rea preţurilor cu amănun rea cu mărfuri. Era nece ce, cu adresă directă la căra); GEO,
cadru la n
pectat cu stricteţe termene ra încă in acest an 30 la ne zinc, 39 tone cupru, 720 tul la produsele agroali sară cunoaşterea acestor consiliul oamenilor muncii, cultură) ;
le intermediare. sută din valoarea compen tone bentonită, 1 385 tone mentare, creşterea retribu greutăţi pentru a se putea la celelalte organe de spe Jianu haid
Referindu-se în mod au saţiilor alocate oamenilor calcită, 125 tone utilaj mi ţiei personalului muncitor, reliefa modul în care oa cialitate care n-au urmă BRAZI: Tr
'
L
A
C
tocritic la activitatea desfă muncii din bugetul statu nier —, dar s-a insistat mai a alocaţiilor de stat pentru menii muncii de aici au rit constant livrările făcu rea (Casa
şurată de colectivele şan lui, odată cu majorarea ales pe cauzele care au copii şi a pensiilor. Mine acţionat şi au stabilit măsu te de depozitele proprii, şi căutarea Iu
SIM
tierelor II şi III, Anghe) preţurilor la produsele a- dus la nerealizări, pe ne rii de la Barza, exprimîn- rile cele mai adecvate pen desigur şi insuficienta pre nie); Carpa
din
Novac şi Mircea Şurcă au groalimentare, constructorii cesitatea recuperării res du-şi deplina adeziune la tru activitatea din actua ocupare a unor lucrători IIJA: Fata
relevat că o parte din ne- Ivunedoreni s-au angajat să tanţelor înregistrate la aceste măsuri, s-ău angajat lul an. Şi, se poate afirma gestionari pentru întocmi mina) : GX
realizările acestora se da- se mobilizeze exemplar principalii indicatori de să recupereze în acest an că strădaniile au avut efi rea corectă şi la timp a mea vară
toresc neasigurării la vre pentru realizarea la termen plan. cel puţin 30 la sută din cienţă, principalii indica comenzilor. Georgeta Fun-
me a utilajelor ce trebuiau şi de calitate a tuturor o- compensaţiile băneşti acor tori economico-financiari dulea. Doina Lascu, Violi-
montate, dar şi utilizării bieetivelor. „Nu toate măsurile sta date de stat. fiind realizaţi şi depăşiţi; na Boldescu, Floarea Ri- SPf
necorespunzătoare a timpu bilite de către consiliul planul de desfacere a fost posan, Estera Tapu, ton
lui de lucru, numeroaselor MIRCEA LEPÂDATU oamenilor muncii au avut Referindu-se la sarcinile depăşit cu aproximativ 2,5 Vasiu, Eugenia Valea au * cala:
finalitate — arăta în cu pe care le au de îndepli turâr, orele
vîntul său Teodor Ursoi, nit în 1982, vorbitorii au milioane lei, beneficiu! de scos în evidenţă neajunsu miţf&ţ muz
rile, iar Elena Ripoşan, Lu
asemenea, înregistrîndu-se
în atenţie — perfecţionarea organizări! şeful sectorului Valea Ar făcut propuneri vizînd or şi însemnate economii la cia Stan, Traian Jimborean Casei dt*
eatelor Oâ
sului. Nici in momentul de
ganizarea producţiei şi a
faţă în abataje nu se res muncii, întărirea ordinii şi cheltuielile de circulaţie. au făcut din intervenţiile roiul ..ftazi
muncii, întărirea ordinii, disciplinei pectă lăţimile excavate şi, disciplinei, mai buna apro Astfel angajamentele asu lor pledoarii pentru iniţia niu. Kva
H*ti — C
ceea ce este mai rău, se vizionare a locurilor de mate în adunarea generală tivă, la găsirea acelor for Gruia.
aplică metode de mare pro muncă cu materiale, piese a oamenilor muncii din me de lucru care să con
ClTEVA REALIZAM PE 1981 : obţinerea peste ductivitate în panouri care de schimb, combustibili şi februarie anul trecut au ducă ia o aprovizionare e-
plan a 3 600 ni la lucrările de foraj, a 800 ni la galerii nu se pretează la aceste lubrifianţi. Un roi impor fost îndeplinite şi depăşite. chitabilă, la o servire ire V w
şi 100 in Ia suitori, depăşirea sarcinilor în valori nor metode, crescînd cantitatea tant revine pe mai departe Voiumul achiziţiilor prin proşabilă, pentru satisface
mate cu 1,8 la sută şi a planului la lucrările execu de minereu extras, însă în cadrelor din compartimen efort propriu pe plan lo rea cerinţelor cumpărători Timpul
tate cu forţe proprii cu 1,1 la sută. dauna calităţii . „Noi recu tul geologic care, după cum cal s-a dublat, faţă de a- lor. Angajarea reprezentan 19 februar
11
ANGAJAMENTE PE 1982 : depăşirea volumului noaştem — spunea Gheor se sublinia în cadrul adu nii anteriori, valoarea lor ţilor colectivelor fruntaşe se va înef
in general
fizic planificat cu 500 m la forajul cu sondeze şi cu ghe Roşea, şeful sectorului nării trebuie să-şi facă mai rldioîndu-se La peste 5,8 (librăriile nr. 31 Petroşani, cerul vâri
800 m la galerii ; depăşirea beneficiului total planifi Musariu 11, că deşi ne-ara simţită prezenţa în abata milioane lei. La aprovizio 44 Lupeni) de a se menţi mai accc
cat cu 500 000 lei, creşterea indicelui de foIo»»',re a depăşit sarcinile la mine je. Mai multă atenţie tre narea cu imprimate tipiza ne şi în acest an pe- pri semnala
tulul. Vini
fondului de timp maxim disponibil cu 1,5 la sută. reu extras, n-am acordat buie acordată lucrărilor de te eforturile s-au soldat cu mele locuri ale întrecerii, derat, ou
suficientă atenţie calităţii. deschidere si pregătire, ce 0 frumoasă depăşire (47,9 ca şi a altor unităţi de a porare şi
km/orâ di
lor de cercetare geologică.
se ridica ia nivelul celor
Vina ne aparţine în exclu la sută). Colectivele libră Temperate
Darea de seamă prezen subliniate în cuvîntul lor şi sivitate. Din cauza trierii Participanţii la adunarea riilor nr. 1, 4, 7. 8, 9 Deva, mai bune a fost responsa oscila într
tată în cadrul adunării ge de către cei înscrişi la necorespunzătoare a mine generală a oamenilor mun 17 Simeria, 22, 24, 26 Hu bilă, mobilizatoare, confir- nus 1 gra
nerale a reprezentanţilor discuţii. cii de la Barza s-au anga nedoara, 31, 34, 35 Petro mînd dorinţa sinceră a oa me între
cal mai i
oamenilor muncii de la Şeii de sectoare şi raioa reului n-am realizat acest jat să-şi recupereze restan şani,. 43, 44 Lupeni, al de menilor muncii din acest ta, izolat
întreprinderea de pYospec- ne, maiştri, sondori, meca indicator. în continuare ne ţele din anul trecut. să pozitului de carte, al ce sector de a se alătura e- ceată.
Pentru
ţiuni şi explorări geologice nici — printre care Aurel vom axa activitatea în două realizeze suplimentar pre lor din transporturi au co fortului colectiv pentru în rie 1982 :
Hunedoara—Deva a scos în Nicoară, Ionel Barbu, Re principale direcţii : asigu vederilor planului o pro laborat merituos la apro deplinirea exemplară a tu frumoasă,
evidenţă rezultate, metode mus Furdui, Alexandru rarea bazei de rezerve la ducţie netă în valoare de vizionarea unităţilor cu turor indicatorilor de plan bil.
de muncă, iniţiative. în Petcu — au subliniat ne nivelul planului şi descope 1,5 milioane lei, o produc carte diversă şi papetărie. pe 1982, pentru acoperirea La mur
oca mai mare parte, insă, cesitatea îmbunătăţirii pro rirea de noi zone bogate în ţie marfă de 3 milioane lei, Fără îndoială, acţiunile de integrală şi în scurt timp moaşă, c
Vintul vs
11
a accentuat aspectele nega iectelor de execuţie, a u- substanţe minerale utile . să-şi depăşească planul la a compensaţiilor băneşti cu intens
tive, neajunsurile din acti nui sprijin mai susţinut în intervenţiile lor, Ion metale. popularizare a cărţii (peste acordate de stat. de 50—C0
vitatea secţiilor, atelierelor din partea consiliului oa Tiu, Nicolae Boglea. Dan 1 300, do diverse genuri), vast. (Me
ei ti: A. ]
şi formaţiilor de lucru, menilor muncii în vederea Murzacu, Nicolae Oprea, L1VIU BRA1CA unde colectivele librăriilor LUCIA liciu