Page 63 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 63
?552 • VÎNERî. n FEBRUARIE 1982 pag. 3
m m m m m Secretarul biroului executiv al consiliului popular ■ ® CENACLUL TINERE
m z m m eaimst cultural TULUI. La Haţeg a avut toc
ttţj'ftXM/o'. un eveniment cultural care
activist ie stat ci ample răspunderi In buna a deschis cu succes mani
0 DEZBATERI. „Sarcinile culturale. Foloasele creşterii festările dedicate aniversă
} ia... neatenţie !
v sr-.uzlcai eu desfăşurare a activităţii economico-sociale ce revin comunei noastre producţiei animaliere au fost rii a 60 de ani de la crearea
•rai fciectrecord in creşterea producţiei ve relevate prin exemple con Uniunii Tineretului Comu
ea> loto getale şi animale, stimularea crete, iar dezbaterea recen nist. Este vorba de debu
lanţ — emisiune în înfăptuirea multiple popular trebuie să subli Tomeşti, Ghelari, Lăpugiu C.A.P. şi a producătorilor telor documente de pa'rtid tul ,,Cenaclului tineretului
conducătorii lor sarcini ce revin consi niem că alît în anul trecut de Jos ş.a.) şi nu se res şi de stat privind cointere din Ţara Haţegului“, organi
liilor populare comunale cît şi în acest an, au mai pectă de fiecare dată nor agricoli pentru a spori pro
nef in limhn ducţia in acest domeniu şi sarea materială a ţăranilor zat de casa orăşenească de
iii din hotărîrile de partid şi fost cazuri, e drept puţi mele de tehnică legislativă. pentru a livra statului cit a fost stimulatoare. cultură în colaborare cu ce
seri din legile ţării, un rol im ne, de cetăţeni de la sate Au existat şi cazuri cînd,
re» progvamn- mai multe produse“ a fost naclul literar „Sarmis".
portant îl au secretarii bi care au fost nevoiţi să datorită necunoaşterii legi tema unor educative dezba ® PREZENTARE DE CAR ® DIALOG PE ACEEAŞI
•na) rourilor executive ale con bată inutil drumul pe la lor, unii secretari aduc teri, organizate la Răchltova, TE. Bibliotecile comunale din SCENĂ. Faza de masă «
taier* economică siliilor populare comunale. notariate pentru soluţiona prejudicii statului, refuzînd
rtistie : „Copii Din multitudinea de atri rea unor probleme ale că să emită decizii de atribui Sintămăria-Orlea şi Crlşclor Bucureşci, Luncoiu de Jos noii ediţii a Festivalului na
iţii". Producţie de către colectivele biblio şl Topliţa au organizat ac ţional ,,Cintarea României“
otirilor sovietice buţii ale acestora amintim ror rezolvare cădea în sar re în folosinţă a terenuri tecilor comunale. Dezbate ţiuni cu lucrări editoriale a prilejuit la căminul cultu
■:ri culturale doar eîteva: pe lîngă fap cina secretarului biroului lor unor cetăţeni în con rile s-au inscris cu succes agrozootehnice care, in ca ral din Orăştioara de los
nai. tul că au datoria să se executiv. Cetăţeanul din- diţiile Legii 58/1974 şi Le in manifestările din cadrul drul „Lunii cărţii la sate“ se un dialog pe aceeaşi scenă
implice plenar în activita tr-o comună, să zicem, are gii 4/1978, prin care se „Lunii cărţii la sate“. bucură de audienţă. La apreciat, in cadrul căruia
tea de realizare a sarcini nevoie de o adeverinţă din percep taxe de 50 lei şi Bucureşci şi Luncoiu de los s-au întrecut montajul lite-
lor de plan în profil teri care să reiasă că nu este suina cuvenită drept chirie ® MASA ROTUNDĂ. Lo au fost prezentate ,,Modali rar-muzical „Sintem aici de
torial, ei trebuie să asigu încadrat în muncă, nece pentru teren. Mărtineşti şi in satul Tuş- tăţi agrotehnice in cultura clnd pămîntul“, grupul vocal
re cu prioritate legalitatea sară pentru întocmirea u~ Prin rînduriie de faţă nu tea (comuna Unirea) proble plantelor a g r i c o l e i a r la al fetelor, teatrul scurt şi do
n. I: 6,0» lla- tuturor actelor emise de nui dosar de bursă, ajutor am vrut decit să atragem uă generaţii de căluşari din
! «iiiniiieţit; 7,00 mele sporirii efectivelor de Topliţa, cartea Vaieriei Sirbu
; . 9,00 Revista organele puterii şi admi familial, pensie sau altce încă o dată atenţia că atri animale ca şi. a producţiilor şl a lui Nicolae Păstirnac Orăştioara de los, taraful şi
Curierul melo- nistraţiei de stat. va asemănător. Atunci se buţiile de administraţie tre acestora au fost dezbătute „Creşterea animalelor pen soliştii căminului cultural din
•Julelin tle ştiri; în calitate de coordona cretarul, în loc să-l ajute, buie să fie executate în in cadrul unor mese rotun tru blană“ a suscitat un viu Căstău şi grupul vocal a!
dem sseuităto- tori ai colectivelor de îl îndrumă greşit sau pur conformitate cu prevederi
îutetin i . ; i; de, organizate la căminele interes. cadrelor didactice din Beriu.
ralilorii , *3,30 popularizare a legilor ţării, şi simplu îl sfătuieşte să le Constituţiei şi legilor
iţa; 10,50 Parli- organizate în cadrul fiecă ia drumul Hunedoarei, De ţării, iar cetăţenii să bene
ţOrii. Emisiune rui consiliu popular, asi vei sau Petroşani ului unde ficieze de un serviciu
11.00 Buletin de
Vreau să ştiu; gură cunoaşterea hotărî- există notariate. Din cau prompt prin care să se e- Programul „sunâ“ clar, activitatea — fals!
tate; 12,00 Bu- rilor de partid şi a legilor za comodităţii, unor secre vite cheltuielile suplimen
i; 12,05 Cinta- ţârii, veghează la respecta tari, ca cei din comunele (Urmare din pag. 1} cea din aşezarea de centru, care nici pe departe nu
:i ;î 12,45 Avan- rea şi aplicarea lor. Am tare de orice natură. Se
idio-Xv.; 13,00 Burjuc, Btinila, Ghelari, cretarului biroului execu învăţătorii Salomia şi Vio- tea fi numită „simpozion" 2)
.15.00 Student enunţat doar o mică parte Peştiş, Lăpugiu de Jos, tiv nu-i este permis, în Verejan, care e starea de rel Igreţ, împreună cu co pentru a fi „la număr".
ultlin de. ştiri; din sarcinile acestora în Hărău, Pui, Tomeşti, Bul- fapt de la căminul cultu legii lor Paraschiva Ghişo- Dar credem că cei vizaţi
mate cconomi- afara cazurilor bine justi
ocre eomponis- înfăptuirea administraţiei zeşti, cetăţenii îşi mai pierd ficate, să stea în sediul ral din satul de centru. iu, Felicia Popescu, cu in au reţinut observaţiile
d tOsehanitzky; !a fiecare consiliu popular timpul pe drum, cheltuiesc consiliului popular pentru Dar şi noi am aflat la pri ginerii Viorel Balotă, Ma noastre şi vor reflecta a-
nctlieului; 17,00 comunal. Ele sînt încă bani sau fac apel chiar la mărie că directorul, cămi ria Licescu ştiu cum să supra necesităţii actul»!
:iri; 17,05 Sem- multe şi ceea ce dorim să instanţă pentru solicitarea rezolvarea diferitelor „mă
esa; 17,30 Mu- runţişuri". Trebuie să se nului cultural din Turdaş muncească şi cu cine. Ac calităţii în activitatea po
ă;s 17,4 c Agrl- subliniem este faptul că în unor drepturi. Unii secre înţeleagă peste tot că se este educatoarea Ligia ţiunile politico-educative se li tico-educativă.
, A !x Z; 18.00 numeroase comune ale ju tari nu cunosc bine preve Gherman (care în perioa întîlnesc aici firesc cu ce Rămîne insă ca la Con
10.00 Hadiojur- deţului (Băiţa, Boşorod, derile legale, alţii nu stă- cretarul biroului executiv da 15 XII—15 II este in le cultural-artistice (acti siliul popular al comunei
ară culturală ; al consiliului popular este
tiiuţificc; 21,00 Bretea Română, Cîrjiţi, pînesc bine terminologia vacanţă, conform progra vează formaţii artistice de Turdaş starea căminulud
«de.nţe sonore; Cerbăl, Geoagiu, IIia, Ra- juridică, făcînd confuzii în un delegat cu atribuţii ale mului grădiniţei sezoniere) şapte genuri), iar despre cultural din satul de ceja-
tr->o oră; 23,00 poltu Mare, Ribiţa, Riu de interpretarea si aplicarea administraţiei de stat, un şi cum dumneaei este din ecoul pe care-1 au aici ma tru să constituie o proble
zicale; 23,30— Mori, Toteşti, Turdaş, Sar- activist de stat răspunzător
muzical noc- unor termeni. De exemplu, Prieaz, dar locuieşte în O- nifestările ne-am convins mă, iar încredinţarea acti
mizegetusa, Şoimuş ş.a.), atunci cînd este vorba de de buna desfăşurare a ac răştie, lipseşte în perioada nu o dată. Sînt şi aici ca vităţii acestuia celor mai
secretarii consiliilor popu eliberarea autorizaţiilor de tivităţii economice .şi socia de iarnă (cînd se intensifi renţe, se mai bifează şi aici corespunzătoare cadre —• 0
lare comunale muncesc eu înstrăinare a unor bunuri, le ale consiliului, nu un că activitatea culturală !). acţiuni (cum a fost cea din problemă a Comitetului co
dăruire şi pasiune, rezol- unii o numesc „certificat , simplu funcţionar de bi dimineaţa raidului nostru, munal de partid.
11
vînd corect, în spiritul ho- iar alţii „adeverinţă", fă rou. Tot acolo am aflat că di
tărîrilor de partid şi al le cînd trimiteri la texte de rectorul coordonator al că
gilor ţării, sarcinile ce le lege abrogate. Tot datorită NICOLAE STÂNCULESCU minului cultural de centru
keii — seriile este la... Prieaz. Canfităfi sporite de lapte fa
Un şerit ex- revin. necunoaşterii s-au făcut secretar
irta); HUNE- Dar referindu-ne ia atri încălcări ale unor norme ai Comitetului executiv Este adevărat că activi
etonli aerului buţiile secretarului birou legale în ceea ce priveşte al Consiliului popular tatea culturală din satul fondul de stat
Cariera mea
sidcrurgistul); lui executiv al consiliului emiterea deciziilor (Bunila, judeţean Hunedoara Prieaz nu se compară cu
unirii (Arta): Un bun exemplu de ur două vaci pe care le creş
Sarpaţi (Con- mat în ceea ce priveşte li te in gospodăria personală.
PETROŞANI:
aterestru (U- fi vreme se unii muncesc cu hărnicie, elfii omoară timpul vrarea unor cantităţi spo De aici rezultă că produc
ionli (7 No- rite de lapte la fondul de ţia medie de lapte mărfii
ENI; Războiul stat îl oferă, între alţi har realizată pe cap de vads
iile I-II (Cul-
ii (Muncito- nici şi pricepuţi crescători a fost de peste 2 094 1.
.N: O singu- prin restaurante, haruri şi bufete de animale, loan Ilieş, din In condiţiile aplicării
iţă (Lucoafă- satul Cigmău. O dovadă e- prevederilor Decretului p
Ana şi hoţul
'.TRJLA: Viu locventă a faptului că în vind contractările şi achi
tuncKoresc) ; Hunedoara — vatră de rie“. Ne spune că e liber prevede şi faptul că este bine gospodărit. Şi curat, ţelege răspunderea deose ziţiile de animale, păsări
Schiţe din foc, simbol al hărniciei si la ora aceea, el conducând deşi — cum am văzut chiar bită ce revine producăto şi produse animaliere,
.eitorcsc); U- demnităţii muncitoreşti, al secţia de frizerie din veci interzisă intrarea în unita şi în centrul municipiului
nanţilor (ftc- muncii fără preget pentru te, pentru a participa la rilor agricoli privind creş menţinînd livrările la ace
îl: Aventuri nătatea barului. Mai apoi muncă, a persoanelor afla — sînt multe hîrtii pe tro terea contribuţiei la auto- laşi nivel, producătorul
tutui (Steaua înfăptuirea exemplară a ne-a şoptit la ureche că a în te sub influenţa alcoolului. tuare şi în staţiile de au aprovizionarea teritorială o loan Ilieş va încasa în a-
11
’IE: Detaşa- sarcinilor stabilite de Con cercat „să ne tragă în piept , tobuz, multă zăpadă şi reprezintă cantitatea de cest an o primă de 4 608
dia (Patria); gresul al Xll-lea al parti cerîndu-ne ea, în schimbul Puţin le pasă de acest lu gheaţă pe marginea stră
u toţi (Fla- cru muncitorilor loan Ur 4189 1 lapte pe care a li- lei.
U-BAl: Stop dului. In marele combinat sincerităţii sale, să uităm sa, Ghemant loan, Cornel zilor. Ce vrea să însemne vrat-o în anul trecut la Iată cîştigul total ce 11
i (Casa de siderurgic, pe şantiere, în unde l-am găsit. Am con astă ? Că cei de la salubri fondul de stat, de la cele va realiza în anul J982 :
ŢEG ; luncii toate unităţile economice siderat că asta nu-i drept. Simeria şi altora. Dovadă tate nu-.şi fac datoria. Şi
1 (Ilaciih ' faptul că deşi nu mai era
itul nu şi instituţii se acţionează O fi Sandu L. specialist în deeît o oră şi jumătate pî- nu şi-o prea fac întrucît • Valoarea producţiei de laple la preţul
■J: Tret.a-.ot*- eu dăruire şi înaltă con ras, tuns şi frezat, dar nu i-arn găsit în raidul nostru de contractare cuvenită pentru livra
euiturâ); In ştiinţă pentru îndeplinirea ţine cu... bărbi. Ce zic sub nă la intrarea în schimb, Ia şuete în restaurant şi
pitar <11 lu- planului, pentru acoperirea alternii săi ? respectivii, şi alţii ca ei bufete. La. restaurantul rea a 4 189 litri lei 8 528
A : Castelul continuau să-i tragă cp • l'rima ce ■ se. cuvine tei 4 608
(Mureşul) : compensaţiilor băneşti a- votcă, bere sau vin la res „Pârlngui" se adunaseră • TOTAL VENIT lei 13186
organa (Eu- cordate populaţiei prin re DRAGOSTE LA... MULTE şapte lucrătoare ce stăteau
îRI : Prima centul Decret al Consiliului GRADE DE... ALCOOL taurantul „Păltiniş", la cra agale la taclale, deşi tre
terni). mă ori la alte unităţi de Notă ; în condiţiile cînd ia preţul cu amănuntul,
de Stat. Aceasta este ima cuse demult pauza de prlnz. producătorul predă în me
ginea generală, reprezenta „Azi nu m-am dus la unde urmau să ia calea La berăria „Ardealul" alte die peste 2 000 litri lapte ceea ce, raportat la canti
tivă a municipiului de pe lucru că mă doare un cot“ combinatului să-şi facă — trei lucrătoare — Lina pe cap de vacă i se cuvin tatea de 2 094 1 predată
Cerna. Un raid efectuat Munteanu, Petra Toporan ci te 16 kg furaje concen la o vacă, reprezintă
recent eu sprijinul, miliţiei şi Maria Făurică — se a- trate pentru fiecare 100 1, kg furaje concentrate. ,
ne-a relevat că există şi Brigada de reporteri in municipiul Hunedoara dunaseră şi ele la o şuetă,
:asa de cnl-
şi 20 : For- excepţii — e drept puţine tot în afara pauzei de ma
Sclenu ', a la număr — ce fac notă Activitate susţinuta
rit a eiatuU- discordantă. Sâ facem cu — ne spune loan Glodeanu, ziceau ei — „datoria"du să. Le-am întrebat pe cele
ctt speeta- ce munceşte la instalarea pă ce-şi făcuseră „plinul". trei femei pe unde ar pu (Urmare din pag. 1) lucrările de extracţie şi Cftfe
sotmV. So noştinţă cu cîţiva dintre unui gater la C.A.P. Boj. Sugerăm o mai mare a- tea fi Dumitru Vlad, cel
it Cunsfmiti- cei ce nu se încadrează în de rambleiere. De asemenog,
t şi Zoia această imagine. „Şi ce-aţi făcut aici, la be tenţie la starea în care se ce conduce echipele de la rii preţurilor la produsele a- sîntem preocupaţi de îmfae»
rărie „Am tras un prezintă personalul munci salubritate, şi una ne-a groalimentare. In acest sens nâtâţirea activităţii de repes*
jinars. Tomna voiam să tor la lucru. răspuns franc : „O fi şi vom mai întreprinde o serie roţii, întreţinere şi exploot©-
IN VĂLĂTUCI DE FUM dau un telefon la Boj, să dumnealui în v-o crîşmă de măsuri şi acţiuni.
S'I ABURI DE ALCOOL CU „LIBERUL" MEU re a agregatelor şi instote-'
le spun că azi nu mă duc, I AC CE VREAU că mai mult p-acolo stă". - V-am ruga să le con ţiilor, de extinderea metode»
că mă doare cotu". Cotul N-am putut verifica aceste cretizaţi. lor de lucru de înaltă p
La orele 11,30, în eafe-
ibil pentru barui „Oriental' era un sau... în cot de datorie ? ! De prin ianuarie Nicu- spuse, ne-am mulţumit doar — La U.P. Teiiuc vom în ductivitate, de întărirea ®e-
1
2: Vremea fum de puteai să-l tai cu... „Am venit la Hunedoara lescu Sava Cică, muncitor să le consemnăm spre locui două din cele şase cup dinii şi disciplinei în muncS
)or şi va fi după nişte fişe de materia la I.G.C.L. nu mai lucrea luarea aminte a tovarăşi toare de prăjire magnetiza- - în lumina recentului de
noasă, cu cuţitul. La mese, în faţa le — ne spune Vasile Bă- ză. Şi-a fracturat omul tă, ceea ce va asigura creş cret de aplicarea con
■ Innourări paharelor pline cu diferite lor de la T.G.C.L. Hune terea randamentului de ex
i se vor lichide, a cănilor de cafea ies, lucrător la I.P.P.S. O- mîna şi de atunci este în doara. secventă a principiilor auîo-
telul Bana- radea, şantierul Călan. „Şi concediu medical. Unde-şi tracţie a metalului din mine conducerii muncitoreşti şi
sufla mo- şi sticlelor cu răcoritoare la „Păltiniş" cu ce prilej ?“. vede de sănătate N.S.G. T ★ reu. Tot în acest sens vom autogestiunii economico-îi-
ifieări tero- clienţi fel de fel. Stăm de Cazurile de abateri de pune în funcţiune un nou nanciare. La aceste capitete
! de 40—50 vorbă cu cîţiva. Radu Ie- „Să beau o vodcă". La berăria „Ardealul" un la normele de ordine şi
-est şi sud. şan ar fi trebuit să fie la Iată două cazuri de chiul de se tratează zilnic, ore disciplină înfăţişate în rîri- tip de separator care, în am stabilit unele măsuri
linime vor de la lucru pe bază de mo în şir, cu votcă sau ra durile de mai sus sînt cla plus, va diminua mult con concrete vizînd mai buna or
tis 6 şl mi lucru, la secţia de indus chiu, aşa cum s-a întîm- sumul de gaz metan în pro ganizare a lucrului ia nive
cele maxi- trializare a lemnului. S-a tive mai mult sau mai pu re. Solicităm unităţilor din
grade Lo- învoit însă de la maistru ţin... subţiri. Mai grav este plat şi în ziua raidului. La care fac parte cei vizaţi cesul prelucrării minereului lul tuturor secţiilor, formaţii
. Dimitiea- că cei în cauză se aflau, întrebarea noastră — de ce să-i pună în discuţia co de fier. La mina Ghelari lor, schimburilor, repartiza
a semnala (Moise Ciucurescu — ne-a vom intensifica lucrările de rea cadrelor tehnico-ingine-
spus că-1 cheamă) pentru în vreme ce ar fi trebuit procedează aşa 7 — N.S.G. lectivelor de muncă şi să
21 februa- a se duce la policlinică. A să se găsească la muncă, în a răspuns foarte senin î ia măsurile ce se cuvin. deschideri şi pregătiri în ve reşti pe compartimente pro
în genera! faţa paharelor pline cu al „Am încă liber (concediu derea dezvoltării capacităţi ductive, pe care să le con
trai varia- fost la controlul medical, Iar despre măsurile între- j lor productive şi asigurării troleze, sâ le îndrume şi *6
după care a zis că n-are cool, care, cum se vede, le medical — ri.n.) şi cu timpul prinse să informeze în scris liniei de front active nece
.ime fru- rost să mai meargă la lu este foarte... drag. meu liber fac ce vreau ? !“. le ajute efectiv în produc
îl variabil, cru şi a intrat să-şi omoare si redacţia ziarului nostru. sare, vom dezvolta capacita ţie, urmărirea sistematică, ZÎ
moderat, tea de rambleiere hidraulică de zi, a îndeplinirii planului
temporare timpul la cafe-bar. CU „PLINUL" FĂCUT, UNDE SÎNT... VASILE PÂTAN a galeriilor rezultate în urma la producţia fizică şi înca
i din sucl- I,a o masă alăturată San LA „DATORIE" MATURATORII ? TRAIAN BONDOR
* de servi- exploatării prin tehnologii de drarea riguroasă in conSU-
ieo). du Luverdo savura în com Intre altele Decretul nr. Hunedoara este — o ştie IOAN LÂZĂREANU înaltă productivitate, căutînd mutile specifice creşterea O;
pania unui prieten, o „tă- 400 din 29 decembrie 1901 oricine — un oraş frumos, VLADIMIR GHEORGHE să creăm un decalaj între ficienţei întregii activităţi.