Page 65 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 65
Vizita de lucru a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu în două
unităţi economice din
jjudeţui Timiş
Vineri dimineaţă, tovară şi energie electrică, a tu tehniei — sector cu influ
şul Nicolae Ceauşescu, se turor costurilor de produc enţe atît de directe asupra
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PX cretar general al partidu ţie. nivelului de trai al între
La cel mai mare combi
S I A L C O A l S I L I U L U I P O P U t f l B J U D E Ţ E A N lui, preşedintele Republicii, nat de creştere a porcilor gului nostru popor.
în continuare, este vizi
a efectuat o vizită de lu
cru în două unităţi eco din ţara noastră, secreta tată întreprinderea „Elec-
nomice reprezentative pen rul general al partidului a trotimiş", importantă uni
tru judeţul Timiş — Com analizat cu specialiştii şi tate economică, ridicată în
Anul XXXIV, nr. 7553 SÎMBĂTĂ, 20 FEBRUARIE 1982 4 pagini - 50 bani binatul pentru producerea muncitorii zootehnişti toc ultimii ani pe una din ma
.şi industrializarea cărnii de mai asemenea probleme rile platforme industriale
porc — complexul Pădu- fundamentale ale activită ale oraşului.
reni —, şi întreprinderea ţii lor, pornind de la fap Conducătorul partidului
La invitaţia tovarăşului „Electrotimiş". ş u l Nicolae tul că bogata experienţă a ■şi statului nostru a fost în-
tîmpinat, de asemenea, cu
acestei „uzine de carne"
T
r ă
o v a
Ceauşescu a fost primit de poate fi folositoare zooteh multă căldură şi însufleţi
re de muncitorii, tehni
niei întregii ţări în aceas
zootehniştii din Pădureni
Mae Ceauşescu, ieri â sosit ia cu cele mai calde senti tă etapă, cînd are de înde cienii şi inginerii de aici.
Discuţia de lucru a avut
plinit obiective atît de mo
mente de dragoste şi stimă.
Noua întîlnire de lucru bilizatoare şi exigente. la început drept cadru de
Timişoara, într-o vizită de prietenie, a conducătorului partidu Ceauşescu s-a interesat în desfăşurare o sugestivă ex
r ă
o v a
l
T
ş u
Nicolae
poziţie privind activitatea
lui şi statului nostru cu
şi preocupările întreprin
deaproape de structura fu
oamenii muncii din această
parte a ţării, dialogul fer rajelor folosite, de măsuri derii. Colectivul acestei u-
tovarăşe! Duşan Dragosavat til purtat cu făuritorii bu le care se au în vedere noastre constructoare de
nităţi de vîrf a industriei
pentru aplicarea prevede
nurilor materiale din două
maşini a raportat cu pro
sectoare ale economiei na
privind organizarea pro
ţionale — tehnica de vîrf rilor proiectului de Lege fundă mîndrie şi satisfac
La invitaţia tovarăşului şi zootehnia —, cărora con ducerii şi folosirii raţio ţie că, pe baza indicaţiilor
Nicolae Ceauşescu, secre începerea convorbirilor oficiale nale a resurselor de nutre date de tovarăşul Nicolae
tar general al Partidului ducerea partidului şi sta ţuri, supus zilele acestea Ceauşescu cu ocazia vizi
tului, personal tovarăşul
Comunist Român, preşedin Vineri, 19 februarie, au membru al Prezidiului Co Nicolae Ceauşescu le acor dezbaterii publice. tei precedente, din februa
tele Republicii Socialis început la Timişoara con mitetului Central al Uniu dă, în ansamblul strate în încheierea vizitei, to rie 1978, s-au stabilit pro
te România, vineri du- vorbiri între tovarăşul nii Comuniştilor din Iugo giei dezvoltării economice varăşul Nicolae Ceauşescu grame concrete de acţiune,
pă-amiază, a sosit la Ti Nicolae Ceauşescu, secre slavia, Vlado Ianj ici, secre a patriei, o atenţie cu to a felicitat pe muncitorii care au asigurat îndepli
mişoara tovarăşul Duşan tar general al Partidului tar executiv al Prezidiu tul deosebită, scoate cu combinatului pentru rezul nirea, cantitativă şi cali
Comunist Român, preşedin lui C.C. al U.C.I., Milos tatele de pînă acum, le-a tativă, a tuturor indicato
Dragosavaţ, preşedintele tele Republicii Socialiste Melovski, adjunct al secre pregnanţă în relief grija
P r e z i d i u l u i Comitetu România, şi tovarăşul Du tarului federal pentru afa neobosită pentru mobiliza urat noi succese, multă să rilor de plan şi au condus
lui Central al Uniunii Co şan Dragosavaţ, preşedin cerile externe, Milan Ma- rea tuturor rezervelor ma nătate şi fericire. la obţinerea ■ unor însem
al
general
Secretarul
muniştilor din Iugoslavia, tele Prezidiului Comitetu rinkoviei, însărcinatul cu teriale şi umane ale eco partidului a fost încredin nate realizări pe calea pro
movării progresului teh
care, în fruntea unei dele lui Central al Uniunii Co afaceri ad-interim al Iugo nomiei noastre socialiste ţat că, la fel ca şi pînă nic, diversificării produc
în vederea realizării în cel
gaţii a U.C.I., face o vizită muniştilor din Iugoslavia. slaviei la Bucureşti. de al doilea an al cincina acum, toţi cei ce-şi desfă ţiei şi asimilării unui mare
de prietenie în tara noas La convorbiri participă : Convorbirile se desfăşoa lului a tuturor indicatori şoară activitatea în acest număr de maşini, agrega
tră. Din partea română — to ră într-o atmosferă de lor de plan, ridicării neîn mare combinat al ţării vor te şi utilaje necesare dez
La sosire, tovarăşul Du varăşii Iosif Banc şi Vir- caldă prietenie, de deplină trerupte a eficienţei şi ca acţiona cu hotărîre pentru voltării unor ramuri prio
şan Dragosavaţ a fost sa gil Cazacu, membri ai Co înţelegere şi stimă recipro lităţii producţiei, găsirii a se ridica la înălţimea ritare ale economiei naţio
lutat cu căldură de tova mitetului Politic Executiv, că, care caracterizează bu căilor celor mai bune pen marilor comandamente pu nale. i
răşul Nicolae Ceauşescu. secretari ai C.C. al P.C.R., nele raporturi româno-iu- tru reducerea consumurilor se de conducerea partidu
Cei doi conducători de Petru Enache, membru su goslave. de materiale, combustibil lui şi statului în faţa zoo (Continuare în pag. a 4-a)
partid şi-au strîns mîinile pleant al Comitetului Po ★
cu prietenie, s-au îmbrăţi litic Executiv, secretar al Seara, tovarăşul Nicolae
şat cu căldură. al C.C. al P.C.R., Petre Dă- Ceauşescu, secretar general
Întîlnirea dintre condu nică, membru supleant al al Partidului Comunist
cătorii celor două partide Comitetului Politic Execu Român, preşedintele Repu
reprezintă un moment de tiv al C.C. al P.C.R., priin- blicii Socialiste România, a
secretar al Comitetului ju oferit, la Timişoara, un di
o deosebită semnificaţie îy deţean Timiş al P.C.R.,
cronica bogată a legături Aurel Duma, membru al neu în onoarea tovarăşului
lor trainice ce unesc parti Duşan Dragosavaţ, pre
C.C. al P.C.R., ministru se şedintele Prezidiului Co
dele, ţările şi popoarele cretar de stat la Ministe mitetului Central al Uniu
noastre, în folosul reciproc', rul Afacerilor Externe, Ni nii Comuniştilor din Iugo
al cauzei socialismului, pă colae Mihai, ambasadorul slavia.
cii, securităţii, înţelegerii şi ţării noastre la Belgrad. Au participat persoanele
cooperării în Europa şi în Din partea iugoslavă — oficiale române şi iugo
întreaga lume. tovarăşii Stane Dolanţ, slave.
La Fabrica ds încălţăminte Hunedoara
ÎN ZIARUL DE AZI:
Esenţaie rămîn: menţinerea © Noua calitate o ma
terializează oamenii,
bun In munca, creşterea prin dimensiunile lor
moral-politice şi pro
Depoul C. F. R. Simeria. înainte de a pleca în cursă locomotivele trec printr-o ve
fesionale rificare minuţioasă. Foto: VIRGIL ONOIU
calităţii produselor I ’
— Cum aţi încheiat luna ianuarie şi prima decadă
a lunii februarie ? ZIUA CEFERIŞTILOR
— Ne-ani depăşit planul la producţia fizică, marfă
şi netă, cum, dealtfel, preliminăm şi în această lună. am neglijat calitatea repa
Pe fruntaşi îi recomandă faptele raţiilor. Sîntem hotărîţi să
După cîţiva ani de la decadă a lunii februarie muncim tot mai bine, să
intrarea în funcţiune a Fa am încheiat-o cu plusuri Dumitru Simionescu este nînd o depăşire de 12 la şi în volum sporit a par susţinem şi noi, prin fapte
bricii de încălţăminte Hu în valoare de 1,4 milioane şeful atelierului de zonă sută, o economie de 42 600 cului de vagoane pentru concrete de muncă, noile
nedoara, timp în care co lei la producţia marfă, iar din cadrul Complexului lei la cheltuielile de pro transportul cărbunelui din măsuri adoptate de condu
lectivul n-a reuşit să-şi la producţia fizică depăşi C.F.R. Petroşani şi secreta ducţie. De la începutul a- minele Văii Jiului către be cerea de partid şi de stat,
depăşească condiţia de co rile se ridică la 3 000 pe rul comitetului de partid nului avem, de asemenea, neficiari. în susţinerea a- să recuperăm cit mai re
lectiv în formare, făcînd, rechi încălţăminte. pe complex. Stăm de vorbă rezultate bune. Planul de cestei afirmaţii aş aduce pede compensaţiile acor
prin rezultatele slabe în — Deci un adevărat re despre activitatea şi reali reparaţii curente Ia vagoa argumentul că în anul tre date de stat, ca urmare a
registrate, obiectul a nu viriment. Ce stă la baza zările ceferiştilor din anul ne l-am realizat în procent cut am redus timpul imobi majorării preţurilor produ
meroase critici — inclu Iui ? 1981 şi de la începutul a- de peste 112 la sută, am lizărilor vagoanelor în re selor agroalimentare, să ne
siv în ziarul nostru —, cestui an. reparat suplimentar preve paraţii în atelierul nostru aducem întreaga contribu
iată că acest an oamenii — Pregătirea temeinică a — In general sînt bune - derilor de plan 200 vagoa la aproape jumătate, că ţie la creşterea venitului
muncii de aici l-au înce producţiei anului 1982 încă apreciază interlocutorul. Şi ne, am obţinut şi ceva e- nu am avut nici un „TG" naţional, la creşterea nive
put bine. din anul trecut — intervi la depou, şi la R.C.M., şi conomii la cheltuielile de lului de trai al poporului
— Am încheiat luna ia ne Savin Spiru, şeful bi la staţie, şi la revizia de producţie. (vagon care să „cadă" în nostru.
nuarie cu un plus de 8 000 roului programarea şi ur vagoane şi, evident, la a- — Puteţi nominaliza cîţi termenul de garanţie de
perechi încălţăminte — ne mărirea producţiei. Aici aş telierul de zonă — frun va dintre autorii acestor şase luni) — dovadă că nu DUMITRU GHEONEA
spune Eugenia Spineanu, aminti asigurarea cu con taş pe Regionala C.F.R. Ti succese ?
secretarul comitetului de tracte ferme, organiza mişoara pentru realizările — l-aş aminti pe şefii de Manifestări cultural-artistice
partid. Adică, în loc de rea mai bună a fluxuri din 1980, loc pe care, se echipă Ion Godeanu şi Ni
120 000 de perechi, noi am lor de fabricaţie, asimila pare, îl vom păstra şi pen colae Nenu, lăcătuşii Io în întîmpinarea Zilei ce socială, succesele înregis
executat 128 000. Acest lu rea unor tehnologii noi, de tru munca din anul trecut. nică Costea şi Mihai Pin- feriştilor, la Clubul sindica trate de poporul nostru în
cru ne-a creat' posibilita mare productivitate, pro — Să ne referim la cî- tea, sudorii Victor Andraş telor din Simeria a avut construcţia socialistă la ca
tea să depăşim şi preve gramarea şi urmărirea ri teva dintre realizările co (fruntaş pe atelier pe anul loc o adunare, la care a re şi-au adus contribuţia şi
derile la indicatorul, mar guroasă. zilnică, a derulă lectivului de la „zonă" în 1981) şi Maria Sas, opera participat un mare număr ceferiştii, după care a ur
fă, unde valoarea produc rii producţiei, folosirea ju 1981 şi în acest an, în torul Ion lliuţă, maistrul Ion de lucrători feroviari din mat un frumos program ar
ţiei suplimentare este de dicioasă a forţei de muncă. cinstea „Zilei ceferiştilor". Straja. cadrul complexului C.F.R. tistic susţinut de formaţiile
1,5 milioane lei, şi planul Toate acestea merg mînă-n — La indicatorul de bază — In ce se materializea din localitate. Cu acest clubului din Simeria. Spec
producţiei nete, care a mină cu o serie de măsuri, al activităţii noastre — re ză roadele muncii colecti prilej s-au trecut în revis tacole dedicate ceferiştilor
fost depăşit cu 300 000 lei, paraţii curente vagoane —, vului de Ia atelierul de tă momentele glorioase ale au mai avut loc în staţiile
în continuare am menţi MiRCEA LEPĂDATU planul pe 1981 l-am înche zonă ? luptelor din februarie 1933, Simeria-triaj şi călători. (I.
nut acelaşi ritm bun de iat în 5 decembrie, obti- — In asigurarea la timp pentru libertate şi dreptate Jura, corespondent).
muncă.» rstfel că nrima (Continuare în pag, o 2-a!