Page 66 - Drumul_socialismului_1982_02

DRUMUL SOCIALISMULUI, NR. 75.

Politicei partidului— studiata p r o f u n d , însuşită temeinic^ Eforturi susţinute, muncă

aplicată în viaţă _cy _dăruire şi fermitate stăruitoare pentru sporirea Relevi

NOUA CALITATE o materializează oamenii, prin producţiilor agricole 11,00 Viaţa salul
13.00Telex
Analizînd activitatea des­ belşug de produse agroali- 13,05Ta s'irşK
mînA
mentare — aşa cum ne-o
făşurată şi rezultatele ob­
dimensiunile lor moral-politice si profesionale ţinute, căile şi direcţiile de cere partidul şi secretarul 17,15SăptămSnn
acţiune pentru creşterea
său
tovarăşul
general,
producţiei agricole şi redu­ Nicolae Ceauşescu". Ele­ 18.00închiderea
lui
Dezbaterea am organizat-o controlului, de exemplu, cu trică, uleiuri, de alte mate­ chiar în localitate. Foarte cerea cheltuielilor materia­ na Gros, preşedinta coo­ 20,00 Telejurnal
{ie aceasta datâ la l.M.M.R. procedeul ultrasonic, care vi­ riale. Am luat tot felul de mulţi locuiesc în case noi. le, sporirea avuţiei obşteşti perativei, arătînd că ni­ 20,10 Telccnciclo
Simeria. Au participat tova­ zează structura moleculară a măsuri pentru o îndeplini a- Toate acestea n-au picat din şi a contribuţiei la forma­ meni nu poate şi nu este
răşii : Emil Ivonici — maistru, materialului. ceastă sarcină, ajungînd în cer - ca să zic aşa - ci rea fondului de stat, adu­ mulţumit cu rezultatele de 21,10 Film serial
Sabin Armeanca - lăcătuş, I.V. : Mai vreau să mă re­ prezent ca fiecărei formaţii ■sînt rezultatele muncii oame­ narea generală pentru da­ anul trecut, a chemat co­ şl umbre",
secretar de organizaţie de fer la încă două direcţii : a- de lucru să i se repartizeze nilor, ale aspiraţiei lor spre re de seamă şi alegeri a muniştii să desfăşoare o ţie a Stuc
bază, luliu Vernichescu - similarea şi cei trei R - re- cotă „de consum în funcţie mai bine, ale condiţiilor crea­ organizaţiei de partid dc muncă mai susţinută, să film tv. E
inginerul şef al unităţii, Ga- cuperare-recondiţinare-refoio- de volumul lucrărilor. Se te de partid. la brigada din Sîntuhalm fie în fruntea acţiunilor, să 22,20 Telejurnal
«rilâ Vincze - lăcătuş şi Mi- sire —, pe care ni le-am în­ respectă aceste cote pentru M.C. : Muncitorii s-au aju­ a C.A.P. Deva a relevat mobilizeze la muncă prin 2,2,30 Nocturna t
fcai Crişan - strungar spe­ suşit şi ie dezvoltăm sistema­ că asigurăm un control ri­ tat întotdeauna între ei. So­ cerinţa efortului colectiv exemplul lor întreaga su­
cialist. tic, cu un mare efort de con­ guros. Păcat că nu avem a- lidaritatea aceasta s-a ridi­ pentru creşterea produc­ flare a brigăzii. Măsurile
Red. : Vă propunem, tova­ cepţie şi execuţie. Anul tre­ parate de măsură pentru fie­ cat şi ea pe trepte noi. ţiei agricole. luate de conducerea parti­
răşi, să abordăm problema­ cut am asimilat piese de care agregat consumator şi I.V. : în curînd dumneata, Arătîndu-se că la grîu, dului şi statului în dome­ II a mc
tica noii calităţi pornind de schimb în valoare de peste atunci se operează cu con­ tovarăşe Crişan, unul din orz, porumb şi cartofi niul agriculturii — majo­
la citeva exigenţe economi­ 200 000 iei şi am recondiţio­ sumul orar, ceea ce nu satis­ puţinii specialişti de-ai noştri, s-a rămas sub plan, rarea preţurilor de con­ BUCUREŞTI
ce actuale puse in faţa noas­ nat şi refolosit în valoare de face. Oamenii au făcut toate ieşi la pensie. Ai om în loc ? s-a relevat că lucrările de tractare şi achiziţii, acor­ dioprogramul iii;
tră, a tuturor, de către secre­ 62 milioane lei. Mai adaug acestea, iar lucrurile nu sînt M.C. : Am, nu pentru că întreţinere şi îngrijire nu darea de prime de produc­ Radiojurnal ; (
tarul general al partidului, că o bună parte din şansa încheiate. m-am gîndit neapărat la ur­ s-au făcut la timpul cuve­ ţie, aşezarea pe baze noi a presei; 8,10 Cur
iliilor* >,00 Bulei
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dezvoltării noastre viitoare M.C. : Atelierul mecanic şef maşi, ci pentru că mi-a plă­ nit, deoarece nu s-a mani- raporturilor dintre unităţi- 9,0^ ,'dienţa >
înţelegind că tematica saltu- sălăşluieşte în această zonă. are obligaţia să reducă tim­ cut şi-mi place să ajut cînd Buletin de ştiri
îui calitativ pe care trebuie Am relevat aceste direcţii pul de steţionore în repara­ este nevoie, iar o întreprin­ Adunări de dări de seamă şi alegeri în visla literară r;
Hora muncii Sul
să-i realizăm în actualul cin­ pentru că ele reprezintă va­ ţie a maşinilor uneite. Ani dere are această nevoie, pen­ organizaţiile de partid Buletin de ştir
cinal îşi are izvorul in pri­ lori de referinţă . pentru o de-a rîndul se lucra în felul tru că nu se închide odată Univers Sntr-un
mul rînd în acumulările din perspectivă largă. următor : se defecta o ma­ cu o generaţie. Lucrez de 11,35 Publicitate
sfera producţiei materiale. CALITAJILE OAMENILOR AU şină, se constata defecţiunea, vreo 15 ani cu Petrişor Oană, festat exigenţă faţă de cei le agricole şi S.M.A., apli­ letln de ştiri;
cultural; 12,35 D
carea experimentală a noii
care n-au prăşit la timp
UNITĂŢI DE MĂSURĂ SAU se scotea piesa „bolnavă", i al cărui tată o fost tot mun legi privind retribuirea folclorului nostr
EXPRESII MATERIALE REPLICI LA VALORILE se făcea desenul, apoi se citor, aici. Garantez că şi culturile. Cu ’ mai mult e- van premieră
CONCRETE, DE REFERINŢA Petrişor va deveni specialist fort şi preocupare planul muncii în unităţile agrico­ 13.00 De Ia 1
Meridian club:
VALORI DE REFERINŢA confecţiona alta. Azi nu se Dar aici s-au format şi alţ putea fi realizat. O dove­ le cooperatiste —, precum tin de ştiri; 16
S.A. : Poate că unele ra­ moi poate lucra aşa, drept meseriaşi de mîna întîi : Pa deşte faptul că in aceeaşi şi majorarea preţurilor de de promenadă;
• !.V. : La calea ferată, cali­ pentru care am făcut o ob­ vel Moca, Vasile Marcu, Vio tarla unii au depăşit pro­ desfacere a produselor a- interpreţi de mi
tatea coincide cu siguranţa muri aie psihologiei lucrea­ servaţie : care piese sînt ceie rel Susan, loan Manea. Şi, ducţia planificată, alţii n-au groalimentare, acordarea de Iară; 17,00 Bule»,
circulaţiei, cu disciplina, iar ză cu unităţi de măsură, noi mai solicitate în procesul nu numai ei. Vreau să spun realizat-o. Biroul organiza­ compensaţii, majorarea re­ 17.05 Rudiomnga:
noua calitate am putea-o de­ însă, organizaţia de partid, nu muncii şi, deci, care se de­ că muncitorii dau muncitori ţiei de bază nu şi-a făcut tribuţiilor, alocaţiilor de lor; 17,35 Merii!
gărului; ilî;00 <1
fini prin modernizarea per­ avem ia îndemînă aşa ceva. fectează sau se uzează mai buni, din conştiinţa şi price­ pe deplin datoria, mulţu- stat pentru copii şi a pen­ 20.00 Radiojurnal
manentă a mijloacelor de Dar avem unităţile noastre des, - pe fiecare categorie perea lor. mindu-se de multe ori să siilor — vin în binele nos­ ră culturală; \
circulaţie, într^un regim de G.V. : Eu cred că este ne­ constate deficienţele fără tru al tuturor. Iar noi toţi 21.05 Cadenţe s<
viteză şi siguranţă sporite, voie de această solidaritate a interveni operativ şi e- — muncitorii de pe ogoa­ Radiojurnal; 2:
de dans; 23,30-
dar şi in condiţii de exigen­ Mesele rotunde ale ziarului pentru că, cel puţin deocam­ nergic, în funcţie de cerin­ re .şi din industrie — tre­ stop muzical n<
ţe economice mai riguros di­ dată, sau cel puţin în pri­ ţele fiecărei perioade ca buie să muncim mai bine,
mensionate. vinţa unor tineri, liceul nu toate lucrările să se facă să producem mai mult şi
Documentele Congresului a! prin care măsurăm calităţile de utilaj. în acest fei am dă un muncitor calificat, de la timp şi de bună calita­ cu cheltuieli mai puţine, să
Xll-lea, documentele ulterioa­ oamenilor, ele sînt simple, trecut la asimilarea lor trep­ nădejde, ci cel mult un ma­ te. Asemenea opinii au ex­ sporim beneficiile pentru ClNEMi
re ale partidului, ţinînd sea­ dar certe : faptele. Tovarăşul tată, iar azi avem o maga­ terial care trebuie prelucrat primat în cuvîntul lor mulţi a compensa cheltuielile fă­
ma de efectele crizei ener­ Nicolae Ceauşescu sublinia zie cu peste 100 tipuri de şi finisat. Nu-i vorba să cău­ comunişti. Astfel, Susa- cute de la bugetul statu­ DEVA: Vanii o,
getice şi de materii prime ce în repetate rînduri că pînă astfel de piese, ceea ce ne tăm vinovaţi ci să vedem ce na Maier, referindu-se lui. 1-11 (Patria); Ui
se manifestă pe pian mon­ la urmă rezultatele sînt sin­ permite să înlocuim rapid trebuie să facem. la măsurile luate pen­ Asemenea opinii au ex­ traterestru (Art.
dial, au stabilit comandamen­ gurul etalon de măsură ai piesa uzată. Foarte rar sin- E.l. : Noi, la strungărie-ro- tru corelarea preţurilor primat în cuvîntul . lor şi DOARA: ; Pictc a
(Flacăra)
te noi de acţiune în econo­ oricărei munci. Sigur că în tem surprinşi. Aşa am scurtat tărie, am procedat şi altfel : în agricultură şi îm­ Vasile Călmăţui, mecaniza­ strălucitoare (Sic
mie. Voi enunţa aici doar cî- ceie din urmă calitatea omu­ mult timpul de staţionare o dăm băieţii veniţi din liceu bunătăţirea organizării şi tor, Andrei Recii, inginer, Căpitanul răzbun
Castelul din Ca
teva care au în vedere şi lui este un ansamblu de în­ maşinilor. Asta înseamnă să celor mai buni muncitori şi retribuirii muncii ţăranilor Alexandru Zăvoianu, Ma­ structural) ; PE
activitatea de la calea fera­ suşiri care se verifică în fii ofensiv, nu să aştepţi. avem siguranţa că echipa cooperatori spunea : „Statul fia Munteanu şi alţi coo­ Un şerif extral<
tă. muncă. Pentru organizaţia este o bună şcoală de per­ ne va plăti cu un preţ mai peratori, afirmînd hotărî- nirca); Campioi
Autoutilarea este o sarcină noastră de bază dezvoltarea IMPLICAŢII fecţionare muncitorească. Vă mare produsele noastre. Din rea unanimă de a depune lembric); LTJPEN
stelelor — seriih
majoră, care, altfel spus, se şi afirmarea unor însuşiri PROFUND UMANE dau un exemplu convingător. acest motiv şi vinzarea a- toate eforturile pentru rea­ tura!) ; Cuscrii
numeşte să stai cit mai solid cum sînt: strădania pentru Pe tînărul loan Homorodean cestora către populaţie se lizarea şi depăşirea pro­ resc); VULCAN
pa propriile picioare cînd e perfecţionare profesională, S.A. : După convingerea l-am dat'în primire muncito­ face la un preţ mai mare. ducţiilor planificate, ca una râ dată în viaţi
rul); LONEA: A
vorba de dezvoltarea între­ conştiinciozitatea, răspunde­ mea, saltul calitativ pe care rului Gheorghe Mermezan, Trebuie să luptăm şi să în­ din cerinţele esenţiale ale (Minerul); ANIN
prinderii, să judeci cu pro­ rea, generozitatea, dîrzenia, ii străbatem in acest cincinal De ce ? Pentru că el însuşi vingem greutăţile, să ne creşterii bunăstării tuturor. orificiul din drai
pria inteligenţă tehnică şi e- exigenţa formează de mulţi este rezultatul unui proces are un băiat care a ajuns zbatem să obţinem produc­ riilc T-II (Munci
conomicâ ce ai de făcut. O ani preocupări centrale. de acumulări şi pe planul medic, iar fata e studentă. ţii mai mari, să creăm un N. BADiU RICANI: Fiul nu
astfel de orientare solicită ia I.V. : în practica de zi cu calităţii vieţii. Dacă priveşti Nu pentru a-l trimite la fa­ lezatul) ; BRAD
în Marea Nordu
maximum capacitatea de a* zi s-au statornicit indicatori la înzestrarea tehnică — cum cultate l-am rugat să se ocu­ roşie); ORAŞT1
daptare la nou a colectivu­ care măsoară calităţile oame­ se mai spunea aici - constaţi pe de tînăr, ci pentru că montul Concord
lui, mobilitatea, viteza de nilor, deşi indirect, dar sigur. schimbări mari în sensul do­ ştie şi o face cu tragere de Dreptate pentru
reacţie - dacă vreţi ~ la e- Am în vedere : termenul de tărilor, care au schimbat con­ inimă. De sub mîna lui nu căra); G ICO AGIT.
xigenţe noi. Este vorba, în garanţie a lucrărilor, procen­ diţia muncitorului. Apoi, în­ iese rebut - nici piese, nici cadru la masă
cultură) ; IIA1
esenţă, să depinzi cît mai tul de rebut, absenţele ne­ şişi muncitorii au cu totul oameni. Jianu haiducul
puţin de alţii. Ne-am întoc­ motivate, categoria medie de altă fizionomie interioară. A- Red. : Am înţeles din a- BRAZI: Trident
CALAN
mit planuri care de ia an la încadrare a personalului din veam foarte mulţi muncitori ceste exemple că numai oa­ pu-.'do: CAI <lc c
n " ' ‘ ’;) " 11
1
an se multiplică în volum şi secţii, numărul accidentelor necalificaţi, cu un nivel de meni,de înaltă calitate profe­ Ivr... i i.o. ..steii
varietate. Autoutilarea este o de muncă, în funcţie de ca­ cultură modest şi care locu­ sională şi moral-politică pot păţi (Mureşul);
idee care răspunde cerinţe­ re se fac clasificări în între­ iau în condiţii specifice altor da lucrări şi oameni pe a- morgana (Lumi
lor noastre. cerea socialistă, stimulări, se vremuri. Astăzi, peste 95 la ceastă măsură. Noua calita­
Red. : Sîntem tentaţi să adresează critici, se iau mă­ sută din ei -au calificare, te in toate domeniile este,
credem că într-o uzină fiin- suri organizatorice, tehnice, ceea ce le sporeşte demni­ altfel spus, rezultatul calită­ i h oro
ţînd de peste 11 decenii, ca­ politice pentru înlăturarea ca­ tatea şi mîndria, mai bine ţii oamenilor, a organizaţii­
re toată viaţa s-a ocupat de renţelor. Cu alte cuvinte, ca­ de jumătate au liceul sau îl lor de partid, o colectivelor
reparaţii - ceea ce face şi lităţile necesare unei munci urmează în prezent, (n fie­ in care muncesc. Rezultatele trs
azi - noutatea ar fi oare­ bine gîndite şi executate se care an uzina primeşte alt S.IS1.A. Deva — centrul de reparaţii motoare. Postul de februarie 1982 :
cum exefusâ. Zîmbiţi ? formează din mers. şi alt detaşament de tineri CORNEL ARMEANU montare a chiulasei este deservit de mecanicii loan Calotă Kxtr. I : 33. 6*.
S.V. : eronat. Vă dau doar din liceul industrial, aflat ION CIOCLEI şi Marin Cojocaru, care execută lucrări ele bună calitate. 6. .31). 60. li».
un exemplu. In prezent lu­ Red. : Vorbim de fapte ca
crăm la o instalaţie de cro- fiind exteriorizarea unor cali­ Kxtr. -i n-n:
mare dură a rulmenţilor, ca­ tăţi. Să recurgem Io ele. Menţinerea ritmului bun în muncă 22. 77. 65. (>({, 6
re in curînd va intra în func­ G.V. : La noi (frînă auto­ Fond de eiştîgi
ţiune. Ce însemnătate are a- mată, distribuitor) aproape (Urmare din pag. 1) ţii-îneălţăminte, ne înfăţi­ rea in întreprindere a unor zerve. Tocmai du aceea lei.
ceastă instalaţie ? O spun totul se lucrează manual şi şează" concret citeva dintre produse a căror aprovizio­ organul colectiv de condu­
trei elemente de fond : lunar ne controlează... aerul. Vreau adoptate la începutul anu­ realizările care au dus la nare ritmică era dificilă cere şi cel de partid şi-au
se înlocuiesc circa 400 de să spun că de oameni de­ lui de conducerea unităţii îmbunătăţirea activităţii în (talpă de microporos, ştai­ concentrat atenţia în di­ W'^W2Sj5g!W>
rulmenţi, sau gîndiţi-vă că în pinde funcţionarea acestor şi organizaţia de partid, ce sectoarele amintite, preocu­ furi ct<\), cît şi faptul că recţia creşterii' calităţii VR&Mf
prezent aproximativ 95 la su­ subansamble de mare impor­ vizează întărirea ordinii şi pările pentru creşterea în urmă cu citeva luni la produselor. O dovadă sint
lă din vagoane rulează pe tanţă pentru siguranţa cir­ disciplinei la toate locurile productivităţii muncii, pen­ benzile de tras-tălpuit-fi- şi recentele măsuri adop­ Timpul prob;
culaţiei. Sîntem o echipă de
rulmenţi, in loc de cuzineţi, de muncă, creşterea res­ tru îmbunătăţirea calităţii nisat s-a introdus predarea tate de adunarea generală ziua de 20 fcfoi
în timp ce viteza de circula­ înaltă calificare, iar din 12, ponsabilităţii fiecărui lucră­ şi eficienţei. Este vorba şi preluarea schimbului din a oamenilor muncii (reali­ Vremea se va
ţie a crescut de la 70-75 cîţi numără ea, 10 sînt co­ tor în ceea ce face. despre organizarea unei mers, atunci nu este greu zarea prin autodotare a u- tor. Cerul va
Vor ca dea ninf
km, la peste 100 km pe oră. munişti. Fiecare om poaţe Recentele hotărîri adop­ magazii de regrupare pen­ să deducem ce stă la baza nor utilaje moderne şi e- Vinlul va sufla
în condiţii de siguranţă spo­ executa oricare operaţie. Ne tate de conducerea parti­ tru feţe şi prefabricate, realizărilor bune din acest ficionte, introducerea ini­ cu intensificări
rită. cunoaştem bine, ne simţim şi dului, privind acordarea de introducerea pe toate linii­ an, să apreciem că sînt ţiativei „Talonul calităţii", de '10—50 km/or
E.l. : Lucrez de 22 de ani respiraţia - cum s-ar spune compensaţii băneşti de la le dc producţie a unor teh­ şanse reaie ca ele să con­ revizuirea aparatelor de est. Temperatul
va oscila între
în sectorul de rotărie şi n-am - ne suplinim, ne ajutăm Io bugetul statului, pentru a nologii noi (ştaifuri termo- tinue. măsură şi control de pe minus 7 grade
avut nici un eveniment de -nevoie, pentru că uneori pro­ nu diminua venitul real al colate, bombeuri termoplas- Totuşi, stînd de vorbă întregul flux, întări­ maximă între n
cale ferată care să ni se da­ bleme exterioare muncii îl oamenilor muncii, a stirţiu- tice, branţuri combinate cu conducători ai procesu­ rea controlului tehnic grade. Local, c<
punere de cliic
toreze. in această perioadă influenţează negativ pe om, lat întreg colectivul fabri­ ş.a.), dar şi a unor utilaje lui de producţie, cu teh­ de calitate şi genera­
om trecut la grade superioa­ îi pot reduce capocitatea de cii, personalul angajîndu-se moderne, de mare randa­ nicieni şi muncitori, cu lizarea autocontrolului, dis­ Timpul prob
re de prelucrare: de la ze­ atenţie şi răbdare. Un copil susţinut în bătălia pentru ment, cum ar fi maşina membri ai comitetului de cutarea promptă, la lo­ zilele do ui şi
1982 : Vremea
cimi de milimetru, la sutimi, bolnav, un vecin gălăgios îţi recuperarea unor restanţe automată de imersat ştai­ partid din fabrica hunedo- cul de muncă, a fiecărui iar nopţile vor
iar azi lucrăm la microni. pot dat stări sufleteşti ne­ din anul trecut, îndeplini­ furi. Dacă la acestea mai reană, am înţeles că dacă caz de abatere de la cali­ Vor cădea nin
Cred că evoluţia aceasta plăcute. in asemenea situaţii rea ritmică a planului, a- adăugăm preocuparea pen­ în privinţa ritmicităţii, a tate etc.) menite să ducă izolate.
spune ceva despre oameni, este nevoie de ajutorul co­ coperirea în acest an a 30 tru ridicarea nivelului pro­ realizării sarcinilor fizice la un salt şi în acest do­ La munte,
despre calităţile lor. Vă mai lectivului. la sută din valoarea com­ fesional al lucrătorilor (prin şi valorice, lucrurile par a meniu.’ Acum important cu cerul varia
spun un fapt : uzina este S.A. : Avem sarcina să re­ pensaţiilor. cuprinderea lor ta cursuri fi intrat pe un drum as­ este ca toţi cei implicaţi dea ninsori tem
teorolog de s<
dotată azi cu utilaje moder­ ducem foarte pronunţai con­ inginerul O-nst >rtlin Mun- de calificare şi specializa­ cendent. in cea a calităţii în traducerea lor in viaţă do vie Proneem
ne, că lucrăm în domeniul sumul de gaz, energie elec- teanu, şeful secţiei confec- re), asimilarea si executa­ mai sînt încă serioase re- să treacă hotărit la fapte.