Page 67 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 67
• SÎMBÂTA, 20 FEBRUARIE 1982 pag. %
In pregătirea şampaniei h primăvară două filme a fost posibilă £»
primul rind pentru faptul că
IUWE scenariştii Nicolae Ţie, Mir
cea Drăgan şi Eugen Mân
îmbunătăţirile fundare - efectuate drie concepuseră iniţial un
diptic, izvorît din istoria re
D.JR. Popescu tă parte sînt de remarcat, lativ recentă ee pulsează fe
bril in conştiinţa publică.
prin fineţea lor, experienţele
reintrat pe toate suprafeţele stabilite I ce vizează obţinerea unui asamblarea lor intr-o con
Noua ipostază a filmelor,
srutâ- LEUL ALBASTRU fantastic dc bună calitate,
ca in „Gîştele sălbatice" sau strucţie filmică cu statut su
impune
printr-o
se
veran,
Una din acţiunile cu in Homorod. De asemenea, ochii Îngăduitori ai facto Apariţia unui scriitor in „Drumul", ori lirismul pro rigoare morfologică, ceea ce
•Utieft populara colecţie „Biblioteca fund din „Somnul pămintu-
fluenţă hotărîtoare asupra sînt in curs de realizare rilor răspunzători de soar pentru toţi", a editurii „Mi lui", care, mai mult decit determină majorarea netei
wigraimi- s-ar părea, este implicat in de autenticitate. Ca şi Ia
producţiei agricole, a că lucrările de redare în cir ta recoltei, pe suprafeţe nerva" are o dublă semni scrisul Iui D.R. Popescu. primele vizionări, urmărim
rei realizare se impune în cuitul productiv a unor su însemnate este afectată pro ficaţie. în primul rînd, scrii şi acum cu emoţie cum
timpul cel mai scurt, o prafeţe agricole în zonele ducţia culturilor de toamnă torul publicat in această co MIRCEA MOJ prind viaţă acele file ale zbu
lecţie a pătruns în conştiin
reprezintă îmbunătăţirile Toteşti — Ostrov — Clopo- sau este stînjenită efectua ţa unei mase largi de citi ciumatei istorii a Văii Jiului,
earc nouă ne sînt aproape
„Lumini funciare. Subliniind acest tiva .şi Nucşoara — Sălaş, rea lucrărilor premergătoa tori şi, în egală măsură, el „BANATUL" — IN... de cuget şi sim y irc. Avata
este plasat sub semnul unei
» produs imperativ, în cuvîntarea la unde se lucrează cu mijloa re însânunţărilor de pri valori literare de necontes HUNEDOARA rurile văduvelor de mineri,
care, Snfruntînd eu dc_nnita-
ului de Consfătuirea de lucru de ce mecanizate. Amenajările măvară. tat. Biblioteca pentru toţi nu te şi curaj opresiunea auto
odul 1 la C.C. al P.C.R. din ia noi pentru irigaţii-drenaj Ţinînd seama de necesi impune deci valori ci devi Ansamblul artistic profe rităţilor vremii, dau măsura
nuarie a.e., secretarul ge vor cuprinde zona — Tur- tatea înfăptuirii în cele ne expresia unei acceptări a sionist dc cintece şi dansuri discrepanţei dintre idealul
neral al partidului, tova daş — Mărtinesti, avînd mai bune condiţii a progra valorii. Este şi cazul prozei „Banatul" din Timişoara, al comuniştilor şl teroarea flr.vi-
scurte a lui D.R. Popescu
nmmeitoreaseă, dobîmlesc în
Consiliului judeţean al sin
răşul Nicolae Ceauşescu, a drept scop folosirea îngră mului de autoaprovizionare care apare sub titlul Leul dicatelor, a fost, timp de noua viziune impusă de „O
cerut ca desecările şi ame şămintelor organice sub teritorială, de faptul că albastru, prefaţată de un ex cinci zile, oaspetele melea lume fără cer" o dimensiu
najările pentru irigaţii să formă semilichidă din plat pînă la sfirşitul anului tre celent eseu al lui Cornel Un- gurilor hunedorenc cu spec ne simbolică, aceea a trium
gureanu (Portretul prozato
«le
Banatu
tacolul
„Cîtu-i
fului adevărului.
fie făcute acum, în timpul formele complexului ' de buie să se recupereze cel rului ca om ilnăr), cel care mare“. Sub conducerea mu Nu încape îndoială că
iernii, nu în lunile de pri porcine. Desecările vizează puţin 30 la sută din com înlocuieşte dealtfel şi notele zicalii şl artistică a lui Gelu timpul a decis ; „Lupenî
bibliografice.
măvară cînd este afectată continuarea lucrărilor în pensaţiile acordate pentru Leul albastru este, îu linii Stan şi Ciprian Cipu, soliştii '29" „Golgota" sini opere
6,00 Ra- recolta din cauza lucrări zona Hia — Bretea Mure- a nu afecta puterea de mari, un fericit prilej de a vocali Elena Jurjescu, Maria perene ale creaţiei cinema •
ncţii; 7,00 releclura o parte însemnată na Drăghicescu, Fiiofteia tografice româneşti, avind un
I Revista lor respective. Cerinţa a- şană. cumpărare a populaţiei, se a prozei lui D.R. Popescu şi Moldovan, Aurelia Suliane, Ioc distinct în epopeea is
o«l melo- mintită are deplină vala în vederea înlăturării ex impune ca în această pe dc a readuce în atenţia citi Lazar Blagoev, Dumitru Bo- torică naţională. concepută
i<<2c ştiri; bilitate şi pentru lucrătorii rioadă să fie întreprinse torului o însemnată dimen toşan, ca şi soliştii instru pentru ecran. Mesajul a ră
(Ho; 10, ii cesului de umiditate între siune : a personalităţii pro mentişti s-au bucurat dc o mas la fel de răscolitor, ide-
10.05 Ro din agricultura judeţului prinderea de profil a întoc acţiuni de masă cu toţi lo zatorului, dramaturgului şi caldă primire, valorificând eu aţia la fel dc bogată, vie ş2
lo; 10,40 nostru. mit un program comun de cuitorii satelor la lucrările publicistului D.R. Popescu. succes folclorul din toate mobilizatoare. Dincolo de
ţitc; 11,00 Potrivit prevederilor pro acţiune cu fiecare consiliu de îmbunătăţiri funciare, zonele Banatului. Momentele calităţile majore ale pelicu
11.05 Un O lectură atentă la moda vesele, susţinute de Victor lei, mai există un motiv să
ţhiozdan ; gramului stabilit, în acest unic agroindustrial, cele mai astfel fiind posibil să se a- lităţile prozei din volum îşi Popa şi Corneliu Lupu, au considerăm „O lume fără
12,00 Bu- an trebuie efectuate lucrări mari suprafeţe cuprinzîn- sigure, do pe suprafeţele găseşte fără îndoială satis întregit plăcut spectacolul. cer" drept o revelaţie. Este
',05 Atlas in vederea combaterii ero respective, o recoltă supli facţie în remarca complexi (ION OOŢOI, corespondent). vorba de revederea unor
. comoara du-se în raza consiliilor u- tăţii acestora. Dealtfel, între maeştri ai ecranului,. ca
; 12,45 A- ziunii solului şi alunecări nice agroindustriale Ilia, mentară echivalentă cu cî gul volum pledează pentru O LUME FĂRĂ CER Ştefan Ciubotăraşn, George
adio-Tvi ; lor de teren pe aproape Geoagiu şi Haţeg. Deşi e- teva mii de tone de cerea conturarea unei personale Măruţă şi Toma Dimitriu, de
t 3; 15,00 le. Este un obiectiv a că „gramatici“ a povestirii ca rcîntflnirea cu Colea Uăutu,
K,00 Bule- 1 100 hectare, desecările fectuarea de rigole şi şan ro mizează uneori pe rela După aproximativ două’ de Ilarion Ciobanu, Draga Ol-
5 Concert vor cuprinde 1300 hectare, ţuri pentru scurgerea ape rui înfăptuire merită în tarea ce implică parabola, cenii de la turnarea filmelor teanu-Matei, Gheorghe Dini-
;,30 Tineri amenajările pentru irigaţii lor de pe semănături sau treaga atenţie în fiecare ori pe discursul detaşat in „Lupcni ’29“ şi „Golgota", eă. Viorica Farkaş, Ioana
Drăgan. Sebastian Papaianî
leii popu- localitate a judeţului nos care ironia nu exclude pro Casa de filme 5 revine pe
de ştiri; 240 hectare, iar eliminarea de pe alte terenuri agrico tru. funzimea şi valoarea abso ecrane fntr-o nouă structu şî mulţi alţii.
iul femei- excesului de umiditate se le nu implică folosirea lută a simbolului. Pe de al ră narativă. Contopirea celor AL. COVAC?
tnele şja- mijloacelor mecanizate, ac
*Ic Ştirii ; va face pe 4 500 hectare.
20,15 Sca- O bună parte din volumul ţiunea de abia a început,
00 Ştiri ; acestor acţiuni se găseşte realizîndu-se simbolic pe 2500 tone var şi doîomită
ore; 22,00
10 Muzică în execuţia întreprinderii cîteva sute de hectare. O
,00 Non de utilaje terasiere, îmbu asemenea situaţie inadmi peste plan
turn. » sibilă se întâlneşte în pri
nătăţiri funciare, proiecta
re şi construcţii în agricul vinţa curăţării canalelor de Golectivul de muncă de de plan. La baza acestor
tură—Deva, unitate care a desecare şi irigaţii la a- la fabrica de var şi dolo- realizări stau buna orga-
demarat şi continuă lucră menajările mai vechi. Da niită din cadrul Combina zare a muncii, utilizarea
rile pe principalele şantie torită pasivităţii ce o do tului siderurgic Hunedoa raţională a instalaţiilor, dă
re. Inginerul şef al unită vedesc consiliile populare, ra a început cu bine anul ruirea în muncă a oame
— seriile 1982, reuşind ca, după
şerif ex- ţii, Nichifor Crainic, ne-a consiliile unice agroindus nilor, hotărârea de a răs
; HUNE- relatat, între altele, că im triale şi conducerile unită prima lună şi jumătate din punde prin fapte grijii per
ii. aerului ţilor agricole nu s-a asi an, să producă şi să livreze
iera mea portante forţe sînt concen manente a partidului pen
Tiţrgistul): trate la efectuarea lucrări gurat mobilizarea forţelor oţelăriilor din combinat
rii (Arta): lor de combatere a eroziu disponibile de la sate la aproape 2 500 tone de var tru creşterea nivelului de
laţi (Con- şi doîomită peste sarcinile trai al celor ee muncesc.
’ROŞANl : nii solului şi alunecărilor lucrările de îmbunătăţiri întotdeauna o formaţie de dubaşj cum este cea de la
•est.ru <U- de teren î.n zona Geoagiu- funciare. Ca urmare, sub Stinceşti-Ohaba oferă momente de desfătare.
ii (7 No- Foto: VIRGIL ONOIU
: Războiul
i-n (Cui- Consfătuire cu pomicuUorii
{Munci to-
O singu-
(Luceafă- Deficienţe inadmisibile In „Pomicultura, ramură im cultorii simerieni şi din
ia şi hoţul portantă a agriculturii, sar împrejurimi, a fost. jalo
3ASA: Sa- âs^rarea învâtâmînlylsji cini ce revin acestui sec nată activitatea teoretică şi
oste — se- * * tor din documentele de
orcsc); U- practică pe 1982, pentru
n ţii or (Ite- agrozootehnic partid şi de stat“, a fost toţi membrii asociaţiei
Aventuri tema unei instructive con „Mureşana", care benefi-
ui (Steaua Incontestabil, învăţămîn- cimp de la C.A.P. Pi.şehinţi. AVEŢI COViMIOl sfătuiri conduse de dr< ing. ciază de grădini propih.
Detaşa- Stelian Casavela şi procu
i (Patria); tul agrozootehnic reprezin Interlocutorul ne-a relatat ® La apelul nostru, Asociaţia nr. 15 din Hunedoara rorul losif Pop, desfăşurate Cu acest prilej a avut loc
toţi (Fla- tă o modalitate importantă că învăţămîntul se ţine o lecţie deschisă în cadrul
•BAI: Stop de însuşire a noilor cunoş cînd au loc şedinţe de con a răspuns, ce-i drept, de fiecare dată trimiţind meseriaşi, la Clubul sindicatelor din universităţii cultural-ştiln-
(Casa de tinţe legate de tehnologii silii!, la care nu participă să repare liftul de la blocul in care locuim, numai că, Simeria. In cadrul acesteia,
50 : Iancu acesta se defecta imediat după plecarea lor şi acest fapt după o analiză privind re ţifice eu tema „Lucrări cu
(Dacia) ; le cultivării pămintului si decît 8—10 cursanţi din 56 durează de opt săptămîni. Oare cine trebuie să contro zultatele obţinute de poiui- rente in !iv,ezi“.
il nu râs- creşterea animalelor. în u- înscrişi (?). Lectorul nu-şi
Treeătou- nităţile unde lectorii şi Întocmeşte nici un plan al leze aceşti meseriaşi în ceea ce priveşte calitatea repa
Itură) * Si •ursanţii abordează cu se temelor, deoarece este „o- raţiilor ce le fac ? Oricum, nu e normal să încaseze bani
ci iu pentru o lucrare de care noi nu putem beneficia. (Elisabeta
ILTA: Fata riozitate desfăşurarea cursu bişnuit“ cu această activi o Cu aceeaşi nemărgi
a). rilor se obţin rezultate su tate. Nu este de mirare de Jurca, în numele celor 66 familii din blocul A 1, micro 6 nită durere anunţăm tu
perioare în producţie. E- ce la unitatea respectivă Nord, strada Prutului nr. 1, Hunedoara). turor celor care l-au cu
xemple demne de urmat producţiile obţinute sînt » in numele mai multor navetişti pe traseul Deva— noscut pe scumpul nos
în această privinţă oferă, departe de a reflecta po Leşnic. loan loja din Deva a semnalat, in cadrul rubricii, - V ! N Z Ă R I tru fiu si frate
între altele, C.A.P. Rapol- tenţialul existent. unele defecţiuni in organizarea transportului pe acest ® Vînd urgent .aparta I5ALAZS KALMAN
tu Mare, -Romos, Haţeg şi Nici la C.A.P. Vaidei nu traseu. I.J.T.L. care a cercetat faptele răspunde că s-a ment două camere. Deva, ca astăzi, 20 februarie
serii din 10 alte unităţi, unde accentul am întîlnit o situaţie mai dispus autobazei Deva să urmărească zilnic modul de Gojdu, bloc F. 12, scara III, 1982, se împlinesc şase
este pus pe legarea strînsă bună. Lectorii Lucreţia şi desfăşurare a transportului pe acest traseu, inclusiv al apartament 15. (2640) luni de rind a plecat
a temelor de aplicaţiile Mircea Mihăilean manifes dublurii, pentru a se evita întîrzierile de la program. « Vînd casă trei camere, dintre noi, la vîrsta de
practice, pe realizarea u- tă o inexplicabilă nepăsa 9 Pătruţ Popa din Hunedoara a sesizat .la rubrica garaj. Deva, strada Horea, 1!) ani. Chipul lui drag
nui dialog deschis privind re pentru îndeplinirea atri „Aveţi cuvintul" că în cartierul Pleşului - Hunedoara nu nr. 111/a. (2644) şi bllnd va dăinui me
17, 82. 45. posibilităţile de valorifica buţiilor ce le au. Dovada ? au apă potabilă. Consiliul popular municipal răspunde că • Vînd Trabant 601, Hu reu în inimile noastre
re a rezervelor de sporire problema va fi rezolvată la sfîrşitul lunii februarie, cînd îndurerate. (2659)
I 20. Aici s-au ţinut abia 2—3 nedoara, telefon 12502, zil
a producţiei agricole, re constructorul s-a angajat sâ finalizeze investiţia la noua
îri; 1 545 488 " lecţii, pe apucate, frecven variantă de aducţiune a apei. nic orele 17—19. (2539)
zultatele regăsindu-se în ţa fiind sub orice critică. ® „După aprobarea preţului de vînzare, se vor fabrica PIERDERI
obţinerea*" unor randamen Cu toate că unitatea a a- o Cu aceeaşi grea du
te superioare la hectar şi vut un punct model de do şi livra comerţului, în anul acesta, peste 1 000 000 caiele", e Pierdut ştampile cu rere, familia îndoliată
în sectorul zootehnic. în cumentaro în anul trecut, răspunde G.I.G.C.L. Victoriei Nicoarâ din Vârmaga şi altor emblema: Magazin textile; anunţă că duminică, 21
cetăţeni care au sesizat lipso, acestora din magazine.
Magazin confecţii, Maga
săptămîna trecută, spre e- acum este ca şi inexistent. zin tricotaje, Magazin dro februarie 1982, se împli
xemplu, lectorul cercului Mircea Mihăilean ,,motiva" ÎNTREBĂRI — RĂSPUNSURI gherie, Magazin încălţă nesc şase săptămîni dc
ibil pentru pentru cultura plantelor de că nu a ţinut lecţiile de minte. Le declarăm nule. rind ne-a părăsit scum
uarie 1982 : cîmp de la C.A.P. Romos, oarece există o fluctuaţie ® Tudor Calotiţă, Deva. din scrisoare, vă puteţi (2576) pul nostru
răci simţi- Răspunsul pe care l-aţi pensiona numai la vîrsta BOGDAN A \ R A M
fi variabil, ing. Mircea Pătrînjan, a mare a îngrijitorilor de a- d i v e r s e din llărţăgani, în vîrsta
ori izolate, dezbătut pe larg, împreu nimale (!). primit de la l.M. Vulcan, de 62 ani, deoarece nu ® Cu prilejul aniversării
moderat, nă cu cursanţii, din rîndul Cunoscând însemnătatea este cel corect. Locuind aveţi în total vechime în de 58 ani. îi păstrăm o
temporare în Deva, nu puteţi bene muncă de 30 de ani. Da zilei de naştere, soţul si caldă amintire. (2642)
i din nord- cărora se remarcă Viorica ce o reprezintă însuşirea ficia de drepturile stabi că insă continuaţi să mai fiica urează dragei lor
a minimă Basarab, Ana Căstăian, E- si aplicarea noilor tehno MARI A ENESCU
minus 12 şi lite pentru cei ce locuiesc lucraţi încă 2 ani şi 6
, iar cea lena Vasiu, Veronica Cris- logii pentru sporirea pro în alte localităţi. luni, chiar şi in grupa a sănătate, fericire şi ..La D E C Ii S
îinus 3 şl 2 tea, Ion Rentea, Ion Stăn- ducţiei agricole, se impu a Tudor Mu.şat, Brad. 111-a de muncă, puteţi mulţi ani !“. (2615)
iaţă, cu de- culescu şi alţii, tehnologia ne ca organizaţiile de ANUNŢURI DE FAMILIE
tură. de cultivare a plantelor partid de la sate să mani După datele comunicate solicita pensionarea la o Fanlilia îndoliată a-
^toil pentru medicinale şi a sfeclei, pre feste o răspundere deose în scrisoarea ce ne-aţi a- vîrsta de 59 de ani. © Cu aceeaşi adîncă nunţă cu durere înce
dresat-o, puteţi cere pen
IZ febivtarie cum şi combaterea bolilor bită faţă de buna desfă © Ghe'/.a Precup, Călan. tarea din viaţă a dra
se va răci şi dăunătorilor culturilor a- sionare la vîrsta de 57 de durere amintesc celor gei lor
fi geroase, şurare a învăţămîntului a- ani. Dacă însă continuaţi Faţă de perioadele lucra ce l-au cunoscut, că as
ori slabe. gricole. grozootehnic, principala să mai lucraţi în grupa tăzi, 20 februarie 1982, STAMPE ELSA
în contrast, ne-a surprins modalitate de ridicare a I de muncă puteţi să vă te în grupa I şi a 11-a de se împlineşte un an de înhumarea are loc as
superficialitatea şi forma muncă, arătate în scri
reme rece, nivelului de cunoştinţe pensionaţi la vîrsta de la despărţirea de bunul tăzi. 20 februarie, orele
il. Vor că- lismul în muncă dovedite profesionale ale lucrători 56 ani. soare, puteţi solicita pen si regretatul meu sot 15, la cimitirul din stra-
iorare. (Mc- lor din agricultură. © Zaharie Gherghescu, sionarea la vîrsta de 58 PASCU IULIU d'i M '-'mineseu, Deva.
rviciu: Lu- de inginerul Aurel Ghigu,
1
»). caro „conduce' cercul pen- Ghelari. Faţă de datele de ani. (2638) (2641)
tru cultura plantelor de N. 1IRCOB