Page 67 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 67

• SÎMBÂTA, 20 FEBRUARIE 1982                                                                                                                                   pag. %



                                In pregătirea şampaniei h primăvară                                                                               două  filme  a  fost  posibilă  £»
                                                                                                                                                  primul  rind  pentru  faptul  că
    IUWE                                                                                                                                          scenariştii  Nicolae  Ţie,  Mir­
                                                                                                                                                  cea  Drăgan  şi  Eugen  Mân­
                         îmbunătăţirile fundare - efectuate                                                                                       drie  concepuseră  iniţial  un
                                                                                                                                                  diptic,  izvorît  din  istoria  re­
                                                                                               D.JR. Popescu            tă  parte  sînt  de  remarcat,   lativ  recentă  ee  pulsează  fe­
                                                                                                                                                  bril in conştiinţa publică.
                                                                                                                        prin  fineţea  lor,  experienţele
                      reintrat pe toate suprafeţele stabilite I                                                         ce   vizează   obţinerea   unui   asamblarea  lor  intr-o  con­
                                                                                                                                                   Noua  ipostază  a  filmelor,
      srutâ-                                                                                     LEUL ALBASTRU          fantastic  dc  bună  calitate,
                                                                                                                        ca  in  „Gîştele  sălbatice"  sau   strucţie  filmică  cu  statut  su­
                                                                                                                                                            impune
                                                                                                                                                                   printr-o
                                                                                                                                                        se
                                                                                                                                                  veran,
               Una  din  acţiunile  cu  in­  Homorod.  De  asemenea,   ochii  Îngăduitori  ai  facto­  Apariţia  unui  scriitor  in   „Drumul",  ori  lirismul  pro­  rigoare  morfologică,  ceea  ce
    •Utieft                                                                                    populara  colecţie  „Biblioteca   fund  din  „Somnul  pămintu-
             fluenţă  hotărîtoare  asupra   sînt  in  curs  de  realizare   rilor  răspunzători  de  soar­  pentru  toţi",  a  editurii  „Mi­  lui",  care,  mai  mult  decit   determină   majorarea   netei
    wigraimi-                                                                                                           s-ar  părea,  este  implicat  in   de  autenticitate.  Ca  şi  Ia
             producţiei  agricole,  a  că­  lucrările  de  redare  în  cir­  ta  recoltei,  pe  suprafeţe   nerva"  are  o  dublă  semni­  scrisul Iui D.R. Popescu.  primele   vizionări,   urmărim
             rei  realizare  se  impune  în   cuitul productiv  a unor su­  însemnate este afectată pro­  ficaţie.  în  primul  rînd,  scrii­     şi   acum   cu   emoţie   cum
             timpul  cel  mai  scurt,  o   prafeţe  agricole  în  zonele   ducţia  culturilor  de  toamnă   torul  publicat  in  această  co­  MIRCEA MOJ  prind  viaţă  acele  file  ale  zbu­
                                                                                               lecţie  a  pătruns  în  conştiin­
             reprezintă   îmbunătăţirile   Toteşti  —  Ostrov  —  Clopo-   sau  este  stînjenită  efectua­  ţa  unei  mase  largi  de  citi­      ciumatei  istorii  a  Văii  Jiului,
                                                                                                                                                  earc  nouă  ne  sînt  aproape
     „Lumini   funciare.  Subliniind  acest   tiva  .şi  Nucşoara  —  Sălaş,   rea lucrărilor premergătoa­  tori  şi,  în  egală  măsură,  el   „BANATUL" — IN...   de  cuget  şi  sim y irc.  Avata­
                                                                                               este  plasat  sub  semnul  unei
    »  produs­  imperativ,  în  cuvîntarea  la   unde se lucrează cu mijloa­  re  însânunţărilor  de  pri­  valori  literare  de  necontes­  HUNEDOARA  rurile  văduvelor  de  mineri,
                                                                                                                                                  care,  Snfruntînd  eu  dc_nnita-
    ului   de   Consfătuirea  de  lucru  de   ce  mecanizate.  Amenajările   măvară.           tat.  Biblioteca  pentru  toţi  nu                 te  şi  curaj  opresiunea  auto­
    odul 1   la  C.C.  al  P.C.R.  din  ia­  noi  pentru  irigaţii-drenaj   Ţinînd  seama  de  necesi­  impune  deci  valori  ci  devi­  Ansamblul   artistic   profe­  rităţilor  vremii,  dau  măsura
             nuarie  a.e.,  secretarul  ge­  vor  cuprinde  zona  —  Tur-   tatea  înfăptuirii  în  cele   ne  expresia  unei  acceptări  a   sionist  dc  cintece  şi  dansuri   discrepanţei   dintre   idealul
             neral  al  partidului,  tova­  daş  —  Mărtinesti,  avînd   mai bune condiţii a progra­  valorii.  Este  şi  cazul  prozei   „Banatul"  din  Timişoara,  al   comuniştilor  şl  teroarea  flr.vi-
                                                                                               scurte  a  lui  D.R.  Popescu
                                                                                                                                                  nmmeitoreaseă,  dobîmlesc  în
                                                                                                                        Consiliului  judeţean  al  sin­
             răşul  Nicolae  Ceauşescu,  a   drept  scop  folosirea  îngră­  mului  de  autoaprovizionare   care  apare  sub  titlul  Leul   dicatelor,  a  fost,  timp  de   noua  viziune  impusă  de  „O
             cerut  ca  desecările  şi  ame­  şămintelor   organice   sub   teritorială,  de  faptul  că   albastru,  prefaţată  de  un  ex­  cinci  zile,  oaspetele  melea­  lume  fără  cer"  o  dimensiu­
             najările  pentru  irigaţii  să   formă semilichidă din plat­  pînă la sfirşitul anului tre­  celent  eseu  al  lui  Cornel  Un-   gurilor  hunedorenc  cu  spec­  ne  simbolică,  aceea  a  trium­
                                                                                               gureanu  (Portretul  prozato­
                                                                                                                                             «le
                                                                                                                                      Banatu
                                                                                                                        tacolul
                                                                                                                               „Cîtu-i
                                                                                                                                                  fului adevărului.
             fie  făcute  acum,  în  timpul   formele  complexului  '  de   buie  să  se  recupereze  cel   rului  ca  om  ilnăr),  cel  care   mare“.  Sub  conducerea  mu­  Nu   încape   îndoială   că
             iernii,  nu  în  lunile  de  pri­  porcine.  Desecările  vizează   puţin  30  la  sută  din  com­  înlocuieşte  dealtfel  şi  notele   zicalii  şl  artistică  a  lui  Gelu   timpul  a  decis  ;  „Lupenî
                                                                                               bibliografice.
             măvară  cînd  este  afectată   continuarea  lucrărilor  în   pensaţiile  acordate  pentru   Leul  albastru  este,  îu  linii   Stan  şi  Ciprian  Cipu,  soliştii   '29"   „Golgota"   sini   opere
    6,00 Ra-   recolta  din  cauza  lucrări­  zona  Hia  —  Bretea  Mure-   a  nu  afecta  puterea  de   mari,  un  fericit  prilej  de  a   vocali  Elena  Jurjescu,  Maria­  perene  ale  creaţiei  cinema  •
    ncţii; 7,00                                                                                releclura  o  parte  însemnată   na   Drăghicescu,   Fiiofteia   tografice  româneşti,  avind  un
    I  Revista   lor  respective.  Cerinţa  a-   şană.            cumpărare  a  populaţiei,  se   a  prozei  lui  D.R.  Popescu  şi   Moldovan,   Aurelia   Suliane,   Ioc  distinct  în  epopeea  is­
   o«l  melo-   mintită  are  deplină  vala­  în vederea înlăturării ex­  impune  ca  în  această  pe­  dc  a  readuce  în  atenţia  citi­  Lazar  Blagoev,  Dumitru  Bo-   torică   naţională.   concepută
   i<<2c ştiri;   bilitate  şi  pentru  lucrătorii                rioadă  să  fie  întreprinse   torului  o  însemnată  dimen­  toşan,  ca  şi  soliştii  instru­  pentru  ecran.  Mesajul  a  ră­
   (Ho; 10, ii                          cesului  de  umiditate  între­                         siune  :  a  personalităţii  pro­  mentişti  s-au  bucurat  dc  o   mas  la  fel  de  răscolitor,  ide-
    10.05 Ro­  din  agricultura  judeţului   prinderea de profil a întoc­  acţiuni  de  masă  cu  toţi  lo­  zatorului,   dramaturgului   şi   caldă  primire,  valorificând  eu   aţia  la  fel  dc  bogată,  vie  ş2
   lo; 10,40  nostru.                   mit  un  program  comun  de   cuitorii  satelor  la  lucrările   publicistului D.R. Popescu.  succes   folclorul   din   toate   mobilizatoare.   Dincolo   de
    ţitc; 11,00  Potrivit  prevederilor  pro­  acţiune  cu  fiecare  consiliu   de  îmbunătăţiri  funciare,             zonele  Banatului.  Momentele   calităţile  majore  ale  pelicu­
    11.05 Un                                                                                    O  lectură  atentă  la  moda­  vesele,  susţinute  de  Victor   lei,  mai  există  un  motiv  să
   ţhiozdan  ;   gramului  stabilit,  în  acest   unic agroindustrial, cele mai   astfel  fiind  posibil  să  se  a-   lităţile  prozei  din  volum  îşi   Popa  şi  Corneliu  Lupu,  au   considerăm   „O   lume   fără
    12,00 Bu-   an  trebuie  efectuate  lucrări   mari  suprafeţe  cuprinzîn-   sigure,  do  pe  suprafeţele   găseşte  fără  îndoială  satis­  întregit   plăcut   spectacolul.   cer"  drept  o  revelaţie.  Este
   ',05  Atlas   in  vederea  combaterii  ero­                    respective,  o  recoltă  supli­  facţie  în  remarca  complexi­  (ION OOŢOI, corespondent).  vorba   de   revederea   unor
   .  comoara                           du-se  în  raza  consiliilor  u-                       tăţii  acestora.  Dealtfel,  între­                maeştri   ai   ecranului,.   ca
   ;  12,45  A-   ziunii  solului  şi  alunecări­  nice  agroindustriale  Ilia,   mentară  echivalentă  cu  cî­  gul  volum  pledează  pentru   O LUME FĂRĂ CER  Ştefan   Ciubotăraşn,   George
   adio-Tvi  ;   lor  de  teren  pe  aproape   Geoagiu  şi  Haţeg.  Deşi  e-   teva  mii  de  tone  de  cerea­  conturarea   unei   personale     Măruţă  şi  Toma  Dimitriu,  de
   t 3;   15,00                                                   le.  Este  un  obiectiv  a  că­  „gramatici“  a  povestirii  ca­                rcîntflnirea  cu  Colea  Uăutu,
   K,00 Bule-   1  100  hectare,  desecările   fectuarea  de  rigole  şi  şan­                 ro  mizează  uneori  pe  rela­  După  aproximativ  două’  de­  Ilarion  Ciobanu,  Draga  Ol-
   5  Concert   vor  cuprinde  1300  hectare,   ţuri  pentru  scurgerea  ape­  rui  înfăptuire  merită  în­  tarea  ce  implică  parabola,   cenii  de  la  turnarea  filmelor   teanu-Matei,  Gheorghe  Dini-
   ;,30 Tineri   amenajările  pentru  irigaţii   lor  de  pe  semănături  sau   treaga  atenţie  în  fiecare   ori  pe  discursul  detaşat  in   „Lupcni   ’29“   şi   „Golgota",   eă.   Viorica   Farkaş,   Ioana
                                                                                                                                                  Drăgan.  Sebastian  Papaianî
   leii popu-                                                     localitate  a  judeţului  nos­  care  ironia  nu  exclude  pro­  Casa  de  filme  5  revine  pe
    de  ştiri;   240  hectare,  iar  eliminarea   de  pe  alte  terenuri  agrico­  tru.        funzimea  şi  valoarea  abso­  ecrane  fntr-o  nouă  structu­  şî mulţi alţii.
   iul  femei-   excesului  de  umiditate  se   le  nu  implică  folosirea                     lută a simbolului. Pe de al­  ră narativă. Contopirea celor  AL. COVAC?
   tnele  şja-                          mijloacelor  mecanizate,  ac­
   *Ic Ştirii ;   va  face  pe  4  500  hectare.
   20,15 Sca-   O  bună  parte  din  volumul   ţiunea  de  abia  a  început,
   00  Ştiri  ;   acestor  acţiuni  se  găseşte   realizîndu-se  simbolic  pe                                                   2500 tone var şi doîomită
   ore;  22,00
   10 Muzică   în  execuţia  întreprinderii   cîteva  sute  de  hectare.  O
   ,00   Non   de  utilaje  terasiere,  îmbu­  asemenea  situaţie  inadmi­                                                                peste plan
   turn. »                              sibilă  se  întâlneşte  în  pri­
             nătăţiri  funciare,  proiecta­
             re  şi  construcţii  în  agricul­  vinţa  curăţării  canalelor  de                                           Golectivul  de  muncă  de   de  plan.  La  baza  acestor
             tură—Deva,  unitate  care  a   desecare  şi  irigaţii  la  a-                                              la  fabrica  de  var  şi  dolo-   realizări  stau  buna  orga-
             demarat  şi  continuă  lucră­  menajările  mai  vechi.  Da­                                                niită  din  cadrul  Combina­  zare  a  muncii,  utilizarea
             rile  pe  principalele  şantie­  torită  pasivităţii  ce  o  do­                                           tului  siderurgic  Hunedoa­  raţională a instalaţiilor, dă­
             re.  Inginerul  şef  al  unită­  vedesc  consiliile  populare,                                             ra  a  început  cu  bine  anul   ruirea  în  muncă  a  oame­
    —  seriile                                                                                                          1982,  reuşind  ca,  după
    şerif  ex-   ţii,  Nichifor  Crainic,  ne-a   consiliile  unice  agroindus­                                                                    nilor,  hotărârea  de  a  răs­
    ;  HUNE-   relatat,  între  altele,  că  im­  triale  şi  conducerile  unită­                                       prima  lună  şi  jumătate  din   punde prin fapte grijii per­
   ii.  aerului                         ţilor  agricole  nu  s-a  asi­                                                  an, să producă şi să livreze
   iera  mea   portante  forţe  sînt  concen­                                                                                                      manente  a  partidului  pen­
   Tiţrgistul):   trate  la  efectuarea  lucrări­  gurat  mobilizarea  forţelor                                         oţelăriilor   din   combinat
   rii  (Arta):   lor  de  combatere  a  eroziu­  disponibile  de  la  sate  la                                         aproape  2  500  tone  de  var   tru  creşterea  nivelului  de
   laţi  (Con-                                                                                                          şi doîomită peste sarcinile  trai al celor ee muncesc.
   ’ROŞANl  :   nii  solului  şi  alunecărilor   lucrările  de  îmbunătăţiri   întotdeauna o formaţie de dubaşj cum este cea de la
   •est.ru <U-  de teren î.n zona Geoagiu-  funciare. Ca urmare, sub  Stinceşti-Ohaba oferă momente de desfătare.
   ii  (7  No-                                                                                  Foto: VIRGIL ONOIU
   :  Războiul
   i-n  (Cui-                                                                                                                Consfătuire cu pomicuUorii
   {Munci to-
    O  singu-
    (Luceafă-    Deficienţe inadmisibile In                                                                               „Pomicultura, ramură im­  cultorii  simerieni  şi  din
   ia  şi  hoţul                                                                                                        portantă a agriculturii, sar­  împrejurimi,  a  fost.  jalo­
   3ASA:  Sa-                    âs^rarea învâtâmînlylsji                                                               cini  ce  revin  acestui  sec­  nată activitatea teoretică şi
   oste  —  se-         * *                                                                                             tor  din  documentele  de
   orcsc);  U-                                                                                                                                     practică  pe  1982,  pentru
   n ţii or (Ite-             agrozootehnic                                                                             partid  şi  de  stat“,  a  fost   toţi   membrii   asociaţiei
    Aventuri                                                                                                            tema  unei  instructive  con­  „Mureşana",  care  benefi-
   ui  (Steaua   Incontestabil,  învăţămîn-   cimp de la C.A.P. Pi.şehinţi.       AVEŢI COViMIOl                        sfătuiri conduse de dr< ing.   ciază  de  grădini  propih.
     Detaşa-                                                                                                            Stelian  Casavela  şi  procu­
   i  (Patria);   tul  agrozootehnic  reprezin­  Interlocutorul  ne-a  relatat   ® La apelul nostru, Asociaţia nr. 15 din Hunedoara   rorul  losif  Pop,  desfăşurate   Cu  acest  prilej  a  avut  loc
   toţi  (Fla-   tă  o  modalitate  importantă   că  învăţămîntul  se  ţine                                                                        o  lecţie  deschisă  în  cadrul
   •BAI: Stop  de  însuşire  a  noilor  cunoş­  cînd  au  loc  şedinţe  de  con­  a răspuns, ce-i drept, de fiecare dată trimiţind meseriaşi,   la  Clubul  sindicatelor  din   universităţii  cultural-ştiln-
    (Casa  de   tinţe  legate  de  tehnologii­  silii!,  la  care  nu  participă   să  repare  liftul  de  la  blocul  in  care  locuim,  numai  că,   Simeria.  In cadrul  acesteia,
   50  :  Iancu                                                     acesta se defecta imediat după plecarea lor şi acest fapt   după  o  analiză  privind  re­  ţifice  eu  tema  „Lucrări  cu­
    (Dacia)  ;   le  cultivării  pămintului  si   decît  8—10  cursanţi  din  56   durează de opt săptămîni. Oare cine trebuie să contro­  zultatele obţinute de poiui-  rente in !iv,ezi“.
   il  nu  râs-   creşterea  animalelor.  în  u-   înscrişi  (?).  Lectorul  nu-şi
    Treeătou-   nităţile  unde  lectorii  şi   Întocmeşte  nici  un  plan  al   leze aceşti meseriaşi în ceea ce priveşte calitatea repa­
   Itură) * Si­  •ursanţii abordează cu se­  temelor,  deoarece  este  „o-   raţiilor ce le fac ? Oricum, nu e normal să încaseze bani
    ci iu                                                           pentru o lucrare de care noi nu putem beneficia. (Elisabeta
   ILTA:  Fata   riozitate desfăşurarea cursu­  bişnuit“  cu  această  activi­                                                                        o Cu aceeaşi nemărgi­
   a).       rilor  se  obţin  rezultate  su­  tate.  Nu  este  de  mirare  de   Jurca, în numele celor 66 familii din blocul A 1, micro 6          nită durere anunţăm tu­
             perioare  în  producţie.  E-   ce  la  unitatea  respectivă   Nord, strada Prutului nr. 1, Hunedoara).                                 turor celor care l-au cu­
             xemple  demne  de  urmat   producţiile   obţinute   sînt   » in numele mai multor navetişti pe traseul Deva—                           noscut  pe  scumpul  nos­
             în  această  privinţă  oferă,   departe  de  a  reflecta  po­  Leşnic. loan loja din Deva a semnalat, in cadrul rubricii,   - V ! N Z Ă R I  tru fiu si frate
             între  altele,  C.A.P.  Rapol-   tenţialul existent.   unele  defecţiuni  in  organizarea  transportului  pe  acest   ®  Vînd  urgent  .aparta­  I5ALAZS  KALMAN
             tu  Mare,  -Romos,  Haţeg  şi   Nici  la  C.A.P.  Vaidei  nu   traseu.  I.J.T.L.  care  a  cercetat  faptele  răspunde  că  s-a   ment  două  camere.  Deva,   ca  astăzi,  20  februarie
  serii din 10  alte  unităţi,  unde  accentul   am  întîlnit  o  situaţie  mai   dispus  autobazei  Deva  să  urmărească  zilnic  modul  de   Gojdu, bloc F. 12, scara III,   1982,  se  împlinesc  şase
             este  pus  pe  legarea  strînsă   bună.  Lectorii  Lucreţia  şi   desfăşurare  a  transportului  pe  acest  traseu,  inclusiv  al   apartament 15. (2640)  luni  de  rind  a  plecat
             a  temelor  de  aplicaţiile   Mircea  Mihăilean  manifes­  dublurii, pentru a se evita întîrzierile de la program.  «  Vînd  casă  trei  camere,   dintre  noi,  la  vîrsta  de
             practice,  pe  realizarea  u-   tă  o  inexplicabilă  nepăsa­  9  Pătruţ  Popa  din  Hunedoara  a  sesizat  .la  rubrica   garaj.  Deva,  strada  Horea,   1!)  ani.  Chipul  lui  drag
             nui  dialog  deschis  privind   re pentru îndeplinirea atri­  „Aveţi cuvintul" că în cartierul Pleşului - Hunedoara nu   nr. 111/a. (2644)  şi  bllnd  va  dăinui  me­
   17, 82. 45.   posibilităţile  de  valorifica­  buţiilor  ce  le  au.  Dovada  ?   au apă potabilă. Consiliul popular municipal răspunde că   • Vînd Trabant 601, Hu­  reu  în  inimile  noastre
             re  a  rezervelor  de  sporire                         problema va fi rezolvată la sfîrşitul lunii februarie, cînd                     îndurerate. (2659)
  I 20.                                 Aici  s-au  ţinut  abia  2—3                                                    nedoara, telefon 12502, zil­
             a  producţiei  agricole,  re­                          constructorul s-a angajat sâ finalizeze investiţia la noua
  îri; 1 545 488                       "  lecţii,  pe  apucate,  frecven­  variantă de aducţiune a apei.                nic orele 17—19. (2539)
             zultatele  regăsindu-se  în   ţa  fiind  sub  orice  critică.   ® „După aprobarea preţului de vînzare, se vor fabrica   PIERDERI
             obţinerea*" unor randamen­  Cu  toate  că  unitatea  a  a-                                                                               o  Cu  aceeaşi  grea  du­
             te  superioare  la  hectar  şi   vut  un  punct  model  de  do­  şi livra comerţului, în anul acesta, peste 1 000 000 caiele",   e  Pierdut  ştampile  cu   rere,  familia  îndoliată
             în  sectorul  zootehnic.  în   cumentaro  în  anul  trecut,   răspunde G.I.G.C.L. Victoriei Nicoarâ din Vârmaga şi altor   emblema:  Magazin  textile;   anunţă  că  duminică,  21
                                                                    cetăţeni care au sesizat lipso, acestora din magazine.
                                                                                                                        Magazin  confecţii,  Maga­
             săptămîna  trecută,  spre  e-   acum  este  ca  şi  inexistent.                                            zin  tricotaje,  Magazin  dro­  februarie 1982, se împli­
             xemplu,  lectorul  cercului   Mircea  Mihăilean  ,,motiva"        ÎNTREBĂRI — RĂSPUNSURI                   gherie,  Magazin  încălţă­  nesc  şase  săptămîni  dc
  ibil  pentru   pentru  cultura  plantelor  de   că  nu  a  ţinut  lecţiile  de­                                       minte. Le declarăm nule.    rind  ne-a  părăsit  scum­
  uarie 1982 :   cîmp  de  la  C.A.P.  Romos,   oarece  există  o  fluctuaţie   ® Tudor Calotiţă, Deva.  din  scrisoare,  vă  puteţi      (2576)    pul nostru
   răci  simţi-                                                      Răspunsul  pe  care  l-aţi  pensiona  numai  la  vîrsta                          BOGDAN A   \  R  A  M
  fi  variabil,   ing.  Mircea  Pătrînjan,  a   mare  a  îngrijitorilor  de  a-                                               d  i  v  e   r s e    din llărţăgani, în vîrsta
  ori  izolate,   dezbătut  pe  larg,  împreu­  nimale (!).          primit  de  la  l.M.  Vulcan,  de  62  ani,  deoarece  nu   ® Cu prilejul aniversării
    moderat,   nă  cu  cursanţii,  din  rîndul   Cunoscând  însemnătatea   este  cel  corect.  Locuind  aveţi  în  total  vechime  în               de 58 ani. îi păstrăm o
   temporare                                                         în  Deva,  nu  puteţi  bene­  muncă  de  30  de  ani.  Da­  zilei de naştere, soţul si   caldă amintire. (2642)
  i  din  nord-   cărora  se  remarcă  Viorica   ce  o  reprezintă  însuşirea   ficia  de  drepturile  stabi­  că  insă  continuaţi  să  mai   fiica urează dragei lor
  a   minimă   Basarab,  Ana  Căstăian,  E-   si  aplicarea  noilor  tehno­                                                 MARI A ENESCU
  minus  12  şi                                                      lite  pentru  cei  ce  locuiesc  lucraţi  încă  2  ani  şi  6
  ,   iar   cea   lena  Vasiu,  Veronica  Cris-   logii  pentru  sporirea  pro­  în alte localităţi.  luni,  chiar  şi  in  grupa  a   sănătate, fericire şi ..La   D E C Ii S
  îinus  3  şl  2   tea,  Ion  Rentea,  Ion  Stăn-   ducţiei  agricole,  se  impu­  a  Tudor  Mu.şat,  Brad.  111-a  de  muncă,  puteţi   mulţi ani !“. (2615)
  iaţă,  cu  de-   culescu  şi  alţii,  tehnologia   ne   ca   organizaţiile   de                                       ANUNŢURI DE FAMILIE
  tură.      de  cultivare  a  plantelor   partid  de  la  sate  să  mani­  După  datele  comunicate  solicita   pensionarea   la                     o  Fanlilia  îndoliată  a-
   ^toil pentru   medicinale şi a sfeclei, pre­  feste  o  răspundere  deose­  în  scrisoarea  ce  ne-aţi  a-  vîrsta de 59 de ani.  ©  Cu  aceeaşi  adîncă   nunţă  cu  durere  înce­
                                                                     dresat-o,  puteţi  cere  pen­
  IZ febivtarie  cum  şi  combaterea  bolilor   bită  faţă  de  buna  desfă­                   © Ghe'/.a Precup, Călan.                             tarea  din  viaţă  a  dra­
    se va răci   şi  dăunătorilor  culturilor  a-                    sionare  la  vîrsta  de  57  de                     durere  amintesc  celor    gei lor
    fi geroase,                         şurare  a  învăţămîntului  a-   ani.  Dacă  însă  continuaţi  Faţă  de  perioadele  lucra­  ce  l-au  cunoscut,  că  as­
     ori slabe.  gricole.               grozootehnic,   principala   să  mai  lucraţi  în  grupa                         tăzi,  20  februarie  1982,    STAMPE ELSA
               în contrast, ne-a surprins   modalitate  de  ridicare  a   I  de  muncă  puteţi  să  vă   te  în  grupa  I  şi  a 11-a de   se  împlineşte  un  an  de   înhumarea are loc as­
             superficialitatea  şi  forma­                                                   muncă,  arătate  în  scri­
  reme  rece,                           nivelului   de   cunoştinţe   pensionaţi  la  vîrsta  de                         la  despărţirea  de  bunul   tăzi.  20  februarie,  orele
  il.  Vor  că-   lismul  în  muncă  dovedite   profesionale  ale  lucrători­  56 ani.       soare, puteţi solicita pen­  si  regretatul  meu  sot   15, la cimitirul din stra-
  iorare.  (Mc-                         lor din agricultură.           © Zaharie Gherghescu,  sionarea  la  vîrsta  de  58   PASCU IULIU            d'i M '-'mineseu, Deva.
  rviciu:   Lu-   de  inginerul  Aurel  Ghigu,
                          1
  »).        caro  „conduce'   cercul  pen-                          Ghelari. Faţă de datele  de ani.                                    (2638)                     (2641)
             tru cultura plantelor de               N. 1IRCOB
   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72