Page 68 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 68
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7553 • SÎMBĂTA, 20 FEBRUARIE 1982
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ CUGIR
în două unităţi economice din judeţul Timiş încadrează -
(Urmare din pag. 1) deosebită bucurie de mun întreprinderii pentru re mani, maghiari, sîrbi —, de următorul personal pentru activitatea G.F.U.:
citori. zultatele obţinute şi i-a a acţiona, împreună cu în
Analiza de lucru a con Secretarul general al urat noi şi tot mai mari tregul popor, sub condu ® 2 impiegaţi de mişcare
tinuat în principalele hale partidului s-a oprit la mai succese în muncă, pentru cerea partidului nostru co
ale întreprinderii, unde to multe locuri de muncă, a a ocupa un loc fruntaş în rn cnist, a secretarului său © 1 şei manevră
varăşului Nicolae Ceauşescu stat de vorbă cu munci întrecerea socialistă pe a- general, pentru înfăptuirea
cest an şi pe întregul cin
exemplară a măreţelor o-
i-au fost înfăţişate o serie tori, s-a interesat despre cinal. biective ale actualului cin © 2 manevranţi
de premiere tehnice. condiţiile lor de muncă şi Prin întreaga ei desfăşu cinal, a Programului de ® 2 mecanici sau ajutor mecanici pentru
Pretutindeni, în toate viaţă. rare, vizita a reafirmat cu edificare a societăţii socia
secţiile parcurse, tovară La plecare, tovarăşul putere voinţa fermă a liste multilatei’al dezvolta motoare LDH şi LDHE
şul Nicolae Ceauşescu a Nicolae Ceauşescu a feli populaţiei din această par te şi înaintare a patriei
fost întîmpinat cu flori, cu citat harnicul colectiv al te a tării — români, ger spre comunism. Retribuţia, conform legilor în vigoare.
Cazare, dacă e necesară, în spaţiile între
prinderii.
REUNIUNEA DE LA MADRID. Este necesar Piosect de acord privind reducerea
un spirit constructiv pînă la forţelor armate şi armamentelor,
încheierea documentului final prezentat de ţările socialiste direct
participante la negocierile
MADRiO 19. — Cores uniunii de la Madrid, con
pondenţă de la Radu A- form angajamentului adop de la Viena
drian : La Palatul Congre tat prin consens la sfirşitul
selor cifn Madrid au conti lunii decembrie, este aceea VIENA 19 (Agerpres). — oameni, dintre care trupe
nuat vineri lucrările re- de a se acţiona cu toate în cadrul negocierilor de de uscat — 700 000 şi forţe ÎNTREPRINDEREA DE MORĂRIT
un i u rw general-europene. forţele pentru continuarea la Viena, delegaţia polone militare aeriene — 200 000
Reprezentanţii celor 35 de negocierilor şi încheierea ză a prezentat oficial, din oameni. Şl PANIFICAŢIE DEVA
state participante au a- lor într-un timp cit mai partea R. S. Cehoslovace, în prima etapă ar urma
doptat prin consens pro scurt posibil, prin adopta R.D. Germane, R.P. Polo să fie supuse reducerii şi încadrează de urgenţă
gramul de lucru pentru rea unui document final ne şi U.R.S.S., state direct limitării trupele şi arma
prima jumătate a sâptă- substanţial şi echilibrat. participante la tratative, mentele U.R.S.S. şi S.U.A. DIRIGINTE DE ŞANTIER pentru investiţia
mînii viitoare. Proiectul de document fi un „proiect de acord pri în scopul asigurării inter
în c- cirul şedinţei plena nal prezentat de ţările vind reducerea reciprocă a dependenţei dintre prima din Lupeni.
re au luat cuvîntul repre neutre şi nealiniate oferă forţelor armate şi arma şi a doua etapă şi a carac
zentanţii Franţei, R.F.G., o bună bază pentru fina mentelor şi măsuri adia terului unitar al procesului Condiţii de încadrare conform Legii nr.
Ungariei, S.U.A., R.D.G., lizarea negocierilor şi, de cente în Europa Centrală, de reducere, în proiect se
Poloniei si U.R.S.S. Din aceea, este necesar să şe în prima etapă" — rela prevede obligaţia tuturor 12/1971 şi să aibă domiciliul în zona Petro
păcate şt dezbaterile şe treacă la discutarea sa fă tează agenţia TASS. participanţilor la acord de şani.
dinţei de vineri au fost do ră nici un fel de condiţio în proiectul de acord a-şi reduce trupele şi ar
minate de tonuri polemice, nări. Pentru îndeplinirea este formulat obiectivul fi mamentele în a doua eta
nal al tratativelor — dimi
de acuzaţii reciproce, de mandatului reuniunii' se nuarea, la capătul a două pă pe o bază aproximativ
încercări de a se Concen impune desigur să se dea etape de reduceri, a nu proporţională.
tra atenţia pe probleme lă dovadă de moderaţie, să mărului total al efectivelor în sfîrşit, proiectul cu COOPERATIVA „TIMIŞ" TIMIŞOARA
turalnice care ţin de com se restabilească dialogul. forţelor armate ale fiecărei prinde prevederi referitoa
petenţa internă şi suvera Pornind de la situaţia părţi pînă la nivelele co re la asigurarea îndeplini Calea Buziaşului nr. 14, judeţul Timiş,
nitatea statelor, cum sînt concretă existentă în ca lective egale de cile 900 000 rii acordului
evenimentele din Polonia, drul reuniunii, ţările neu execută la comandă pentru populaţie
şi nu pe problemele esen tre şi nealiniate, alte ţări
ţiale ale securităţii şi coo mici şi mijlocii; între care TARAGOATE Şl SAXOFOANE PENTRU MI
perării în Europa. şi România, depun în pre NA STÎNGĂ.
Aşa se explică de ce re zent eforturi pentru depă
prezentanţii mai multor şirea actualului impas,
state au subliniat din nou pentru crearea unui climat
că sarcina principală care de lucru, propice negocie
se află acum în 'faţa re rilor.
iâ B tte a tghW&m
ORIENTUL MIJLOCIU. Manifestări
y
contradictorii, stare alertă EXPEDIŢIE EFICIENTA numai un singur toc cu o
armă de vinătoare de 12
NFAV YORK 19 (Ager nul libanez să-şi desfăşoa Sosită ia 9 ianuarie a.c., mm. Glonţul a trecut prin
pres). — Reprezentantul re propriile sale forţe şi să pe continentul. din extre gitui primului urs şi, intim-
permanent al Libanului la asigure restabilirea autori ITALIA. — ESfocatlă ele camioane pe şoseaua Torlno — mul sud al planetei, unde plător, I-a lovit intre ochi
O.N.U.. Ghassan Tueni, a tăţii sale efective în re Milano 1 , iniţiată in cadrul grevei naţionale a şoferilor de s-a aliat timp de zece ziie, pe cel de-al doilea, am
cerut Consiliului de Secu giune" . autocamioane clin Italia, în sprijinul revendicărilor de ma prima expediţie indiană in bele animale liind ucise.
jorare a salariilor.
ritate să adopte măsuri ţinuturile antarctice s-a re
pentru retragerea imediată marcat încă în timpul stră „VOI REVENI"
a forţelor israelicne din TEL AVIV 19 (Agerpres). trebuie să-şi exercite drep baterii Oceanului Indian
zona de frontieră din su — Sfidînd rezoluţiile prin descoperirea, cu aju In paginile ziarului „II
dul Libanului. O.N.U. şi opinia publică & li tul său la autodeterminare. torul aparaturii din dota Giorno“ se anunţa recent
Intr-o scrisoare adresată internaţională care cer a- B WASHINGTON. - Con re, a unui munte subma că statuia viteazului cava
rin aliat intre alte două ler Guidarello a părăsit A-
preşedintelui în exerciţiu nularea hotărîrii de ane ducerea Universităţii Har-
al Consiliului de Securita xare de către Israel a te m BRUXELLES. - Guver vard din Statele Unite a vîrluri similare cunoscute cademia de arte frumoase
din Ravenna (Italia), pentru
te, care urmează să se în ritoriului ocupat'din zona nul belgian a hotărît vi anunţat majorarea cu 15 la de mai multă vreme. a poposi într-o galerie de
In cadrul activităţilor ştiin
trunească în curînd ţan- înălţimilor Golan, minis neri să nu trimită obser sulă a taxei de învăţămînt ţifice desfăşurate pe conti pictură. Aici, se precizează
tru a dezbate situaţia <ffn trul israelian al telecomu vatori la alegerile care se în această cunoscută insti nentul antarctic, cei 20 de in notiţă, amintita operă
sudul Li' anului, Tueni ce nicaţiilor, Mordecharr Zip- vor desfăşura la 28 martie, tuţie de învăţă mint supe membri ai expediţiei in de artă este mult mai bine :
re în special o definire pori, a declarat cu cinism în Salvador — a anunţat rior. Odată cu începerea diene au colectat numeroa păzită, ceea ce va permite
" mai clară a prerogativelor primul ministru, Wilfried noului an universitar, taxa se mostre de roci, gheaţă protejarea ei împotriva... să
— potrivit agenţiei France Martens. Hotărîrea în a-
Forţei interimare a O.N.U. Presse — că „druzii din cest sens a fost luată de anuală pentru dreptul de şi chiar aer pentru exami rutărilor- cu care o cople
(U.N.i.F.I.L.), care să per Golan, care afirmă că sînt Consiliul de Miniştri la re a urmo cursurile universi narea lor amănunţită, inclu şesc, evident, vizitptoarele.
mită „căştilor albastre" să sirieni şi sînt nemulţumiţi venirea în ţară a primului tăţii va fi de 12 000 de do siv pentru studierea feno Legenda spune că tînăra
utilizeze, eventual, dreptul de prezenţa noastră în a- ministru, Martens, din vizita lari pe an. menului de poluare. care va reuşi să-l sărute
lor de legitimă apărare ca ceastă zonă, au o soluţie oficială efectuată în S.U.A. pe frumosul cavaler de pia
E2 TRIPOLI. — Conducă
DOI URSI
tră îşi va găsi un logodnic
mijloc de descurajare şi să foarte simplă, la care noi torul Marii Revoluţii de la DINTR-UN FOC chiar in acel an. Se pare
se desfăşoare în sud, pînă sînteni gata să contribuim: IU TUNIS. - Primul mi 1 Septembrie al Jamahiriei însă că, deşi şi-a schimbat
la frontiera libanezo-israe- să fie evacuaţi ,în Siria". nistru al Franţei, Pierre Arabe Libiene Populare So O intîmpiare vinătorească „adresa", nobilul Guidarel
iiană.. Libanul cere, tot Populaţia druză din zona Mauroy, care face o vizi cialiste, colonel Moammer puţin obişnuită, relatată de lo nu va avea parte de li
odată, o sporire cu 1000 înălţimilor Golan se ri tă oficială în Tunisia, a El Geddafi, l-a primit pe agenţia Taniug, s-a petre nişte. Galeria unde urma
de oameni a efectivelor dică în prezent la 15 000 declarat, potrivit agenţiei ministrul iranian af afaceri cut recent intr-o regiune să-şi savureze în pace un
France Presse, că Organi
U.N.I.F.I.L., reintrarea în de locuitori. După cum se zaţia pentru Eliberarea lor externe, Aii AIrbar Ve- muntoasă din Bosnia Her- repaos meritat a primit o
vigoare a armistiţiului li- ştie, aceştia au declarat, Palestinei nu poate fi în layati, aflat intr-o vizită o- ţegovina, care i-a adus vâ icrisoare redactată in ter
banezo-israelian din 1949 şi începînd de duminica tre lăturată de la negocierile ficială la Tripoli. Au fost nătorului, pe nume Ignat menii următori: „Acum un
adoptarea de către Consi cută, o grevă generală în privind căutarea unei solu abordate probleme referi Beiatovici, două însemnate an te-am sărutai. Şi tu
' mi-ai ‘îndeplinit visul. Iţi
liul do Securitate a unei semn de protest împotriva ţii paşnice în Orientul Mij toare la întărirea relaţiilor trofee.
Acesta povesteşte că s-a mulţumesc. Sînt fericită. Voi
rezoluţii care să sprijine hotărîrii Israelului de a lociu. Poporul palestinian, dintre cele două ţâri, pre trezit brusc în faţă cu doi reveni în curînd să te
„un program eşalonat de anexa zona înălţimilor Go a continuat el, la fel ca cum şi aspecte ale situaţiei \ urşi şi a apucat să tragă văd
a c t i v i t ă ţ i prin care lan si a arestării a patru toate celelalte popoare, internaţionale. i 1
U.N.I.F.I.L. să ajute guver personalităţi druze locale.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena ticiu, Gheorghe PaveJ (redactor şef adjunct), Vasile Poţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari
2 700 Deva; str. Dr. Petru Groza nr. 35, Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 din întreprinderi şl instituţii.
Telex : 72288. TTPARUL : Tipografia Deva, str 23 August nr. 257
