Page 70 - Drumul_socialismului_1982_02
P. 70
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 1
Hărnicie şi spirit gospodăresc Vom produce mai mult,
IŢELE VIZIUNE
Brad — unul dintre trărilor, a scărilor din blo tului obştesc. Este vorba mai eficient sawssBE^sirssagssEssa
oraşele cele mai frumoase curi şi a zonelor verzi, au despre colectivele de elevi DUMINICA,
şi bine gospodărite din fost extinse în ultimul ce acţionează sub deviza (Urmare din pag. 1) duselor, la mărirea pro 21 FEBRUARIE
judeţul nostru — îşi con timp şi în vederea colec „Prietenii naturii", care ductivităţii muncii noastre. 8,00 Consultaţii pentru ad
turează noul centru civic' tării materialelor refolo- participă la acţiunile de Mircea Bota, care ne-a Sînt doar cîteva dintre miterea In îuvăţăntîn-
cu blocuri moderne, la sibile. Anul trecut, aso bună gospodărire şi între declarat: „Vom depune căile pe care acţionăm tul superior, tehnic şi
agricol
parterul cărora se află ciaţia a pi’edat peste 10 ţinere a spaţiilor Verzi. în toate eforturile pentru a pentru recuperarea în 8,40 Omul şi sănătatea
magazine ale comerţului, tone fier vechi, 1 200 kg acest fel contribuim la reduce consumurile speci scurt timp a compensaţii 9,00De strajă patriei
în această zonă, care cu maculatură, 650 kg textile. formarea unei concepţii fice la materii prime şi lor acordate de stat". 9,30Bucuriile muzicii
prinde nu mai puţin de Discutăm cu tovarăşul sănătoase despre convie materiale, îneît să reali Oamenii muncii de 10,00 Viaţa satului
11,45Lumea copiilor
18 blocuri cu 633 aparta Petru Benea, preşedintele ţuirea în societate, cultivînd zăm un beneficiu anual de la întreprinderea mecanică 13.00 Telex
mente şi peste 1 800 per asociaţiei de locatari, un \ spiritul de bun gospodar 135 000 lei, obţinut îndeo Orăştie au ajuns la conclu 13,05Album duminical
soane, îşi desfăşoară acti om harnic şi destoinic, şi cetăţean al oraşului. sebi prin recuperarea şi zia că au încă posibilităţi 17.00 Telesport serial: „Linia
17,50Film
vitatea asociaţia de loca Acum cîteva zile am refolosirea unor materiale, nevalorificate şi s-au an maritimă Onedin 11 —
tari nr. 8, una dintre cele participat la adunarea ge cum sînt nisipurile spălate, gajat să acţioneze cu mai episodul 8 O scent
mai bune din oraş. ASOCIAŢIA nerală a locatarilor. Ne-a feroaliajele etc. In aceeaşi multă hotărîre pentru a-şi 18,40Micul ecran pentru cei una dintre
miei
— Comitetul asociaţiei DE LOCATARI Impresionat numărul mare măsură ne preocupă şi îm îndeplini exemplar sarci 19,00Telejurnal mai preter
de locatari nr. 8, compus Nr. 8 BRAD de participanţi care, pur bunătăţirea actualelor teh nile încredinţate, pentru 19,25Cîntarea României — care trebu
judeţul Salu Mare
din cetăţeni destoinici şi şi simplu, nu încăpeau în nologii de fabricaţie. In a recupera în acest an cel 20,30Film artistic: „Banii un oraş p>
buni gospodari — mineri şi sală. Veniseră să dezbată tenţionăm să executăm în puţin 54 la sută din com altora 11 — producţie a maturilatec
alţi oameni ai muncii — apropiat de oameni, care problemele ce vor să le acest an — proiectul este pensaţiile băneşti acor studiourilor franceze independer
asigură o participare ma după mulţi ani de muncă rezolve în acest an. înscrie gata — o instalaţie de pre date, contribuind astfel la 22,10 Telejurnal este pe cc
— Sport
sivă a tuturor locuitorilor la mina Barza a ieşit la rea, participarea la dezba parare a amestecului de sporirea venitului naţional, 22,30Arii din opere. succes, înt
acestei zone la rezolvarea pensie, dar locatarii îl aleg teri a fost spontană. Toţi miez pe bază de răşini la creşterea neîncetată a timp, graţi
treburilor obşteşti, în spe mereu în fruntea asocia s-au arătat preocupaţi pen furanice, care va conduce nivelului de trai al între LUNI, 22 FEBRUARIE excelentei
cial . la buna organizare, ţiei nr. 8. Experienţa sa tru îmbunătăţirea activi la creşterea calităţii pro gului popor. 15.00 Emisiune in limba ma meră a o
folosire şi întreţinere a şi competenţa îşi spun tăţii asociaţiei, pentru creş ghiară şi a sindic
locuinţelor, încasarea la cuvîntul în stilul şi meto terea contribuţiei ei la ob 17.50 1001 de seri Am mai ■
18.00 închiderea programu
timp a contribuţiei la dele de lucru ale comite ţinerea unor noi succese lui. £ ani a
plata cheltuielilor comune tului asociaţiei. în reducerea cheltuielilor Schimb de experienţă cu 20.00 Telejurnal zicieni pe
şi la promovarea unei ati — întregul comitet este gospodăreşti şi colectarea 20,25 Cincinal ’81—’85 afara conş
20.50 Roman-foilcton : „Ţi
tudini juste faţă de avu conştient de importanţa materialelor refolosibile. mecanizatorii din S.M.A. nutul Beulah 11 — epi lor nu i-,
sodul 3
tul obştesc şi a relaţiilor misiunii sale. La prima Drept urmare, asociaţia nr. 21,40 Cadran mondial cînte, dar
de convieţuire socială — vedere s-ar putea crede 8 a chemat la întrecere Ieri a avut loc Ia Deva participat preşedinţii comi 22.00 Telejurnal zică este
ne spunea tovarăşul Ionel că totul e simplu în acti celelalte asociaţii din oraş, un schimb de experienţă tetelor sindicatelor, pre 22,15 Cîntec tînăr — cu for fie de exi 1
vitatea unei asociaţii. Dar
maţia corală „Prelu
Vlad, prim-secretar al Co propunîndu-şi să realizeze cu tema : „îmbunătăţirea şedinţii comisiilor pentru diu" a Ansamblului ar cu prileju
mitetului orăşenesc de noi credem că nu este în acest an 10 000 ore calităţii reparaţiilor la uti generalizarea experienţei tistic al U.T.C. cert pe ct
tocmai aşa. Asociaţia nr. 8
partid, primarul oraşului. din Brad are în raza sa de muncă patriotică la între lajele de recoltare a fura pozitive şi organizarea în în sala m
Mobilizarea tuturor lo activitate partea cea mai ţinerea şi crearea de noi jelor şi cerealelor păioase, trecerii socialiste de pe cultură :
cuitorilor la acţiunile edi- nouă a oraşului, cu blo zone verzi, colectarea a 15 reducerea cheltuielilor re lingă comitetele sindica ;C!lNEMAj Concert p^
litar-gospodăreşti, la ac tone fier vechi, 1 000 kg paraţiilor prin extinderea telor, mecanizatori fruntaşi, fa major,
ţiunile patriotice de bună curi şi apartamente din textile şi 3 000 kg macu recondiţionăm pieselor de organizatori ai grupelor cert pentri
DEVA: yankeii — seriile
gospodărire şi înfrumuse tre cele mai confortabile. latură Se vor economisi, schimb şi subansamblelor sindicale, şefii secţiilor de I-II (Patria); Un şerif ex minor şi C
totodată, peste 5 000 k\Vh
ţare a blocurilor şi a zo Este de datoria noastră energie electrică, iar chel la maşinile agricole — ca mecanizare, directorii şi traterestru (Arta); HUNE cerlc gros
să acţionăm pentru gos
nelor verzi, cultivarea ati podărirea şi întreţinerea tuielile gospodăreşti se vor preocupări principale ale inginerii şefi din S.M.A., DOARA: Pietonii aerului Din pâcal
(Flacăra)
tudinii ferme de respectare reduce cu 2 la sută. comitetelor sindicatelor şi precum şi specialişti ai strălucitoare ; Cariera mea tenţa să
(Siderurgistul);
şi apărare a avutului ob în cele mai bune condiţii a consiliilor oamenilor mun Căpitanul răzbunării (Arta): de concei
ştesc, achitarea la timp a fondului locativ. Nici un Angajamente ferme, luate cii din unităţile S.M.A.". Trustului S.M.A. Castelul din Carpaţi (Con motiv de
cheltuielilor comune se efort nu-i prea mare pen de cei mai buni gospodari La schimbul de expe Schimbul de experienţă structorul) ; PETROŞANI : căutare
Un şerif extraterestru (U-
concretizează în faptul că tru a păstra cît mai bine şi cetăţeni ai oraşului rienţă, organizat de Consi s-a încheiat cu o seară nirea); Campionii (7 No
asociaţia nu are debitori aceste frumoase construc Brad. liul judeţean al sindicate cultural-educativă dedicată iembrie) ; lupeni : Războiul
care să creeze greutăţi ţii care ne asigură condi SA3IN CERBU lor şi Trustul S.M.A., au mecanizatorilor. stelelor — seriile I-II (Cul
tural) ; Cumpăna (Muncito
financiare la plata taxelor ţiile unei-vieţi fericite. De resc); VULCAN: O singu Scurt
către furnizorii de apă şi la noi a pornit o iniţia ră dată în viaţă (Luceafă
energie. tivă menită să atragă şi pe 6 6 rul); LONEA: Ana şi hoţul
(Minerul); PETRILA : Tri
Acţiunile patriotice largi, cei mai tineri locatari la ,,/f plecat an trengară... dentul nu răspunde (Mun Din
care cuprind întreaga respectarea ordinii şi a citoresc) ; ANINOASA : Sa Coti
masă de locatari organi curăţeniei, la eradicarea (Urmare din pag. 1) starea organismului. Şi nic pe o „hidraulică" la crificiul din dragoste — se Cu
riile I-II (Muncitoresc); U-
zate în vederea înfrumu atitudinii de nepăsare şi aceasta de fiecare dată o cursă muncitorească pe.... t RICANI: Fiul munţilor (Re Ne-
seţării balcoanelor, a in neglijenţă în păstrarea avu- ia în primire o ,,electrică". cind te urci pe locomo partea lliei şi totodată \ tezatul) ; BRAD: Aventuri Into
Ne
în Marea Nordului (Steaua
- Altele sint condiţiile, tivă. Fără avizul lui stai ocupantul locului II pe Re- i roşie); GURABARZA: Vînă- Des
Fiecare cooperator - exemplu de altele pretenţiile. Mai mult acasă. gionala C.F.R. Timişoara la j toarea de vulpi (Minerul); Doi
decit atit, ai timp să te
ORAŞTIE : Detaşamentul
concursul „Siguranţă şi
Intr-adevăr, exigenţele sint
mai uiţi pe unde treci, să mari. Siguranţa circulaţiei măiestrie". Concordia (Patria); Drepta De
(Flacăra);
te
toţi
Pe-
pentru
dăruire şi conştiinciozitate în muncă vezi ce s-a mai construit, impune acest lucru. ,,Cărău ... Oameni şi maşini. S-au GEOAGIU-BAI : Stop ca Se
să priveşti şi oamenii. Gata
la
masă
(Casa
de
cu dogoarea cazanului. A- şia" de valori, de bunuri legat strins. Inimile lor bat s dru Şi-l
cultură) ; HAŢEG : Iancu
in acelaşi ritm.
Brigada din satul Cîm- toarea Minerva Enache — veni pe maşină aer condi materiale, de oameni, nu e ... Semnal „pe verde“. \ Jianu haiducul (Dacia) ; Api
BRAZI: Tridentul nu răs
puri-Surduc, a C. A. P. sînt pricepuţi lucrători ai ţionat vara şi căldură iarna. o joacă. Dar pentru mun Şuier scurt. O mină atinge un \ punde : CALAN: Trecutoa- Hrc
Gurasada, are o organiza pămîntului. Noi, comuniştii Şi noi sintem alţii, iar ca ce o prestează, ei sînt controler. Zvîcnet aproape \ rea (Casa de cultură) ; Sau
ţie de partid puternică, trebuie să desfăşurăm o munca noastră a prins ceva bine retribuiţi. Spre exem imperceptibil. Puls crescut. Bietul loanide — seriile I-II Stn
(11 Iunie); SIMERIA: Cas
care militează pentru creş intensă activitate de mo spor de ... viteză şi con plu, losil Munteanu n-a Apoi o alunecare lin acce \ telul din Carpaţi (Mureşul); Poi
terea continuă a producţiei bilizare a tuturor membri fort. Pentru ca să lucrezi ciştigat de mult timp sub lerată. Pe măsură ce con \ ILIA : Fata morgană (Lu No
vegetale şl animaliere. Ca lor brigăzii la muncă, căci la 100 de kilometri pe oră 4 000 de lei pe lună. Mai trolerul îşi schimbă poziţia \ mina) ; GHELARI : Sînt Şi-,
urmare a acestui fapt — numai astfel putem obţine parcă şi doctorul îţi ia mai tinărul Petru Cor se pregă totul revine la ... normal, l timid, dar mă tratez (Mi Cir
nerul).
cum a relevat adunarea producţii superioare în atent pulsul, tensiunea, teşte să ajungă şi el la Colosul de metal s-a pus /
comuniştilor — în 1981 s-au toate sectoarele. In lumina temperatura, parcă e mai această... cilră. Este deo in mişcare. A plecat un ) Ej^—saBBSttHesa dbbhsss»
obţinut unele producţii noilor reglementări cu insistent cind iţi apreciază camdată ajutor de meca tren din gară ... I IE PECTACOLE j
bune la hectar, planul pro privire la retribuirea mun
ducţiei de lapte a foşt cii în unităţile agricole, fer
G> DEVA. Sala sporturi
realizat -aproape în între veniturile ţăranilor coope Ginduri, fapte, semnificaţii lor, orele 19. Concert extra
gime, în zootehnie s-au ratori cresc — ceea ce ex ordinar ele muzică uşoară Scrierile
efectuat modernizări me primă grija conducerii B LA REGULATORUL UE şi eficienţă economică ridi cal. . ■1 .iilor 1 -, realizări nota- I cu formaţia vocal-instru- orice factu
nite a îmbunătăţi baza partidului şi statului nos CIRCULAŢIE Şl MIŞCARE, cată activităţii lor. bi) creşterea încărcăturii l mentală „Phonolog" din proiecte di
tovarăşul Viorel Sviehiu, se
EJ REVIZIA DE VAGOA
materială a creşterii ani- tru pentru sporirea nive- cretarul organizaţiei de NE. Esenţa activităţii sale: statice cu 0,90 tone pe osie 1 Republica Democrată Ger de ziar oi
man;!.
şi expedierea cu 2 000 tone l
partid, ne-a spus: „Colecti întreţinerea vagoanelor între mai multe mărfuri faţă de ( a HUNEDOARA. Casa de nări din
Adunări de dări de seamă şi alegeri în vul nostru inlîmpină Ziua reparaţiile planificate, revi plan, reducerea timpilor de V cultură. Teatrul de stat creaţie, ct
ceferiştilor cu realizări deo
zia trenurilor şi asigurarea
„Valea Jiului" Petroşani.
staţionare Ia incărcare-des- 1
organizaţiile de partid sebite: rulajul vagonului confortului vagoanelor de că cărcarc cu 0,47 ore pe va- ) „Arca bunei speranţe" de dovezi ale
marfă a fost redus cu 18,7 lători care trec prin staţia gon. La capitolul evidenţiaţi: i I. D. SIrbu. stant al
la sută, indicatorul tone ex Petroşani. Cîteva realizări : tura condusă de impiegatul ) O HARŢAGANI—BAITA. pămîntul
malelor. Comuniştii din lului de trai al celor ce pediate este realizat in pro depăşirea producţiei marfă de mişcare dispozitor Radu i Filarmonica de stat Ora leagăn al
brigadă — Olivia Stăniş, muncesc în agricultură. cent de 103,1 la sută (expe cu 1 la sută pe anul 1981 şi Anghelov şi şeful de ntane- 1 dea. Orchestra de muzică lui român
populară „Cri.şana". „Mîn-
cu 0,2 Ia sută de la înce
diind
planului
suplimentar
vră Ghcorghe Rotaru.
I
Minerva Mlhu, Laurica Ma- Un mare accent au pus 10 000 tone mărfuri), tonajul putul anului curent. între cei ffi După cum nc-a ’ infor- , dru-i cîntccu-n Bihor". neamului ■
riş, Ioan" Stan, Minerva participanţii la dezbateri — pe trenuri de marfă a cres mai destoinici lucrători: şefii mat Nicolae Sarafolean, in- \ şia aici,
Enache, Irina Oancea, Ste Ioan Stana, Olivia Stăniş, cut cu 1,4 la sută, reprezen- de tură lăcătuşi Ioan FIo- ginerul şef a! ŞANTIERULUI , LUNI. 22 FEBRUARIE aceste mc
tînd un plus de 21 tone pe
rescu şi Nicolae Visau, lăcă
la Negru şi alţii — s-au Costică Băţălan, Felicia trenul de marfă, viteza co tuşii de revizie Ion Humaciu 34 DEVA, DIN CADRUL i © HUNEDOARA. Concert dîrzenia c
situat mereu şi cu răs Stanca şi alţii — pe nece mercială a trenurilor de mar şi Ion Tigăreantt, lăcăluşii- I.C.C.F. TIMIŞOARA, îp pe- 1 extraordinar de muzică u- renii, coi
rioada trecută din acest an, V
sitatea organizării supe fă a fost fmbunâtăţită cu reparatii Petrică Baraghin şi şoarft cu formaţia vocal - şi-au afin
pundere în fruntea activi- 0,7 la sută. Se remarcă, prin Sigismund Cangea. la toate loturile s-au obţi- / instrumcnfală „Plionolog"
lţil desfăşurate pe ogoa- rioare a muncii, fertiliză hărnicie şi conştiinciozitate, 0 Prin măsurile luate, încă nut realizări bune, s-a acţio- \ (R. D. G.). nală.
nat mai energic pentru fina- ,
tn BRAD. Teatrul dc stat
i, muncind cu hărnicie rii terenului, mai buna operatorii Ion Licurici, Ion ric la începutul anului, am lizarca obiectivelor cu ter- \ „Valea Jiului" Petroşani. Să urm
îngrijire şi furajare a ani
Neagu, Ion Sucală, Ghcorghc
intru realizarea sarcini- malelor ş.a. Obiectivul în Andrei, Alexandru Abrudean, îmbunătăţit încărcătura sta incne apropiate de punere i „Arca bunei speranţe." de nuare d<
tică pe osie, depăşind acest
in funcţiune. Spre exemplu,. )
Ar economice, pentru creş tregii activităţi este acela Vasile Stoica, Ion Ştcfănescu indicator cu 1,2 la sută şi la linia ferată Deva—Brad — 1 I. D. SIrbu. mărtu riile
tură desp
© RÎTT MARF-RETEZAT.
terea contribuţiei coopera ca pămîntul să rodească şi alţii 11 . realizînd o economie zilnică cu termen de punere parţia- 1 — HAŢEG. Filarmonica de cep ut, din
H Colectivul de la DEPOUL
de aproximativ 100 vagoane.
stat Oradea. Orchestra de
tivei la constituirea fon cît mai bogat, să fie ono DE LOCOMOTIVE, care asi De asemenea, am depăşit to lă in exploatare spre sfirşi- l muzică populară „Crişana". tarului pa
tul anului curent — s-au ter- >
trenurilor
remorcarea
gură
dului centralizat de produ rate în întregime obligaţii pe secţia Lupeni—Simeria, a najul brut pe tren marfă cu minat mai multe lucrări, iar l „Mindru-i eîtecu-n Bihor". Activita
1,1 la sută, iar viteza comer
se agricole. Analizîndu-şi le asumate faţă de fondul realizat parcursul mediu la cială a acestor trenuri cu în Valea Jiului s-a acţionat / lui Mihai
şi se acţionează intens Ia \
activitatea în mod critic şi de stat. în cuvîntul său, trenurile de marfă în procent 1,4 la sută, ne spunea Va executarea lucrărilor de du- 1 ccput în .
de 104,4 la sută, în anul
autocritic, în spiritul înal Victoria Stana spunea : 1081 economisind combusti sile Drăgan. şeful coordo blare a liniei ferate în zona ţ IY3EMEAS sa editati
nator al REGULATORULUI
telor exigenţe ce stau în — Măsurile cuprinse^ în bil convenţional în valoare DE CIRCULAŢIE ŞI MIŞCA Petroşani—Livezcni, Ia siste- i E8s» articole
matizarea staţiei Vulcan, la )
recentele decrete pun şi în de un milion lei. Intre frun RE. Meritul revine întregu aspecte
faţa agriculturii în etapa taşii în muncă se numără lui colectiv, din rîndttrile că mărirea capacităţii celei din 1 Timpul pt\ tabil prntru
actuală, comuniştii au abor faţa noastră, a tuturor lu mecanicii de locomotivă E- ruia se evidenţiază oamenii Livezeni. De asemenea, se .’ ziua «ie 21 februarie 1932 : naţionale
dat cu răspundere sarci crătorilor din agricultură milian Stanciu, Constantin muncii din stafiile Deva, Si- lucrează la dublarea liniilor 1 Vremea va fi rece. eu ce peste mu
rul mai mult noros. Pe a-
nile ce le revin în 1982, sarcina de înaltă răspun Marcu şi Iosif Urecheaţii, a- meria-triaj, Hunedoara, ope Ilia—Bîrzava şi Simeria—Pe- ! locurl va fulgul slab. Vîn- scrie P. \
troşani. Cele mai frumoase ţ
măsurile ce trebuie între dere patriotică de a mun jutorii de mecanici Aurclian ratorii din cadrul R.C.M., realizări au fost obţinute de i tul va sufla moderat, cu pasioneaz
Marcu şi Aurel Cazan, mais
muncitorii do la secţiile de
prinse pentru . creşterea ci cu dăruire şi conştiin trul de întreţinere Ghcorghe întreţinere L 5 Deva. telcin- colectivul Iotului 343 Petro- ) intensificări în sudul Bana de. ie şi
producţiei, în aşa' fel îneît ciozitate pentru a asigura Pop, şeful de echipă repa stalatii si telecomunicaţii. şani (şef de lot ing. Traian i l tului. de 60 km/h din sud- sens arde
minimă
Temperatura
Constantinescu)
formaţia
est.
şi
E) Inginerul Ghcorghe Niţă,
brigada şi cooperativa a- buna aprovizionare a raţii Grigore Clocîrlan. De şeful stafiei C.F.R., a relevat condusă de Ghcorghe Rota- l va fi cuprinsă între minus despre el
remarcat că toate locomoti
gricolă din Gurasada să-şi populaţiei cu produse agro- vele au fost dotate cu sta activitatea rodnică a colecti rit, ambele ocupante alo lo- r 10 şl minus 5 grade, iar ardelean"
sporească aportul la buna alimentare, în aşa fel îneît ţii do radio-emlsie, comuni vului din subordine, de la cuiul 1 pe şantier şi între- ţ cea maximă între 0 şl 5 crurile n
grade. Dimineaţa şl seara,
aprovizionare a populaţiei. să crească continuu stan carea intre mecanici asigu- incenutul lunii februarie !n- prindere, în cadrul Întrece- i izolat, sc va semnata ceaţă, Bminescu
rii socialiste.
j
— Oamenii din satul dardul de viaţă. rind operativitate, siguranţă registrînd. în cinstea „Zilei cn depunere de chiciură. de soartr
nostru •—* spunea coopera TRAIAN BON DOR doroni 1