Page 71 - Drumul_socialismului_1982_02

VJR. 7554 ® DUMINICA, 21 FEBRUARIE 1982 par}. 3

Medalion
cinematografic

întreprinderea cinemato­
grafică judeţeană a organi­ filatelie Punguţa cu doi bani —
zat în aceste zile un me­ în perioada 21 februarie — 15 martie vor
dalion cinematografic cu avea loc adunările generale ale celor 12 cercuri poveste adevărată
producţii semnate de scrii­ filatelice din judeţul nostru, în care se vor
torul Francisc Munteanu. dezbate şi aproba darea de seamă a cercului Un locuitor din oraşul sovietic Goraell a
Revenind pe meleagurile pe anul 1981, raportul comisiei de cenzori şi retrăit cu adevărat povestea... punguţei cu doi
bugetul pe anul 1982. Totodată se vor alege
natale, Francisc Munteanu conducerea cercului şi delegaţii la conferinţa bani. Numai că, în loc de cocoş, el a cumpă­
a continuat seria emoţio­ filialei. rat din piaţă un curcan. „Nu te scumpi Ia o
astfel de comoară !“, îi spusese vinzătorul Ia
nantelor intîlniri (inaugu­ Se aduce la cunoştinţa filatcliştilor că Ia încheierea tîrgului !
de
Cîteva zile mai tlrziu, cumpărătorul şi-a
Consemnări Scena muzicală rată în acest an) cu pu­ sediul Filialei A.F.Il. Hunedoara—Deva, bule­ adus aminte de aceste cuvinte, după ce a tăiat
blicul hunedorean. Dezba­
vardul Decebal, bloc 1G, se desfăşoară urmă­
terile despre rolul şi im­ toarele activităţi permanente : curcanul, şi a găsit un ceas de aur in pipotă.
Norocosul cumpărător nu-şi putea pune nici
— Marţi, între orele 17—19, este deschisă
i muzicala este spectacolele de vîrf calita­ propriile forţe, acea con­ portanţa filmului în relie­ biblioteca unde se pot consulta cataloage fila­ măcar problema cui’ să-l restituie . .. !
ultimele şi cele tiv, muzicale sau teatrale, ştiinţă tainică a propriei va­ farea marilor probleme ale telice, colecţia revistei „Filatelia" .şi cărţi cu
iţioase probe pe care au loc în , municipiu, lori la care numai profe­ actualităţii, în oglindirea specific de filatelie.
— Joi, între orele 18—19, se dau consultaţii
ie să le treacă trebuie să beneficieze de sioniştii au acces şi care le unor momente semnifica­ pe probleme filatelice. (Ing. IULIU VERNI- Omagiu ceferiştilor
entru a-şi dovedi comentariul public, compe­ este atît de necesară pen­ tive din lupta poporului OIESCU, vicepreşedintele Filialei judeţene ORIZONTAL: 1) Autorul versurilor intitulate
i spirituală şi tent, al unui om de spe­ tru a realiza comuniunea nostru pentru libertate au Hunedoara a Asociaţiei Filatelice Române). „Eroilor Griviţei Roşii" — Participant activ Ia
iţa artistică. Deva cialitate. Ceea ce pot spune cu sala într-un concert de fost însoţite de spectacole frinarea roţilor dc tren ; 2) Cel represiv aî
giţvernului Vaida — Voievod a înăbuşit în sin-
le s-o treacă cu fără riscul de a greşi este anvergură. cinematografice. Au fost ge grevele ceferiştilor din februarie 1933 —
:ă de mai mult constatarea, confirmată şi Avem deci o orchestră prezentate filme variate ca Franţa, Spania, Mexic, Australia prin reprezen­
e in primul rînd cu acest prilej, că orches­ cum puţine oraşe de talia tematică şi modalităţi de tanţii lor au înaintat un protest Ministerului de
orchestre de ca- tra dirijată de Octavian Devei au. Este una din­ realizare — „Detaşamen­ Interne român cerînd „eliberarea imediată a
feroviarilor întemniţaţi"; 3) Literă arameică —
adrelor didactice Negreanu — în acelaşi timp tre mîndriile noastre de tul Concordia", „Tunelul", Autorul poemului coral „16 Februarie"; 4) Poet
atului invăţămînt. şi solist - este o forma­ care e bine să nu ne „La vîrsta dragostei", „Din­ clujean contemporan (Adrian) — Două sute la
scris în urmă cu ţie matură şi competitivă la amintim doar cînd trebuie colo de barieră", „Cînte- romani — în solidaritate î ; 5) Infinitiv al soli­
'espre ( 4ti mu- orice nivel. De la ţinută să raportăm nişte realizări. cele mării". Iniţiativa în­ darităţii oamenilor muncii faţă de grevele cefe­
riştilor — întreţine viaţa; G) Dat la general —
care nimeni în şi pînă la seriozitatea reper­ Realizarea e a muzicieni­ treprinderii cinematografice De parcurs ; 7) Soţia zeului Vişnu (mit.) —
itiinţei şi pasiunii toriului sau acurateţea in­ lor, ei ne-o dăruiesc. Să judeţene este cu atît mai Formă de luptă împotriva exploatării abordată
a însărcinat să terpretării, ea constituie un le fim recunoscători şi să-i meritorie cu cît sfera în- în 1933 cu succes de ceferişti şi petrolişti (pi.);
pentru care mu- exemplu de elevat profe­ lăsăm să lucreze. Şi, pen­ tîlnirilor cu publicul s-a 8) La vagonul poştal ! — Grupare etnică în
R. S. Vietnam — Judeţ transilvănean în care
un mod speci- tru că ei nu fac parte din extins şi în mediul rural, s-au desfăşurat manifestări şi demonstraţii dc
stenţă. Revin azi sionism de la care mulţi specia veşnicilor solicitanţi, alături de locuitorii Devei solidaritate faţă de grevele ceferiştilor ; 9) Au­
recentului con- ar avea cîte ceva de în­ să-i întrebăm din cînd în şi Hunedoarei, Orăştiei şi torul poemului vocal-simfonic „Griviţa" — în
urma căprioarei; 10) Ţine dc turma oilor — A
ire l-au susţinut văţat. Sobri şi discreţi, fără cînd cum o mai duc şi ce Haţegului, bucurîndu-se de răsunat Ia Griviţa pînă la moartea lui Vasile
are a Casei de pretenţii zgomotos revendi­ nevoi ar avea. Am auzit prezenţa în mijlocul lor a Roaită ; 11) Om de litere care s-a exprimat —
Antonio Vivaldi, cate, fără ifose şi fără că acum pregătesc o suită scriitorului Francisc Mun­ prin articole în presa vremii — împotriva pro­
istericale vedetiste, aceşti teanu şi cetăţenii din Cer- cesului ceferiştilor şi măsurilor antidemocra­
întru trei viori în oameni - printre_care se de concerte pentru un fes­ tice luate de guvern — Solidarizat şi în febru­
J. S. Bach, Con- tival muzical de primăvară. tej, Baru şi oamenii mun­ — Şi ce-i dacă am intîrziat 10 minute ? Dum­ arie 1933 — cu muncitorii împotriva exploatării.
două viori în re cuvin numiţi soliştii, profe­ Să le creăm toate condiţii­ cii aflaţi la odihnă şi tra­ neata nu ştii că eu „trag" cit doi ?... VERTICAL : 1) Capitală europeană unde
Desen de CONSTANTIN GAVRILA
F. Hăndel, Con- sorii Rodica Bărbuţă, ludith le şi să-i aşteptăm cu in­ tament în staţiunea balnea­ muncitorii feroviari au votat o moţiune cerînd
punerea in libertate a conducătorilor ceferişti —-
o, or;us 6, nr. 1. Mărăşescu, Adrian Lazăr, teres şi încredere. Avem ră Geoagiu-Băi. Deosebită R E F L E C Ţ I I © Membru al Comitetului Naţional Antifascist, cu
! nu am compe- Viorel Soltan şi Ionel Stoica certitudinea că vom fi răs­ a fost acţiunea literar- o însemnată contribuţie în campania pentru
cinematografică organizată
îmnez o cronică — au reuşit să imprime for­ plătiţi cu darurile adevă­ în colaborare cu biblioteca eliberarea ceferiştilor şi petroliştilor (Matei) ;
2) Lansat dc P.C.R. în mai multe ţări euro­
E şi acesta un maţiei un spirit solidar, ratei arte. judeţeană şi consiliul co­ Prea mică pentru o răspundere pene pentru sprijinirea luptei ceferiştilor —
neditaţie şi de omogen şi să-şi dobîn- munal pentru educaţie po­ Localitate în judeţul Mehedinţi, unde, în ianu-
i unor soluţii : dească acea încredere în RADU CIOBANU aşa de mare ? arie-februarie 1933, muncitorii şi şomerii au
litică şi cultură socialistă Cind urma ia cuvînt şi trebuia să ia loc la desfăşurat îndîrjite acţiuni de luptă cu patronii;
Certej. pupitrul vorbitorilor, in cadrul conferinţei ju­ 3) Oraş moldovean unde s-au desfăşurat de­
deţene a mişcării sportive, organizatorii au po­ monstraţii şi greve puternice în ianuarie—-fe­
trivit în aşa fel lucrurile, ca dacă nu va fi bruarie 1933 — Pămînt şi apă ; 4) In februarie!
— Orăşel în Somalia — Mijloace explozive de
iocm despre iubirea ie neam Sbihru! ia munţi văzută, măcar să fie auzită micuţa, dar viitoa­ Judeţ de unde au pornit spre locul de detenţie
rea mare gimnastă, Lavinia Agachi. Şi a fost
luptă ; 5) Numele a două localităţi în Suedia —
auzită, intr-o deplină linişte, puţin specifică oa­
al ceferiştilor ajutoare în bani şi alimente ;
il şi dor, oiarii-au Irămintat menilor de sport, şi am regretat că nu au G) Despicător — Lac în Norvegia; 7) „Adevă­
putut să o asculte mai ales fotbaliştii, chiar şi
rul unui spaţiu ondulat, S-adorm in munţi şi să mă pască mieii cei foarte cunoscuţi, deşi nu au ajuns încă la rul", „Dimineaţa" ş.a. au consemnat cruzimea
autorităţilor faţă de revendicările ceferiştilor
tunjimi de cer şi de iecioare performanţa ei. Căci copila, micuţă la statură, — Cui de lemn (reg.); 8) Dat împotriva gre­
dar deja mare gimnastă — locul 5 în lume —
pus pe buze murmur de izvoare, ca pe o iarbă crudă in april, Lavinia a vorbit despre sport şi gimnastică, viştilor de către armată în februarie 1933 —
in mit, magii primordiale cu boturi moi să rupă blind din mine despre munca sa. Da, la 15 ani, o fetiţă vor­ Uzinele dc Vagoane Arad — La calea ferată !;
eschimbară brazii in cavale, pină ajung la trupu-mi de copil... beşte despre muncă — precum altele despre 9) Poetastru latin criticat de Vergiliu — „Gri­
pasiunea păpuşilor — ca despre ceva foarte
viţa" Bucureşti, locul celei mai mari greve a
ecind din sipete măiastre serios şi mulţi dintre vorbitorii ce au luat ceferiştilor (sing.); 10) Oraş în Transilvania cu
, - zestrea seminţiei noastre, Să-mi inilorească aerul pe gură loc la pupitru după ea şi-au revizuit şi însem­ o puternică mişcare revoluţionară feroviară, în
ivea vreo umbră de păgin vocalele pe care le-am uitat nările şi atitudinea faţă de răspunderea ce le 1933 — Compozitor român (1880—19G2) ; 11) în­
rolaţi în lupta împotriva exploatării, şi-au adus
revine în mişcarea sportivă. Spunea Lavinia :
rastă palmă de pămînt străbun, „Deşi practic gimnastica de la 5 ani, nu am o contribuţie însemnată şi la grevele din 1933
rlăceau cavalele in spade şi eu, eliberat de sub armură, luat cuvîntul intr-o adunare niciodată. De fapt (sing.) — Autorul versurilor intitulate ..Trenul
goneam pe cel venit să prade, să tiu pămint, pămint bun de arat. aşa sîntem noi, gimnastele, muncim mult şi Griviţei".
DICŢIONAR : RES, SRI, MEO, ATO, EAB,
la lumina griului, scriam vorbim puţin". Cea mai mare sportivă a Româ­ ROES, BAV.
niei, Nadia Comăneci, era în prezidiu şi aproba
ul zidirii-acestui neam, Cind vor porni ţăranii să il are cu înclinări de cap spusele micuţei sale colege. VASILE MOLODET
ălţam clopotniţe subţiri şi vor inlige iieru-n carnea mea, Şi mai spunea Lavinia: „Poate aşteptaţi de la
ninaţi de lupte şi iubiri ; mine explicaţii pentru eşecul gimnasticii femi­
nine la Campionatele mondiale de la Moscova.
de dor, — pe timpla vreunui munte, din pieptul meu vor răbufni izvoare Sînt, cred, prea mică pentru a le găsi singură
ivăţam izvoarele să cinte — să oglindească-nlăcrimata Stea . .. şi, mai ales, pentru a-i judeca pe cei mari“.
ci, cu amiros de grîu şi de secară, Şi-atunci, în faţa acestei fetiţe, a gîndurilor
sale pure, cîţi dintre cei prezenţi — cei mai
e rodeau a doua oară. autorizaţi reprezentanţi ai mişcării sportive hu-
IOAN EVU nedorene — nu şi-au adus aminte de proble­
IONEL AMARiUfE! mele şi cazurile ce le iscă atît de des fotba­
liştii, mai ales cei care nu intră între... primii
o sută din ţară, darmite între primii 5 din
lume ? Cei care sînt obişnuiţi să vorbească, cu
ile Sos Mlhai Eminescu predilecţie interogativ despre drepturi şi veni­
turi, pe care oricum le obţin mai... rotunde
dccît Lavinia şi chiar Nadia, dar nu prea ştiu
neseiene de vităţii sale de redactor la român" reproduse de Emi­ ironic 'ori vehement, după să muncească. Dacă toţi fotbaliştii, mulţi, sau
toezii, proză, „Curierul de Iaşi" (1870— nescu, găsim şi referiri caz. „De cînd cu războiul aproape toţi mai maturi decît Lavinia, ar ju­
tice, articole 1877) ne-a rămas un amplu la soarta învăţămîntului oriental — .scrie Eminescu deca v precum noua cetăţeană a municipiului
nple însem- articol, cunoscut sub nu­ hunedorean în limba româ­ — se petrec multe lucruri Deva, şi, de vineri, tînără utecistă, poate că
fotbalul ar fi măcar Ia... naralcla gimnasticii.
iratorul de mele „Se vorbeşte că în nă. Este vorba de situaţia turceşti şi în Transilvania, j NICOLAE STANCIU
numeroase consiliul...", in care Emi­ „preparandiei" din Deva, Astfel, de exemplu, în
resului con­ rii seu realizează — cum unde, ca şi în cazul şco­ Dobra, ţinutul Hunedoarei, :
ului pentru afirmă D. Vutamaniuc — lilor similare din Sighetu există o şcoală primară în t'e m t â r î
dorean — ..cea mai amplă şi docu- Marmaţiei şi Arad, „tine­ centrală a ocolului Dobra
;rii poporu- mentală expunere de po­ rii români ar trebui să se la a cării susţinere con- m ■ ^
pentru eroii litică externă din epoca instrueze ( . . . ) în limba tribuiesc comunele româ­ 111 W/a REZOLVAREA CAREULUI APARUT
îşi au obîr- gazetăriei ieşene". Prezen­ română", potrivit unor neşti ortodoxe. Acuma co- IN ZIARUL NOSTRU NR. 7 536
u luptat pe ţind situaţia intolerabilă prevederi din „legea des­ misiunea administrativă, un li
1) Deranjament ; 2) Ig — Ma — Solie ;
ri, pentru în care se aflau românii pre instrucţiunea poporală" soi de comitet permanent wtfiZc. 3) Ratări — Dans ; 4) Eleganţă — St ; 5) Căzi
re liunedo- ardeleni, tînărul gazetar promulgată în anul 1868. al consiliului judeţean, ia ttP îH iu iji — Ti — Sea; G) T — Ermetic — M ; 7) On —
'oranii lui, oferă cititorilor săi spre „Se şi făcuse — citim în hotărîre de a desfiinţa f Ierarhie ; 8) Rid — T — Noian ; 9) Munte —
iinţa naţio- edificare lungi extrase din continuare — începutul în acea şcoală de model". Mai ut m m i Nart ; 10) Miniştri — Ba ; 11) Ucenic — Clar.
gazeta sibiană „Telegraful Deva cu cUrs paralel, acela departe, Eminescu redă, H
‘ in eonti- român", din noiembrie însă numaidecât s-a şi des­ după amintita gazetă si­ Poşta rebus
teva dintre 1870, în cuprinsul cărora fiinţat, şi de atunci numai biană, cuvintele parohului n H ii © ÎN ATENŢIA TUTUROR COLABORATO­
iceastă na- sînt înserate şi aspecte vi- studiul limbei române se Dobrei, Romul de Crainic W/z RILOR ! Rugăm pe toţi colaboratorii să res­
pentru în- zînd realităţile hunedo- mai propune, româneşte"... (cunoscut luptător hunedo­ H ^ iH pecte regulile de trimitere prevăzute în revista
oiele gaze- renc ale timpului. Astfel, Trecem (din lipsă de rean pentru drepturile na­ „Rebus" nr. 580 (15 aug. 1981). Nu este obliga­
într-un loc se pomeneşte spaţiu), peste alte aspecte, ţionale, aflat mai apoi ' //Ţ/S/Zr toriu ca textul (semnificaţiile cuvintelor înscrise
în grilă) să fie dactilografiat, dar se impune a
aristică a de neînfricatul conducător din materialul amintit, în printre semnatarii „Memo­ #f lli fi citeţ, cu resppctarea tuturor semnelor de
eseu a în- al moţilor, Avram Iancu, legătură cu numita şcoală randului" din 1892) care punctuaţie.
Precizăm încă o dată că apariţia rubricii
870 în pre- „care întru nimic n-a fost deveană, spre a ne opri dezvăluie maşinaţiile guver­ VM, este condiţionată dc spaţiu.
rdeleni, cu caracter inferior oricărui la un alt articol intitulat nanţilor de atunci împo­ Wk rasa» raoj © PETRU FARDAU — Cercul rebusist ,,Da-
I îndeosebi martir...". Cu tonte acestea, „Austro-Ungaria". („Din triva învăţămîntului româ­ „cia" Hunedoara : Careul dv. „Februarie" spre
CONTROLUL POZIŢIEI :
ămîntărilor aflăm, cei care au parti­ Transilvania aflăm . . . “ ) şi nesc, determinate de inten­ Alb : Rb3, Dc2, Tai. surprinderea noastră, nu ne satisface din mal
ncipatul de cipat la înmormântarea lui ţia de „a vedea pe român Negru: RbG, pa7. multe motive : 1) Pentru a avea o corespun­
minescu — au avut de suferit, pen­ publicat, în august 1877, în neştiinţă şi necultură". SOLUŢIA PROBLEMEI zătoare densitate tematică aţi folosit mai multe
cuvinte referitoare la acelaşi eveniment (care
;ş — se tru că „nu numai jurna­ tot în „Curierul de Iaşi", în legătură cu aspecte APÂRUTE IN NK. 7542 : s-a desfăşurat în februarie). Ex. Flămînzi, Răs­
obleme ar- listica i-a înfierat pe tră­ Eminescu nu numai că re­ referitoare la ţinutul Hu­ 1. Nc8 — e6 Rd4 — <J3 coale, Ţăran, Cerna (1907) şi Griviţa, Grevă,
Sirenă, Roaită (16 Februarie 1933) — lucru ce
:rateazâ în dători, ci au fost chiar produce aici, cum a pro­ nedoarei, găsim mărturii 2. NeG — b3 R oriunde se practică doar atunci cînd are ca temă unul
3. De7 — e3 mat.
şi vorbeşte urmăriţi de autorităţi". cedat mai înainte, eStrase preţioase şi într-un alt 1. . . . Rd4 — e5 dintre aceste evenimente ; 2) „16 Februarie" de
x
cum ar fi Despre figura luminoasă a din „Telegraful român" cu manuscris eminescian de 2. NeG — 17 + Re5 — f5 sau d4 Gheorghe Bazavan este un poem pentru cor
stînd lii- lui Avram Iancu, Eminescu privire la măsura sama­ care ne vom ocupa în con­ 3. De7 — eG sau e3 mat. mixt şi nu... arie cum o spuneţi dv. Şi ar mal
1. . . . b4 — b3
îi şi altele care fae acest careu nepublicabil.
tnirare că va pomeni — cum vom volnică a autorităţilor de tinuarea însemnărilor noas­ 2. De7 — dG + Rd4 — c3 (e4) © SERGIU IONIŢA — Deva : Aveţi reale
iteresat şi vedea — şi în altă parte. a închide şcoala româneas­ tre. 3. DdG — d2 (d5) mat. calităţi pentru alcătuirea unei grile (careul
iilor hune- în aceiaşi articol, între că din Dobra, dar le şi 1. . . . Rd4 — c3 „Mozaic" ne-a dovedit-o), dar definiţiile ne
oada acti­ extrasele din „Telegraful comentează în stilul său CONSTANTIN PASCU 2. De7 — c5 + Rc3 — d3 îndeamnă să vă recomimdăm încă multă mun­
3. Dc5 — c4 mat.
că de . . . dezlegător.