Page 73 - Drumul_socialismului_1982_02

P. Pelesig

T o v a r ă ş u l Nicolae C.C. al P.M.U.P., ministrul P.M.U.P.", dintre ţările şi
Ceauşeseu, secretar general afacerilor externe al R.P. popoarele noastre. S-a 'ex­
al Partidului Comunist Ro­ Polone, care a efectuat o primat, totodată, dorinţa
mân, preşedintele Republi­ vizită în ţara noastră. comună de a amplifica a-
cii Socialiste România, a In cadrul convorbirii s-au ceste raporturi pe plan po­
H I S I N U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N primit, luni, pe tovarăşul relevat cu satisfacţie bune­ litic, economic, tehnico-şti-
Jczef Czyrek, membru al le relaţii de prietenie şi
Biroului Politic, secretar al colaborare dintre P.C.R. şi (Continuore în pag. o 4-a)

Anul XXXIV, nr. 7555 MARŢI, 23 FEBRUARIE 19E2 4 pagini ~ 50 bani
Încheierea vizitei în ţara noastră a
singura cale de

infîînirea tovarăşului Nicolae Ceauşeseu

cu tovarăşul Duşan Dragosavaf
în zilele de 19—21 februa­ Comitetului Central al U- supra preocupărilor actuale
rie, la Timişoara au avut niunii Comuniştilor din şi de perspectivă ale celor
loc convorbiri între tova­ Iugoslavia. două partide privind dez­
răşul Nicolae Ceauşeseu, In cursul convorbirilor, voltarea economico-socială
secretar general al Parti­ care s-au desfăşurat într-o în cele două ţări, au exa­
fruntaşi a sectorului I. De­ dului Comunist Român, atmosferă cordială, priete­ minat stadiul relaţiilor
spre destoinicul colectiv al preşedintele Republicii So­ nească, tovarăşii Nicolae dintre Partidul Comunist
IMAM îuinii di H sectorului I să mai consem­ cialiste România, şi tova­ Ceauşeseu şi Duşan Dra- Român şi Uniunea Comu-
ţgg[ • , j t ° [şj ) • i năm cîteva amănunte, a- răşul Duşan Dragosavaţ, gosavaţ au efectuat o am­
fiT'îl L _L * vînd în vedere că aici s-a preşedintele Prezidiului plă informare reciprocă a- (Contiauafe în pag. o 4-a)
acumulat o bună experien­
La rea mai mare unita­ tivitatea de aprovizionare ţă de organizare şi condu­
te producătoare de cărbu­ şi transport, reuşind să a- cere a activităţii, de ordi­
ne coesificabil din ţară — vem extrasă la zi, de la ne şi disciplină în muncă,
mina Lupeni —. îndemnu­ începutul anului, o canti­ situîndu-se, pentru realiză­
rile şi recomandările se­ tate suplimentară de căr­ rile din anul 1981, pe pri­ sd lucrar
cretarului ren era! al parti­ bune de peste 7 251 tone. mul loc în întrecerea socia­
dului, tovarăşul Nicolae Stimulaţi de noile regle­ listă pe mina Lupeni şi pe » A • 9
Ceauşeseu, de a spori ne­ mentări privind reaşezarea Combinatul minier Valea
încetat producţia de căr­ şi corelarea pe principii e- Jiului.
bune se materializează ne­ conomice a preţurilor pro­ Care sînt, concret, rezul­
încetat, zi de zi. înţelegînd duselor agricole şi majora­ tatele anului 1981 7 O pro­ în ziarul nostru nr. 7528 noiului de grajd. Deoarece Dumitru Irinca şi alţii. Ei
din 22 ianuarie a.c. a fost
că şi în sectorul lor de ac­ rea preţurilor cu amănun­ ducţie de cărbune peste criticată slaba preocupare a afară se menţin tempera­ au amenajat mai mult de
tivitate sarcinile de plan tul la produsele agroali- plan de 7 256 tone, depă­ turile scăzute, lucrările la 500 mp răsadniţe din -2000
pe acest an şi în continua­ mentare, creşterea retri­ şirea productivităţii mun­ conducerilor C.A.P. Simeria răsadniţe se desfăşoară în­ prevăzuţi, urmînd ca în
re sint minimale, ţara so­ buţiei personalului mun­ cii pe sector cu 279 kg/post şi fermei legumicole pen­ tre orele 10—17, cînd se prima urgenţă să fie se­
liei tind cantităţi tot mai citor — minerii fiind şi de şi pe abataj cu 1 500 kg/ tru pregătirea unor baze poale lucra la .formarea mănate conopida şi ardeiul.
mari de cărbune, minerii această dată cei mai avan­ post. realizarea suplimen­ temeinice recoltei acestui amestecurilor şi a paturilor Pentru alte sortimente de
din Lupeni s-au angajat tajaţi —, majorarea aloca­ tară a 304 ţnl la lucrările an. Zilele trecute am reve­ calde. Zilnic participă la legume timpurii, respectiv
să-şi perfecţioneze conti­ ţiilor de stat pentru copii de pregătiri şi deschideri, nit la unitate pentru a muncă cîte 28—30 de coope­ pentru gulioare şi varză
nuu activitatea, să îndepli­ şi a pensiilor, minerii de obţinerea unui volum de ...recepţiona ecoul criticilor. ratori, între-care i-am no­ timpurie, răsadul necesar
Este un fapt îmbucurător
nească integral prevederi­ la Lupeni s-au angajat economii la cheltuielile de tat pe Elisabeta Irimie. este produs la seră. întrea­
le iniţiale de plan pe anul să-şi amplifice eforturile în producţie de 1,8 milioane că am întîtnit o largă mo­ Sofia Bertoi, Petru Săbău. ga cantitate de suinînţă
curent, ca şi sarcinile su­ abataje, să sporească zi de lei. Sigur, se cuvine să-i bilizare de forţe la amena­ Silvia Iordate, Traian Pe- este adusă la fermă. Pe
cele trei hectare destinate
plimentare, să-şi sporeas­ zi producţia de cărbune, amintim şi pe cîţiva din­ jarea răsadniţelor, punerea penar, Gheorghe Amaran- producerii cartofilor timpu­
că contribuţia la creşterea în condiţiile reducerii con­ tre autorii acestor impor­ cartofilor timpurii la pre- dei. Floarea Ocolişan, Ema- rii s-a aplicat gunoiul de
venitului naţional, la dez­ tinue a cheltuielilor mate­ tante succese, demne de încolţire şi la aplicarea gu­ noil Nicoară. Petru Tot. grajd, iar sămînţa s-a pus
voltarea multilaterală a riale, contribuind astfel la hărnicia minerilor Lupe- la preîncolţire. Mecaniza­
patriei socialiste. recuperarea în scurt timp niului: şefii de brigadă torul Vasile Mureşan, care
— După un debut mai a compensaţiilor de 25 mi­ Ştefan Cheirnu, Ion Divri- a asigurat transportul în­
ceanu, Vasile Iuşan — care
anevoios în primele zile liarde lei alocate de stat, şi-au depăşit lună de lună grăşămintelor organice ne­
ale anului — remarca in­ ca urmare a aplicării mă­ planul la producţia de căr­ cesare la răsadniţe şi în
ginerul şef Corneliu Rădu- surilor amintite. bune, Dumitru Tămîrş, cel cîmp, merită laude pentru
lescu —, colectivul nostru Depăşiri de plan la zi mai vrednic brigadier de răspunderea ce o dovedeşte
s-a aşezat solid pe picioa­ au cinci din cele şapte la pregătiri, cu un plus de faţă de soarta recoltei. Im­
re, şi-a analizat temeinic sectoare productive ale mi­ producţie pe 1981 de peste portant este ca în perioada
următoare să fie finalizate
resursele de care dispune, nei: IV — 7 687 tone, 111 — 700 ml. Să-l notăm şi pe si acţiunile în vederea a-
s-a mobilizat energie, reu­ 6 288 tone, I — 2 703 tone, şeful de sector de atunci,
şind să încheie luna ianua­ V -- 2 115 tone, II — 931 tînărul inginer Corneliu
rie cu un spor de produc­ tone. De remarcat redresa­ Rădulescu, care prin exem- (Conlinuore in pag. o 2-a)
ţie de 4 311 tone de căr­ rea puternică a sectorului
bune coesificabil. In februa­ IV — cel mai mare şi mai DUM1TRU GHEONEA S.M.A. Deva, centrul de reparaţii motoare D-110. Ro­
rie am pornit şi mai bine, mecanizat din Valea Jiu­ dajul motoarelor este făcut <le mecanici pricepu]! ca Ionică
s-a mai îmbunătăţit şi ac­ lui şi menţinerea printre {Continuare in pag. a 2-a) •’irvu şi Petru Florea. Foto: VIKCIL ONOIU
s — ® — a
\ omagiale s
> I
( o CONCURS. „Luptele 1
I ceferiştilor şi petroliştilor J
întreprinderea de utilaj mi­ direct !a întreprinderea de harnici, gospodari, îşi rostu­ şinile lor, iar în preajmă au făcut rău, să Ie culti­ t din 1933" a fost tema 5
nier Petroşani se află într-un utilaj minier Petroşani. In­ iesc treburile dimineaţa, ime­ domnea curăţenia, alţii se a- văm cultul muncii, sentimen­ ţ concursului gen „Cine ţ
masiv proces de extindere şi trăm lejer pe poarta nr. 2, diat ce sosesc Io program. dunaseră ciopor ba lingă tul utilităţii fiecăruia. Mai ţ ştie, ciştigă", organizat de
modernizare. Orientările şi fcsla poartă principală a u- sobă, ba lingă un polizor, ales maiştrii să facă acest , Clubul sindicatelor Sime-
indicaţiile date de tovarăşul UNII LUCREAZĂ ÎN PLIN, în timp ce opt strunguri „sta­ lucru, ei care se află per­ \ ria, întrecere educativă
Nicolae Ceauşeseu, secretarul zinei. Nu căutăm chichiţe, CITEVA STRUNGURI ţionau”, părăsite şi cu lumi­ manent între oameni, la ţ care a antrenat numeroşi
general al partidului, cu pri­ dar ochiul obişnuit să vadă MERG ÎN GOL... nile aprinse, iar patru, mer­ locurile lor de muncă. ! tineri şi virstnici. Con-
lejul vizitelor de lucru în u- cit mai mult observă că în Pentru că tot nu ne-a în­ geau în gol. Cantităţi însem­ 1 cursul a fost întregit de
zlnă, se materializează cu baraca ei, portăriţa ia micul trebat nimeni cu ce treburi nate de energie electrică ÎN SECŢIA PRELUCRĂRI l medalionul literar „Vasile
succes. Se depun eforturi LA RECE, SE MUNCEŞTE ^ Roaită". ^
stăruitoare pentru moderni­ CU CĂLDURĂ
zarea producţiei şi asimila­ La întreprinderea de in halele spaţioase ale o EXPOZIJIE. „Februa­
rea de noi maşini şi utilaje secţiei prelucrări la rece, i ne erou. \
rie eroic" s-a intitulat ex-5-0 imnului ex- 1
repere - adaptate la condi­ utilaj minier Petroşani condusă de ing. Nicolae Po- / poziţia de pictură, reali- '
ţiile de zăcămint din minele T zată de membrii activităţi-
Văii Jiului colectivul se dejun (cam matinal) şi nu o în fabrică, o pornim prin consumato inutil. A fost ne­ povici, se lucrează ordonat.
completează din mers, cu ca­ mai interesează cine intră, secţii. La mecanică 1, imagi­ voie să-l atenţionăm pe Aici se realizează lucrări j lor plastice de la Casa |
dre tinere, pentru pregătirea cine iese. Şi sint destui care nea de ansamblu nu prea maistru! de schimb Victor complexe, de inaltă tehnici­ i judeţeană a pionierilor şi
şi educarea cărora se cere entuziasmează. Unii se plim­ Radu, dealtfel în mijlocuţ a- tate, din care iau naştere } şoimilor patriei. Deschide-
multă muncă, răbdare, perse­ intră şi ies. De fapt, chiar bă, multe strunguri sînt de­ telierului, pentru a-i readuce complexele mecanizate SMA ) rea expoziţiei din holul
verenţă. dacă ar interzice cuiva acce­ fecte, cîteva, care merg, sînt pe fiecare lingă maşinile lor. 1 şi SMA 2 şi combinele mi­ ţ cinematografului „Patria"
O recentă documentare la sul pe poarta respectivă, s-ar nesupravegheate, la unele - Avem foarte mulţi tineri niere CAI şi CA2, folosite ■ Deva a prilejuit şi o — j
LU.M.P. ne-a dezvăluit o se­ putea intra prin alte locuri, şi unii nu prea înţeleg ne­ în întreprinderile carbonife­ nilestare evocatoare.
rie de lucruri bune din acti­ neîmprejmuite, nepăzite. accesul este îngreunat de re din Valea Jiului şi din ju­ \ }
, a FLORI PENTRU CE-
vitatea colectivului, dar şi ca­ grămezile de şpan care se cesitatea datoriei, se lucrează deţul Gorj. Şeful atelierului
construcţii metalice, maistrul ! FERIŞTI. La Şcoala gene-
renţe de ordine şi disciplină, în incintă, în secţii, mulţi adună mereu. Dacă muncitori greu cu ei — subliniază mais­ j rată nr. 5 Deva, detaşa- ţ
care au influenţat în mare oameni circulă cu şi fără harnici şi conştiincioşi cum trul. Gheorghe Ionică, este pre­
măsură realizările de la în­ rost. Or, la 8,30 fiecare tre­ sînt Martin Ambruş, losif Parcă nu-i chiar aşa. Ţine­ zent permanent între munci- ^ meniul clasei a ll-a E a
ceputul anului. buia să fie la locul lui de Rus, Emil Kein, Elena Morar, rii sînt ai noştri. Trebuie să DAN VRÎNCEANU j organizat o intilnire cu
ROSTURILE DIMINEŢII muncă. Pentru unii însă or> Mircea Călin, Ion Olar, Fo- lucrăm cu ei. Să-i învăţăm, CONSTANTIN IOVĂNESCU \
Ora 8,30. De Ia autobu­ ganizarea lucrului se prelun­ dor Zoltan, Gyorfi losif şi al­ să-i educăm. Să te spunem (Continuare in pag. a 3-a)
zul Deva-Tg. Jiu o pornim geşte cam mult. Oamenii ţii se aflau la post, lingă ma- mereu ce au făcut bine şi ce {Continuare în pag a 2-a) \ —-